DIALOGURI 15 octombrie 2007
Doamnelor si domnilor, buna ziua. Va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. Incepem emisiunea, ca de obicei, cu cele mai importante stiri ale saptamanii trecute, prezentate de Daniel Lachi:
Seful administratiei de la Tiraspol Igor Smirnov si-a exprimat neincrederea in recentele propuneri ale presedintelui Vladimir Voronin de relansare a dialogului dinntre cele doua maluri ale Nistrului. Intr-o declaratie citata de agentia Olvia Pres, Smirnov a afirmat ca Voronin una spune, si alta face. “Chisinaul planifica in continuare sa-si supuna Transnistria cu forta”, se mai arata in declaratia lui Smirnov.
In acelasi timp, presedintele legislativului din regiunea Transnistreana , Evgheni Sevciuk, a aratat o atitudine favorabila proiectelor propuse de Voronin. Pentru un post de televiziune de la Chisinau el a decclarat ca "tot ce se face pentru a simplifica viata oamenilor, inclusiv calatoriile in strainatate si obtinerea studiilor, este binevenit. “Deocamdata acestea sunt idei lansate. Sa vedem cum vor fi realizate ele", a mai spus Sevciuc.
Reamintim ca Vladimir Voronin a lansat, intr-un interviu acordat ziarului “Komcomolskaia Pravda”, ideea initierii de catre Chisinau si Tiraspol a unor proiecte de ordin social commune, cum ar fi acreditarea la Chisinau a Universitatii de la Tiraspol, construirea unui traseu auto comun si crearea uni post comun public de televiziune.
Intr-o noua oferta de dialog direct cu regiunea Transnistreana, Vladimir Voronin a propus unificarea fortelor armate de pe cele doua maluri ale Nistrului. Intr-un interviu acordat editiei moldovene a ziarului „Izvestya”, presedintele Voronin a spus ca viitoarea armata unica se va specialize, daca va fi creata, in actiuni de pacificare, la nivel international. Seful statului a adaugat ca Republica Moldova va ramane o tara neutra, fara intentia sa se alature unor aliante militare, atat timp cat Partidul Comunistilor se va afla la putere.
Ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, preedinte in exercitiu al OSCE, a pledat la Chisinau si Tiraspol, pe care le-a vizitat saptamana trecuta, pentru reluarea negocierilor in formatul 5+2 pentru rezovarea conflictului transnistrean. "Dupa cum stim, pozitia OSCE este ca aceasta problema sa fie rezolvata pe calea negocierilor, pe cale politica, si cu respectarea independentei teritoriale a Moldovei "Miguel Angel Moratinos a spus ca problematica transistreana va fi discutata la consiliul ministerial al OSCE la sfarsitul lunii noiembrie la Madrid.
Ministrul de Externe Andrei Stratan si comisarul European pentru Justitie Franco Fratini au semnat la Bruxelles acordul de facilitare a regimului de vize intre Republica Moldova si Uniunea Europeana, precum si acordul privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala. Primul accord va permite studentilor, pensionarilor, oamenilor de afaceri, artistilor si jurnalistilor sa obtina mai usor, de la 1 ianuarie 2008, vize turistice pentru Uniunea Europeana. Republica Moldova, pe de alta parte, s-a angajat sa-si asume cheltuielile pentru repatrierea cetatenilor emigrati ilegal in Uniunea Europeana si care au ajuns in Uniunea Europeana din Republica Moldova.
Ombudsmanul din Cecenia Nurdi Nuhajiev ii solicita presedintelui Rusiei Vladimir Putin, intr-o adresare scrisa, sa-i primeasca in audienta pe mai multi aparatori ai drepturilor omului din Cecenia pentru a discuta problema rapirilor de oameni pe teritoriul cecen. Intr-o adresare catre presedinte, citat de Interfax, se spune ca pe listele persoanelor rapite si date disparute in Cecenia figureaza in jur de 4300 de oameni.
