DIALOGURI 01.10.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valeria Viţu. -------------------------------------------------
Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, s-a întîlnit, la Tiraspol, pe 24 septembrie, cu şeful Sovietului suprem Evgheni Şevciuc. Reprezentantul Uniunii Europene a salutat decizia Sovietului suprem de a elimina de la 1 ianuarie taxa de migraţie. El a salutat şi intenţia de a anula impozitul de 100 de procente pentru mărfurile din dreapta Nistrului. Kalman Miszei a mai spus că Uniunea Europeană este gata să răspundă apelului lansat de Tiraspol prin care i s-a cerut sprijin în depăşirea problemelor economice şi consecinţelor secetei. Kalman Miszei: „Noi, ţările europene şi Uniunea Europeană vrem să dăm o mînă de ajutor populaţiei Transnistriei. Sper că în săptămînile ce urmează acest sprijin se va concretiza”.
Administraţia de la Tiraspol a estimat pagubele secetei la 47 de milioane de dolari. În acest an, regiunea transnistreană a avut o recoltă de cereale de numai 60 la sută faţă de cea de anul trecut, cea de cartofi – de 50 la sută, iar cea de legume – de 70 la sută.
Ministrul economiei de la Tiraspol, Elena Cernenko, a declarat, într-o emisiune televizată din 25 septembrie, că veniturile întregului complex economic al Transnistriei nu pot să acopere astăzi nici jumătate din cheltuielile bugetare. De aceea, administraţia mizează pe activitatea mai eficientă a îtnreprinderilor şi sprijinul comunităţii internaţionale, în primul rînd al Rusiei. Plăţile la salarii întîrzie, în medie, cu 40 de zile, iar nivelul inflaţiei se apropie de 20 la sută. Elena Cernenco a anunţat şi o nouă majorare a tarifelor la serviciile comunale începînd cu anul viitor, cînd preţul gazelor naturale ar putea creşte de la 170 de dolari pentru mia de metri cubi la 192 de dolari. Transnistria a început să se confunte cu o gravă criză bugetară după ce, la începutul acestui an, Federaţia Rusă a sistat sprijinul financiar către Tiraspol.
Misiunea europeană de monitorizare a frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina a fost prelungită pînă în 2009. Şeful Misiunii, generalul Fedenţ Banfi, s-a arătat mulţumit de rezultatele obţinute în ultimii 2 ani, dar a spus că mai rămîn încă multe de făcut pentru combaterea contrabandei pe segmentul transnistrean al frontierei.
În Georgia, fostul ministru de Interne şi al Apărării, Irakli Okruashvili, a fost reţinut, joi, de poliţie sub acuzaţia de corupţie. Cu o zi înainte, el adusese învinuiri grave la adresa preşedintelui Mihail Saakashvili, acuzîndu-l că ar fi dat ordine pentru asasinarea unor persoane incomode. Irakli Okruashvili, fost camarad al preşedintelui georgian şi unul din liderii revoluţiei trandafirilor – anunţase de curînd lansarea unui partid de opoziţie.
Statele Unite şi Rusia vor continua discuţiile despre planul american de instalare în Europa Centrală a componentelor unui nou scut antirachetă. Problema va fi abordată de miniştrii de externe şi ai apărării din cele două ţări, pe 12 octombrie, la Moscova.
Uniunea Europeană sprijină intenţia opoziţiei belaruse de a organiza la Minsk, pe 14 octombrie, un „Marş al Europei”. În opinia eurocomisarului Benita Ferrero-Valdner, acest marş demonstrază voinţa sinceră a poporului belarus de a răspunde apelului de apropiere lansat de Uniunea Europeană.
Parlamentul European a aprobat înfiinţarea unui permis de muncă valabil în toate ţările membre ale Uniunii Europene. Dacă proiectul este aprobat de Comisia Europeană, noul document se va numi “cartea albastră”, după modelul “cărţii verzi” din Statele Unite. Măsura este parte dintr-un plan de atragere a specialiştilor din Africa, America şi Asia, care preferă în prezent să emigreze în Statele Unite, Canada, sau Australia.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este directorul-executiv al Asociaţiei de Politică externă, Andrei Popov, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante?