-------------------------
Asa cum ati putut afla si la stiri, spatamana trecuta la Chisinau si Tiraspol au fost discutate pe larg propunerile lansate de presedintele Vladimir Voronin referitoare la mai multe proiecte sociale pe care Chisinaul si Tiraspolul le-ar putea realiza chiar in conditiile in care conflictul politic este nerezolvat. Intamplarea a facut ca unul din aceste subiecte – construirea unor punti de comunicare intre cele doua maluri ale Nistrului prin colaborarea jurnalistilor si crearea unor material de presa comune - a fost discutata si la un seminar desfasurat la Chisinau saptamana trecuta. Este vorba de reuniunea de lansare a unui proiect de un an si jumatate pentru jurnalistii de la Chisinau si Tiraspol, numit “poduri peste Nistru”, proiect al Centrului independent de journalism si al Companiei britanice BBC. Despre ce-si propun sa faca participand la acest program si despre dezbaterile de la lansarea lui va informeaza Valeriu Cater:
Timp de un an si jumatate, jurnalisti care lucreaza pentru mass-media de la Chisinau si Tiraspol urmeaza sa participle la diferite cursuri de instruire, la cluburi de discutii cu personalitati de la Chisinau si Tiraspol, urmeaza sa primeasca consultanta in realizarea paginilor web si in ce priveste inbunatatirea calitatii produselor jurnalistice. La finele proiectului, jurnalistii vor realiza materiale comune – articole, emisiuni radio si TV etc. Prezenti la reuniune, jurnalisti de la Chisinau si Tiraspol au spus ca le sunt utile asemenea activitati.
Iata cateva opinii exprimate de participanti. Olga Goncearova, directorul Departamentului Relatii internetnice de la Chisinau: Ce ne lipseste noua acum in relatiile dintre ambele maluri ale Nistrului este accesul la informatie. Tiraspolul aude si vede ceea ce spun jurnalistii de acolo, iar Chisinaul – ceea ce spun jurnalistii de aici. E mai usor probabil sa desenezi grozavii si sa le servesti publicului decat sa oferi o informatie corecta. Dar noi am vrea intotdeauna sa auzim adevarul, oricat de amar ar fi el. Este destul de neplacut, atunci cand mergi de-a lungul Nistrului - eu de exemplu, trec des pe acolo pentru ca imi place sa merg la capul de pod de la Serpeni - si cand mergi pe acolo si auzi posture de radio transnistrene iti dai seama ca una asculti acolo si cu totul altceva auzi la Chisinau. Acelasi lucru pot spune si de jurnalistiid e aici. Cred ca in conflictul transnistrean un mare rol il au jurnalistii.
Iata si opinia Marinei Kireeva, de la revista “Partener” de la Tiraspol: E foarte bine cand avem asemenea proiecte in care se abordeaza problema reunificarii, dar probabil trebuie de inceput cu oamenii simpli, de exemplu de recunoscut documentele despre deces, casatorie, divort… Pentru ca aceste acte emise in Transnistria nu sunt recunoscute de autoritatile moldovene si aceasta le provoaca oamenilor pur si simplu antipatie fata de conducerea Moldovei.
Purtatorul de cuvant al Ministerului reintegrarii de la Chisinau, Alexandru Flenchea, a incercat sa-i raspunda: Noi vom face tot posibilul ca Chisinaul sa fie mai aproape de fiecare locuitor al Transnistriei, dar, din pacate, posibilitatile noastre nu sunt nelimitate si, din pacate, nu toate problemele pot fi rezolvate unilateral.
Mihail Lupasco, prezentator de stiri la Televiziunea publica “Moldova 1”: Tema Transnistriei imi este aproape deoarece o parte din viata mea mi-am petrecut-o acolo, strabunicii mei sunt ingropati acolo, rudele mele traiesc acolo… Vreau sa spun ca izolarea ramane in trecut. Orice incercari artificiale de izolare vor suferi fiasco. De exemplu eu aflu acum de la colegii mei ca postul public de televiziune Moldova 1 nu este receptionat acolo deoarece el nu face parte din pachetul oferit de retelele de televiziune prin cablu. Pare o problema tehnica, dar niste decizii rationale ale autoritatilor locale ar putrea topi acesta gheata. Noi toti trebuie sa ne gandim – pe un mal si pe altul - sa gasim anumite teme care leaga aomenii – bussines, cultura, sport si tineret. Sunt teme care ii intereseaza pe oamenii de o parte sid e alta a Nistrului. Daca vom lucra mai mult cu aceste teme, celelalte se vor rezolva cu timpul.
Ati ascultat fragmente de la discutiile ce au precedat lansarea unui program de instruire si comunicare pentru jurnalistii de la Chisinau si Tiraspol. Vreau sa-l intreb acum pe invitatul emisiunii de astazi Vladimir Koval, redactor sef al ziarului administratiei de la Tiraspol “Adevarul Nistrean” daca, poate, intr-adevar, un asemenea program crea asa-numite “poduri peste Nistru”?
Vladimir Koval: In principiu, cred ca nici un proiect nu poate rezolva problema. Dar cel putin asta permite oamenilor sa spuna in glas ceea ce ii doare. Noi putem astefel sa incercam sa punem unele accente care pe viitor ne vor ajuta poate in chiar reglementarea problemei transnistrene. Si daca structurile care trebuie sa resolve problema vor avea dorinta sa o rezolve atunci va trebui ascultata si parerea noastra.
Europa Liberă: In ce masura posturile de televiziune din Republica Moldova patrund in present in spatiul mediatic din regiunea transnistreana?
Vladimir Koval: Totul depinde de dorinta omului. Daca vrei sa privesti canale din RM, cumperi o antena buna care le receptioneaza. Si le privestei. Desigur ca noi nu avem acces la toate canalele din RM, dar cel de stat, Moldova 1, putem sa-l receptionam cu o antena obisnuita.
Europa Liberă: Si ziare tiparite la Chisinau, se gasesc in chioscuri?
Vladimir Koval: Nu toate. In principiu, avem structuri private care pot organiza abonarea. In esenta, se poate. De exemplu, au venit cei de la ziarul “Komsomolskaia Pravda in Moldova” si au facut o campanie de abonare in cadrul structurii de stat “Soiuzpeceati”, la fel, editia pentru Moldova a ziarului rusesc “Trud”, tot asa “Vremea novostei” de la Kiev si-a facut campanie de abonare in Transnistria. Deci nu cred ca aceasta este problema care merita discutata atat de mult.
Europa Liberă: As vrea sa va mai intreb despre popunerea presedintelui Voronin de a crea un post public de televiziune, realizat de jurnalisti de la Chisinau si Tiraspol si care sa fie vizionat de locuitorii ambelor maluri ale Nistrului. Presedintele Companiei publice “TeleradioMoldova” Valentin Todercan a spus ca este un proiect realizabil, pregatirea caruia ar lua cam jumatate de an. Vi se pare real un asemenea proiect ain acest moment? Vladimir Koval: Cel putin pana la urmatoarea intrevedere a presedintilor acesta nu este un proiect real. Chiar si crearea unei singure emisiuni de televiziune, nu mai vorbesc de un canal intreg - dejŕ e problematica. Sa ne gandim mai intai cine, unde si cum il va putea privi. In orice caz, asta se rezolva la nivel de stat. Dar daca ma gandesc bine, noi avem multe alte chestiuni asa-zis rezolvate la nivel de stat… asa ca cel mai curand chiar si daca se va decide la nivel de presedinti, cel mai probabil, va ramane doar la nivel de vorbe… Europa Liberă: Dle Koval, Va multumesc.
Sa vedem acum ce spun oamenii intalniti intamplator pe strazile oraselor Bender si Tiraspol despre sursele de informare pe care le au si despre necesitatea de a fi informati.