Andrei Popov: „Probabil ar fi vorba despre vizita reprezentantuli special al UE, Kalman Miszei, la Chişinău şi Tiraspol, în paralel cu vizita reprezentantului Ucrainei pentru procesul de negocieri, Andrei Veselovski. Doi, declaraţiile preşedintelui Voronin în, pe de o parte, el a chemat mediatorii şi observatorii să se reunească pentru consultări fără a aştepta acordul Tiraspolului şi să se întrunescă fără Chişinău şi Tiraspol, şi în acelaşi timp speranţa preşedintelui Voronin că ar putea să vină un răspuns din partea Moscovei la apropiata reuniune a şefilor de stat şi de guvern a CSI, de la Duşanbe. Şi, în sfîrşit, ar fi noile semnale că situaţia economică şi socială din Transnistria se agravează.”
Europa Liberă: Să le luăm, însă, pe rînd. Săptămîna trecută, după cum aţi menţionat, au avut loc mai multe consultări purtate de reprezentanţi ai mediatorilor la Chişinău şi Tiraspol. Aceste consultări se poartă însă într-o perioadă dificilă pentru Transnistria, care se ştie, se confruntă cu o gravă criză bugetară. Ce şanse credeţi că există ca negocierile să fie reluate în viitorul cel mai apropiat?
Andrei Popov : „Cred că şansele reluării negocierilor sînt destul de reale. Însă şansele că aceste negocieri vor conduce la rezultate concrete şi realizarea unor progrese în vederea reglementării durabile şi funcţionale a conflictului transnistrean aceste şanse sînt, dacă nu inexistente, atunci sînt minime. Căci întîlnirile mediatorilor cu observatorii pot produce rezultate doar atunci cînd există convergenţa de interese dintre cei care participă. Ori la ora actuală, ţinînd cont de politica fermă pe care o promovează Rusia pe mai multe dosare de politică externă şi incapacitatea Occidentului, SUA şi UE de a se concentra pe problema aceasta transnistreană şi de a ridica mizele sale în discuţiile cu Rusia, nu văd cum o asemenea convergenţă s-ar putea produce în jurul unei soluţii viabile. Mai degrabă există riscul ca pe fundalul distragerii Occidentului şi înglodării, chiar, a SUA în Irak, ar putea exista tentaţia unor cedări de dragul menţinerii poziţiei favorabile a Rusiei pe alte dosare, în nici un caz de natură favorabilă Republicii Moldova. De aceea, consiltările ar putea să se reia. Este bine să se reia pentru că este mai bine să se joace cu mîinile pe masă decît să nu se ştie ce se face pe sub masă. Negocierile au fost blocate de un an şi 9 luni şi Moldova ar trebui să încurajeze acest proces, dar să fie realistă în aşteptările pe care le are.”
Europa Liberă: Dle Popov, consultările purtate de mediatori, în particular de reprezentanţii Uniunii Europene cu administraţia de la Tiraspol, au avut însă şi o altă dimensiune, de sprijin umanitar pentru populaţia regiunii. Cum spuneam, Transnistria trece acum printr-o gravă criză financiară şi economică. Aşa cum recunosc şi autorităţile de la Tiraspol, această criză s-a declanşat după sistarea sprijinului financiar din partea Rusiei, acordat, de altfel, cu regularitate, în anii precedenţi. Care ar fi, după părerea dumneavoastră, cauza pentru care Rusia a renunţat să mai sprijine financiar regiunea transnistreană?
Andrei Popov: „Timp de foarte mulţi ani, mass-media transnistreană a făcut un cal de bătaie din argumentul că pensionarii şi păturile social vulnerabile trăiesc mai bine în Transnistria decît în Moldova. Iată că apar la iveală cauzele acestei situaţii şi anume faptul că subsidiile care veneau din Federaţia Rusă într-un fel compensau ineficienţa economiei transnistrene. Nu trebuie să ne bucure suferinţele la care sînt supuşi în actuala situaţie cetăţenii simpli din regiunea transnistreană, dar din punct de vedere al posibilităţii de avansare pe anumite discuţii în ceea ce priveşte măsurile de încredere şi abolirea unor măsuri absurde cum ar fi spre exemplu taxa de tranzit pentru tranzitarea aşa-numitei frontiere administrative, aici ar putea fi un context favorabil, căci administraţia transnistreană ar putea să fie mai deschisă şi mai cooptabilă în asemenea discuţii, iar comunitatea internaţională, UE şi SUA ar avea mai multe pîrghii de a încuraja decizii concrete în această direcţie, una din care a avut loc săptămîna trecută, şi anume abolirea taxei de intrare şi ieşire din Transnistria.”