"Sursa de informatie la noi este desigur televiziunea. Normal ca omul atunci cand este informat el stie mai bine unde sa mearga sa-si resolve problemele. Ziare nu citesc, ele trebuie cumparate. Iar acum totul e scump. Daca am incredere in informatia difuzata la televizor? Sa luam de exemplu, televiziunea, intr-o o zi ministrul economiei Elena Cernenko a spus ca nu vor creste preturile la paine pana la anul nou, practic chiar a doua zi preturile s-au majorat. Concluzia care e? Azi credem ceea ce auzim, iar a doua zi aceasta informatie este data peste cap. Eu privesc mai mult canalele locale, cele straine nu prea. Despre ce se intampla in Moldova nu prea stiu. Nu pot priv nici un post moldovenesc, asa e antenna, nu receptioneaza. Atunci cand ma duc la sora mea la Chisinau privesc canale modlovenesti, dar aici nu pot. "
"Sunt abonat la internet si astfel citesc absolut toata presa. Incep desigur cu agentia Olvia press, diferite publicatii de limba rusa le citesc in varianta electronica si astfel stiu ce va aparea in forma tiparita a doua zi. Astfel aflu ce se intampla in lume peste tot, asa ca pentru mine nu exista o problema de informare."
"Ziare nu prea citesc, daca imi nimereste in mana vreunul citesc cate un articol mai interesant, dar de regula privesc televizorul, chiar si stirile locale. Sunt exagerate putin, dar cred ca probabil, peste tot televiziunile mai exagereaza."
Ati ascultat opinii culese la intimplare in orasele Bender si Tiraspol de corespondenta noastra Valentina Semionova.
--------
Am solicitat si opinia sociologului de la Tiraspol Elena Bobkova despre campul informational din regiunea transnistreana.
Elena Bobkova: Principala sursa de informatiei pentru transnistreni este televiziunea. Pe tot teritoriul Transnistriei receptionam un mare pachet de posturi rusesti, ceea ce ne situeaza in campul informational al Rusiei, deci principala sursa de informatie pentru locuitorii regiunii este mass-media rusa. Adica stirile externe si cele despre vecinii nostri apropiati noi le aflam din canale rusesti. Cat priveste posturile de televiziune locale, TSV si televiziunea oficiala, ele tot sunt privite, dar asa, cu un ochi mai critic. Se pare ca de o mai mare incredere se bucura TSV care este un post comercial si unde informatia, mai ales stirile, sunt destul de nesubiective. Transnistrenii le privesc pe ambele si fac comparatie cum relateaza fiecare canal despre acelasi eveniment. Cat priveste ziarele locale, ele sunt citite mai putin, din pacate accesul la ziarele din Moldova, Ucraina si chiar Rusia, este mai dificil…cu exceptia catorva ziare rusesti cum ar fi Komsomolskaia Pravda, Argumentai I facti si altele. Acest fapt desigur limiteaza fluxul de informatie care vine prin intermediul presei scrise. Daca ma intrebati daca vor oamenii sa fie informati, raspund: Da, vor. Pentru ca sondajele noastre arata ca ii intereseaza si ce se intampla peste hotare, si stirile locale si relatiile cu Moldova si noutati din economie care acum e foarte vulnerabila la noi." A fost directorul centrului independent de cercetari analitice “Novai Vek” de la Tiraspol, Elena Bobkova. -------
Saptamana trecuta in multe capitale ale lumii - Washington, Paris, Bruixelles, Praga dar si in Rusia a fost comemorata ziarista rusa Anna Politkovskaia, de la al carei asasinare a trecut un an. Ancheta nu a fost inca finalizata. Cunoscuta ca o voce critica la adresa politicii Moscovei mai ales in problema cecena, dupa moartea Anei Politkovskaia din cercurile guvernamentale ruse s-au facut auzite voci care au calificat-o drept o persoana fara importanta. Oamenii despre care ea a scris si cei care i-au citit articolele au alta parere. O trecere in revista a diferitelor opinii despre Anna Politkovskaia realizata de corespondentii Europei Libere in Rusia va este prezentata de Valeria Vitu:
"Ea obisnuia sa mearga cu taxi-ul de exemplu, de la Hasaviurt spre Groznai sau, de exemplu, spre Mahacikala, imbracand aceleasi haine cu majoritatea femeilor de aici –batista pe cap, rochie lunga - si astfel reusea sa vorbeasca cu ele de la egal la egal. Era apreciata anume pentru simplitate si capacitatea de a fi cecena sau daghestana… Ea putea deveni imediat femeie kukaziana si de aceea se bucura de incredere", spune unul din liderii societatii civile din Cecenia Umar Djavtaiev, care a cunoscut-o pe Anna Politkovskaia. De fapt, ea este cunoscuta in toate asa-numitele zone tragice din Federatia Rusa – Beslan, Blagovescensc, Daghestan. Iata ce spune un locuitor al Beslanului Elbrus Tedtov: "Gandirea ei analitica ii permitea sa faca concluzii atat de neobisnuite incat ma uimea destul de tare uneori. Parca ar fi trait o viata aici, atat de repede si de bine intelegea totul. Eu sunt kaukazian. Cand discutam cu ea, nu am simtit niciodata ca nu ma intelege, cum se intampla de obicei cand vine cineva de la centru".
Ella Kessaeva, care si-a pierdut la Beslan ginerele si doi nepoti isi aminteste: "Ea avea impresia ca ne este datoare noua, celor care am suferit, cu ceva, ca trebuie cu ceva sa ne ajute, ca ceva nu reuseste sa faca pentru noi". Irina Fadeeva, o femeie care in timpul atacului terorist de la Teatrul de pe Strada Dubrovka si-a pierdut fiul de 15 ani: "Pana la ea eu am fost vizitata de psihologi. Nu ma puteam uita in ochii lor. Toti incepeau cu aceeasi fraza – tu plangi, suferi, dar asta se poate intampla oricui, uite si in accidente rutiere mor oameni etc… Dar Anea s-a uitat asa la mine si a zis: “Ira, eu inteleg, tu ai cea mai mare durere din lume! Spune-mi cum era el, copilul tau?” intr-un cuvant, ea nu ma intreba cati teroristi au fost in sala si alte chestii politice. (Pauza sa se auda vocea si mai departe) Eu am inteles ca voi trai pentru ca trebuie sa astept cand iese ziarul sa citesc articolul despre fiul meu. Pana acum nu aveam nici un reper, ceva care sa ma tina in viata. Am citit articolul despre Iaroslav, fiul meu, si am inceput sa astept cand va aparea urmatorul articol. Traiam astfel de luni pana joi cand cumparam ziarul. Ea a scris despre aproape toti copiii care au murit la Nord-Ost. Asa noi ne-am recunoscut unii pe altii". Iata si opinia unei alte supravetuitoare a tragediei de la spectacolul “Nord-Ost”, Tatiana Carpova: "A fost un om pentru care necazul altuia era, probabil sensul vietii ei. Ea a mers daca nu la toti, cel putin la 90 la suta din ostatecii de la Nord-Ost si ii intreba pe toti ce probleme au. Aranja cu spitalele, cu casele de copii daca trebuia de internat vreun orfan. Ne facea legaturi cu tot felul de sponsori. Ne-a ajutat foarte mult".