Europa Liberă: Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Andrei Popov, director executiv al Asociaţiei de Politică Externă din RM.
-----------------------------------
Europa Liberă: Despre unele decizii ale Sovietului suprem de la Tiraspol, dar şi despre sprijinul pe care l-ar putea primi regiunea transnistreană din partea Uniunii Europene, s-a discutat şi la întîlnirea de săptămîna trecută a reprezentantului special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Miszei, cu şeful legislativului transnistrean, Evgheni Şevciuk. Într-un interviu acordat Europei Libere, Kalman Miszei, a avut amabilitatea să ofere mai multe amănunte despre cele discutate la Tiraspol.
Kalman Miszei: „Am avut o întîlnire foarte productivă cu dl Şevciuk. Am vorbit despre multe lucruri, dar aş vrea să menţionez în mod deosebit trei dintre acestea. De fapt, ele sînt strîns legate în ideea că în această toamnă ne dorim să fie întreprinşi nişte paşi constructivi, care vor spori încrederea între Chişinău şi Tiraspol. Anumite măsuri, în opinia mea, deja se întreprind de ambele părţi. Am în vedere decizia Moldovei de a prelungi cu un an scutirea de taxe vamale şi facilităţile pentru întreprinderile din Transnistria. Este un lucru foarte bun, pentru că permite întreprinderilor transnistrene să-şi planifice activitatea pe termen lung. În al doilea rînd, este vorba despre decizia Sovietului suprem de la Tiraspol de a anula, începînd cu anul viitor, aşa-numita taxă de migraţie. Este un lucru foarte important pentru că această taxă este o barieră pentru contactele dintre oameni. Credem, de asemenea, că şi taxa de 100 de procente pe care Tiraspolul o aplică mărfurilor aduse din dreapta Nistrului este absolut nemotivată. Dl Şevciuc a reacţionat pozitiv la cele spuse de mine şi sper că vor urma în timpul apropiat şi nişte decizii legislative în sensul eliminării acestui impozit. Şi, al treilea lucru despre care am discutat cu dl Şevciuc este situaţia economiei transnistrene, în particular despre consecinţele secetei. Noi, ţările europene şi Uniunea Europeană vrem să dăm o mînă de ajutor populaţiei Transnistriei. Sper că în săptămînile ce urmează acest sprijin se va concretiza.
Europa Liberă l-a întrebat pe Kalman Miszei dacă acest sprijin va fi acordat Tiraspolului în mod nemijlocit sau prin intermediul Chişinăului.
Kalman Miszei: “Nu sînt de competenţa mea chestiunile de ordin tehnic. Decizia de acordare a ajutorului umanitar va aparţile Comisiei Europene şi, dacă va exista şi un ajutor umanitar şi financiar pe linie bilaterală acest lucru îl vor decide în parte ţările membre ale Uniunii Europene. Poziţia noastră faţă de statutul regiunii transnistrene este bine cunoscută, dar sper că se va putea găsi o soluţie pragmatică în această chestiune pentru că seceta, desigur, nu cunoaşte frontiere”.
---------------------------------
Duminică, în Ucraina au avut loc alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora se speră că îndelungata criză politică din ţară şi aşa-numita dualitate a puterii dintre preşedinţie şi guvern va lua sfîrşit. În ajun, viceministrul ucrainean de externe, Andrei Veselovski, a declarat că dupa alegerile parlamentare din Ucraina autoritatile de la Kiev nu vor reconsidera atitudinea lor fata de reglementarea transnistreana.
Andrei Veselovski: “Este în interesul securităţii naţionale al Ucrainei să nu aibă la graniţele sale un teritoriu necontrolat şi cu evoluţii imprevizibile. De aceea, poziţia noastră este şi va rămîne neschimbată ca şi acţiunile noastre orientate spre apropierea Transnistriei de Moldova şi reîntregirea statului Republica Moldova”.
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei a dat aceste asigurari la o conferinţă de presă tinută miercurea trecută la Odesa. El a luat parte la o întrunirie de evaluare a activitatii din ultimii 2 ani a misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera moldo-ucraineană. Bilanţul făcut de oficialităţile europene, dar şi de cele din Moldova şi Ucraina a fost unul pozitiv. Totodată, s-a anunţat că mandatul misiunii europene a fost prelungit pînă în noiembrie 2009. La acest eveniment a fost prezent şi corespondentul nostru,Vasile Botnaru.
Vasile Botnaru: „La Chisinau Misiunea EUBAM de regula este prezentata drept un remediu exclusiv impotriva contrabandei si traficului ilegal de personae cauzat de transparenta segmentului transnistrean al forntierei moldo-ucrainiene si este adus drept exemplu de asistenta acordata de Uniunea Europeana in regelemntarea transnistrerana. In realitate insa, cel putin asta am inteles din conferinta de presa de la Odesa, misionarii europeni au o sarcina ceva mai complexa. Desi o formuleaza in cuvinte sophisticate si in expresii diplomatice, ea se reduce la urmatoarele – sa-i determine pe vamesii, granicerii si politistii din Ucraina si Moldova sa fie cooperanti si sa zadarniceasca astfel activitatile traficantilor, care fireste, profita de existenta nerecunoscutei zone transnistriene. Seful misiunii EUBAM generalul Ferenc Banfi a sugerat ca dupa doi ani de implicare activa a misiunii lucrurile s-au miscat din loc pentru ca inaltii functionari dar si executorii din teren au constientizat ca tinta este nu doar doar inchiderea unor poteci ale contrabandistilor, ci asigurarea securitatii celor doua state. Pornind de la aceasta abordare, ambele state ce gazduiesc misiunea au acceptat si concesii. Astfel a devenit posibila alternativa acordata societatilor comerciale transnsitriene, care au obtinut dreptul de export inregistrandu-se fara taxe, la Chisinau. In consecinta, a subliniat Ferent Banfi, astazi nu se mai opereaza cu termenul propagandistic “blocada economica”, iar nivelul de cooperare face posibila abordarea problemei fluidizarii traficului, astfel incat sa nu fie afectata libertatea de circulatie a oamenilor simpli din zona”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Valeria Viţu. -------------------------------------------------
Reprezentantul special al Uniunii Europene în Republica Moldova, Kalman Miszei, s-a întîlnit, la Tiraspol, pe 24 septembrie, cu şeful Sovietului suprem Evgheni Şevciuc. Reprezentantul Uniunii Europene a salutat decizia Sovietului suprem de a elimina de la 1 ianuarie taxa de migraţie. El a salutat şi intenţia de a anula impozitul de 100 de procente pentru mărfurile din dreapta Nistrului. Kalman Miszei a mai spus că Uniunea Europeană este gata să răspundă apelului lansat de Tiraspol prin care i s-a cerut sprijin în depăşirea problemelor economice şi consecinţelor secetei. Kalman Miszei: „Noi, ţările europene şi Uniunea Europeană vrem să dăm o mînă de ajutor populaţiei Transnistriei. Sper că în săptămînile ce urmează acest sprijin se va concretiza”.
Administraţia de la Tiraspol a estimat pagubele secetei la 47 de milioane de dolari. În acest an, regiunea transnistreană a avut o recoltă de cereale de numai 60 la sută faţă de cea de anul trecut, cea de cartofi – de 50 la sută, iar cea de legume – de 70 la sută.
Ministrul economiei de la Tiraspol, Elena Cernenko, a declarat, într-o emisiune televizată din 25 septembrie, că veniturile întregului complex economic al Transnistriei nu pot să acopere astăzi nici jumătate din cheltuielile bugetare. De aceea, administraţia mizează pe activitatea mai eficientă a îtnreprinderilor şi sprijinul comunităţii internaţionale, în primul rînd al Rusiei. Plăţile la salarii întîrzie, în medie, cu 40 de zile, iar nivelul inflaţiei se apropie de 20 la sută. Elena Cernenco a anunţat şi o nouă majorare a tarifelor la serviciile comunale începînd cu anul viitor, cînd preţul gazelor naturale ar putea creşte de la 170 de dolari pentru mia de metri cubi la 192 de dolari. Transnistria a început să se confunte cu o gravă criză bugetară după ce, la începutul acestui an, Federaţia Rusă a sistat sprijinul financiar către Tiraspol.
Misiunea europeană de monitorizare a frontierei dintre Republica Moldova şi Ucraina a fost prelungită pînă în 2009. Şeful Misiunii, generalul Fedenţ Banfi, s-a arătat mulţumit de rezultatele obţinute în ultimii 2 ani, dar a spus că mai rămîn încă multe de făcut pentru combaterea contrabandei pe segmentul transnistrean al frontierei.
În Georgia, fostul ministru de Interne şi al Apărării, Irakli Okruashvili, a fost reţinut, joi, de poliţie sub acuzaţia de corupţie. Cu o zi înainte, el adusese învinuiri grave la adresa preşedintelui Mihail Saakashvili, acuzîndu-l că ar fi dat ordine pentru asasinarea unor persoane incomode. Irakli Okruashvili, fost camarad al preşedintelui georgian şi unul din liderii revoluţiei trandafirilor – anunţase de curînd lansarea unui partid de opoziţie.
Statele Unite şi Rusia vor continua discuţiile despre planul american de instalare în Europa Centrală a componentelor unui nou scut antirachetă. Problema va fi abordată de miniştrii de externe şi ai apărării din cele două ţări, pe 12 octombrie, la Moscova.
Uniunea Europeană sprijină intenţia opoziţiei belaruse de a organiza la Minsk, pe 14 octombrie, un „Marş al Europei”. În opinia eurocomisarului Benita Ferrero-Valdner, acest marş demonstrază voinţa sinceră a poporului belarus de a răspunde apelului de apropiere lansat de Uniunea Europeană.
Parlamentul European a aprobat înfiinţarea unui permis de muncă valabil în toate ţările membre ale Uniunii Europene. Dacă proiectul este aprobat de Comisia Europeană, noul document se va numi “cartea albastră”, după modelul “cărţii verzi” din Statele Unite. Măsura este parte dintr-un plan de atragere a specialiştilor din Africa, America şi Asia, care preferă în prezent să emigreze în Statele Unite, Canada, sau Australia.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este directorul-executiv al Asociaţiei de Politică externă, Andrei Popov, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămânii trecute i s-au părut mai importante?
Andrei Popov: „Probabil ar fi vorba despre vizita reprezentantuli special al UE, Kalman Miszei, la Chişinău şi Tiraspol, în paralel cu vizita reprezentantului Ucrainei pentru procesul de negocieri, Andrei Veselovski. Doi, declaraţiile preşedintelui Voronin în, pe de o parte, el a chemat mediatorii şi observatorii să se reunească pentru consultări fără a aştepta acordul Tiraspolului şi să se întrunescă fără Chişinău şi Tiraspol, şi în acelaşi timp speranţa preşedintelui Voronin că ar putea să vină un răspuns din partea Moscovei la apropiata reuniune a şefilor de stat şi de guvern a CSI, de la Duşanbe. Şi, în sfîrşit, ar fi noile semnale că situaţia economică şi socială din Transnistria se agravează.”
Europa Liberă: Să le luăm, însă, pe rînd. Săptămîna trecută, după cum aţi menţionat, au avut loc mai multe consultări purtate de reprezentanţi ai mediatorilor la Chişinău şi Tiraspol. Aceste consultări se poartă însă într-o perioadă dificilă pentru Transnistria, care se ştie, se confruntă cu o gravă criză bugetară. Ce şanse credeţi că există ca negocierile să fie reluate în viitorul cel mai apropiat?
Andrei Popov : „Cred că şansele reluării negocierilor sînt destul de reale. Însă şansele că aceste negocieri vor conduce la rezultate concrete şi realizarea unor progrese în vederea reglementării durabile şi funcţionale a conflictului transnistrean aceste şanse sînt, dacă nu inexistente, atunci sînt minime. Căci întîlnirile mediatorilor cu observatorii pot produce rezultate doar atunci cînd există convergenţa de interese dintre cei care participă. Ori la ora actuală, ţinînd cont de politica fermă pe care o promovează Rusia pe mai multe dosare de politică externă şi incapacitatea Occidentului, SUA şi UE de a se concentra pe problema aceasta transnistreană şi de a ridica mizele sale în discuţiile cu Rusia, nu văd cum o asemenea convergenţă s-ar putea produce în jurul unei soluţii viabile. Mai degrabă există riscul ca pe fundalul distragerii Occidentului şi înglodării, chiar, a SUA în Irak, ar putea exista tentaţia unor cedări de dragul menţinerii poziţiei favorabile a Rusiei pe alte dosare, în nici un caz de natură favorabilă Republicii Moldova. De aceea, consiltările ar putea să se reia. Este bine să se reia pentru că este mai bine să se joace cu mîinile pe masă decît să nu se ştie ce se face pe sub masă. Negocierile au fost blocate de un an şi 9 luni şi Moldova ar trebui să încurajeze acest proces, dar să fie realistă în aşteptările pe care le are.”
Europa Liberă: Dle Popov, consultările purtate de mediatori, în particular de reprezentanţii Uniunii Europene cu administraţia de la Tiraspol, au avut însă şi o altă dimensiune, de sprijin umanitar pentru populaţia regiunii. Cum spuneam, Transnistria trece acum printr-o gravă criză financiară şi economică. Aşa cum recunosc şi autorităţile de la Tiraspol, această criză s-a declanşat după sistarea sprijinului financiar din partea Rusiei, acordat, de altfel, cu regularitate, în anii precedenţi. Care ar fi, după părerea dumneavoastră, cauza pentru care Rusia a renunţat să mai sprijine financiar regiunea transnistreană?
Andrei Popov: „Timp de foarte mulţi ani, mass-media transnistreană a făcut un cal de bătaie din argumentul că pensionarii şi păturile social vulnerabile trăiesc mai bine în Transnistria decît în Moldova. Iată că apar la iveală cauzele acestei situaţii şi anume faptul că subsidiile care veneau din Federaţia Rusă într-un fel compensau ineficienţa economiei transnistrene. Nu trebuie să ne bucure suferinţele la care sînt supuşi în actuala situaţie cetăţenii simpli din regiunea transnistreană, dar din punct de vedere al posibilităţii de avansare pe anumite discuţii în ceea ce priveşte măsurile de încredere şi abolirea unor măsuri absurde cum ar fi spre exemplu taxa de tranzit pentru tranzitarea aşa-numitei frontiere administrative, aici ar putea fi un context favorabil, căci administraţia transnistreană ar putea să fie mai deschisă şi mai cooptabilă în asemenea discuţii, iar comunitatea internaţională, UE şi SUA ar avea mai multe pîrghii de a încuraja decizii concrete în această direcţie, una din care a avut loc săptămîna trecută, şi anume abolirea taxei de intrare şi ieşire din Transnistria.”
Europa Liberă: Aţi ascultat opinia invitatului emisiunii noastre, Andrei Popov, director executiv al Asociaţiei de Politică Externă din RM.
-----------------------------------
Europa Liberă: Despre unele decizii ale Sovietului suprem de la Tiraspol, dar şi despre sprijinul pe care l-ar putea primi regiunea transnistreană din partea Uniunii Europene, s-a discutat şi la întîlnirea de săptămîna trecută a reprezentantului special al Uniunii Europene în Moldova, Kalman Miszei, cu şeful legislativului transnistrean, Evgheni Şevciuk. Într-un interviu acordat Europei Libere, Kalman Miszei, a avut amabilitatea să ofere mai multe amănunte despre cele discutate la Tiraspol.
Kalman Miszei: „Am avut o întîlnire foarte productivă cu dl Şevciuk. Am vorbit despre multe lucruri, dar aş vrea să menţionez în mod deosebit trei dintre acestea. De fapt, ele sînt strîns legate în ideea că în această toamnă ne dorim să fie întreprinşi nişte paşi constructivi, care vor spori încrederea între Chişinău şi Tiraspol. Anumite măsuri, în opinia mea, deja se întreprind de ambele părţi. Am în vedere decizia Moldovei de a prelungi cu un an scutirea de taxe vamale şi facilităţile pentru întreprinderile din Transnistria. Este un lucru foarte bun, pentru că permite întreprinderilor transnistrene să-şi planifice activitatea pe termen lung. În al doilea rînd, este vorba despre decizia Sovietului suprem de la Tiraspol de a anula, începînd cu anul viitor, aşa-numita taxă de migraţie. Este un lucru foarte important pentru că această taxă este o barieră pentru contactele dintre oameni. Credem, de asemenea, că şi taxa de 100 de procente pe care Tiraspolul o aplică mărfurilor aduse din dreapta Nistrului este absolut nemotivată. Dl Şevciuc a reacţionat pozitiv la cele spuse de mine şi sper că vor urma în timpul apropiat şi nişte decizii legislative în sensul eliminării acestui impozit. Şi, al treilea lucru despre care am discutat cu dl Şevciuc este situaţia economiei transnistrene, în particular despre consecinţele secetei. Noi, ţările europene şi Uniunea Europeană vrem să dăm o mînă de ajutor populaţiei Transnistriei. Sper că în săptămînile ce urmează acest sprijin se va concretiza.
Europa Liberă l-a întrebat pe Kalman Miszei dacă acest sprijin va fi acordat Tiraspolului în mod nemijlocit sau prin intermediul Chişinăului.
Kalman Miszei: “Nu sînt de competenţa mea chestiunile de ordin tehnic. Decizia de acordare a ajutorului umanitar va aparţile Comisiei Europene şi, dacă va exista şi un ajutor umanitar şi financiar pe linie bilaterală acest lucru îl vor decide în parte ţările membre ale Uniunii Europene. Poziţia noastră faţă de statutul regiunii transnistrene este bine cunoscută, dar sper că se va putea găsi o soluţie pragmatică în această chestiune pentru că seceta, desigur, nu cunoaşte frontiere”.
---------------------------------
Duminică, în Ucraina au avut loc alegeri parlamentare anticipate, în urma cărora se speră că îndelungata criză politică din ţară şi aşa-numita dualitate a puterii dintre preşedinţie şi guvern va lua sfîrşit. În ajun, viceministrul ucrainean de externe, Andrei Veselovski, a declarat că dupa alegerile parlamentare din Ucraina autoritatile de la Kiev nu vor reconsidera atitudinea lor fata de reglementarea transnistreana.
Andrei Veselovski: “Este în interesul securităţii naţionale al Ucrainei să nu aibă la graniţele sale un teritoriu necontrolat şi cu evoluţii imprevizibile. De aceea, poziţia noastră este şi va rămîne neschimbată ca şi acţiunile noastre orientate spre apropierea Transnistriei de Moldova şi reîntregirea statului Republica Moldova”.
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei a dat aceste asigurari la o conferinţă de presă tinută miercurea trecută la Odesa. El a luat parte la o întrunirie de evaluare a activitatii din ultimii 2 ani a misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera moldo-ucraineană. Bilanţul făcut de oficialităţile europene, dar şi de cele din Moldova şi Ucraina a fost unul pozitiv. Totodată, s-a anunţat că mandatul misiunii europene a fost prelungit pînă în noiembrie 2009. La acest eveniment a fost prezent şi corespondentul nostru,Vasile Botnaru.
Vasile Botnaru: „La Chisinau Misiunea EUBAM de regula este prezentata drept un remediu exclusiv impotriva contrabandei si traficului ilegal de personae cauzat de transparenta segmentului transnistrean al forntierei moldo-ucrainiene si este adus drept exemplu de asistenta acordata de Uniunea Europeana in regelemntarea transnistrerana. In realitate insa, cel putin asta am inteles din conferinta de presa de la Odesa, misionarii europeni au o sarcina ceva mai complexa. Desi o formuleaza in cuvinte sophisticate si in expresii diplomatice, ea se reduce la urmatoarele – sa-i determine pe vamesii, granicerii si politistii din Ucraina si Moldova sa fie cooperanti si sa zadarniceasca astfel activitatile traficantilor, care fireste, profita de existenta nerecunoscutei zone transnistriene. Seful misiunii EUBAM generalul Ferenc Banfi a sugerat ca dupa doi ani de implicare activa a misiunii lucrurile s-au miscat din loc pentru ca inaltii functionari dar si executorii din teren au constientizat ca tinta este nu doar doar inchiderea unor poteci ale contrabandistilor, ci asigurarea securitatii celor doua state. Pornind de la aceasta abordare, ambele state ce gazduiesc misiunea au acceptat si concesii. Astfel a devenit posibila alternativa acordata societatilor comerciale transnsitriene, care au obtinut dreptul de export inregistrandu-se fara taxe, la Chisinau. In consecinta, a subliniat Ferent Banfi, astazi nu se mai opereaza cu termenul propagandistic “blocada economica”, iar nivelul de cooperare face posibila abordarea problemei fluidizarii traficului, astfel incat sa nu fie afectata libertatea de circulatie a oamenilor simpli din zona”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.