In presa de la Moscova au fost auzite voci care o invinuiau pe Politkovskaia ca ar fi avut opinii favorabile militantilor ceceni. Din nou, Ella Kessaeva din Beslan: "Nu-i adevarat. Ea nu-i apara pe militantii ceceni, ea ii apara pe oameni concreti. Ea lua de exemplu o familie, ii studia istoria, investiga, daca pot spune asa, tragedia fiecarui om. In asta consta unicitatea ei, ca nu tragea singura concluzii, ci doar expunea faptele. Iar concluziile le faceam noi, cititorii. Ea isi facea meseria cinstit si deschis, asa cum trebuie sa o faca un adevarat journalist. Pentru poporul cecen si pentru intreg Kaukazul moartea ei e intr-adevar o mare pierdere. Daca ar fi trait, ea nu s-ar fi linistit pana la sfarsitul vietii, si si-ar fi facut meseria, si multi din conducerea tarii noastre ar fi avut de suferit in urma marturiilor ei, inclusiv in dosarul Beslan".
A fost Ella Kessaeva, membra a organizatiei “Golos Beslana/Vocea Beslanului”, una din multele persoane care au cunoscut-o si apreciat/o pe Anna Politkovkaia. Ultimul interviu pe care Anna Politkovskaia l-a acordat a fost serviciului rusesc al Europei Libere, si saptamina trecuta , la sediul postului nostru de radio de la Washington si de la Praga au fost organizate dezbateri despe libertatea presei si comemorari ale acestei jurnasite ruse de exceptie.
Aici incheiem emisiunea de astazi. Va reamintesc ca ati ascultat Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Libera. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si va urez NUMAI BINE.
Doamnelor si domnilor, buna ziua. Va saluta Viorica Zaharia, prezentatoarea emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Libera. Incepem emisiunea, ca de obicei, cu cele mai importante stiri ale saptamanii trecute, prezentate de Daniel Lachi:
Seful administratiei de la Tiraspol Igor Smirnov si-a exprimat neincrederea in recentele propuneri ale presedintelui Vladimir Voronin de relansare a dialogului dinntre cele doua maluri ale Nistrului. Intr-o declaratie citata de agentia Olvia Pres, Smirnov a afirmat ca Voronin una spune, si alta face. “Chisinaul planifica in continuare sa-si supuna Transnistria cu forta”, se mai arata in declaratia lui Smirnov.
In acelasi timp, presedintele legislativului din regiunea Transnistreana , Evgheni Sevciuk, a aratat o atitudine favorabila proiectelor propuse de Voronin. Pentru un post de televiziune de la Chisinau el a decclarat ca "tot ce se face pentru a simplifica viata oamenilor, inclusiv calatoriile in strainatate si obtinerea studiilor, este binevenit. “Deocamdata acestea sunt idei lansate. Sa vedem cum vor fi realizate ele", a mai spus Sevciuc.
Reamintim ca Vladimir Voronin a lansat, intr-un interviu acordat ziarului “Komcomolskaia Pravda”, ideea initierii de catre Chisinau si Tiraspol a unor proiecte de ordin social commune, cum ar fi acreditarea la Chisinau a Universitatii de la Tiraspol, construirea unui traseu auto comun si crearea uni post comun public de televiziune.
Intr-o noua oferta de dialog direct cu regiunea Transnistreana, Vladimir Voronin a propus unificarea fortelor armate de pe cele doua maluri ale Nistrului. Intr-un interviu acordat editiei moldovene a ziarului „Izvestya”, presedintele Voronin a spus ca viitoarea armata unica se va specialize, daca va fi creata, in actiuni de pacificare, la nivel international. Seful statului a adaugat ca Republica Moldova va ramane o tara neutra, fara intentia sa se alature unor aliante militare, atat timp cat Partidul Comunistilor se va afla la putere.
Ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, preedinte in exercitiu al OSCE, a pledat la Chisinau si Tiraspol, pe care le-a vizitat saptamana trecuta, pentru reluarea negocierilor in formatul 5+2 pentru rezovarea conflictului transnistrean. "Dupa cum stim, pozitia OSCE este ca aceasta problema sa fie rezolvata pe calea negocierilor, pe cale politica, si cu respectarea independentei teritoriale a Moldovei "Miguel Angel Moratinos a spus ca problematica transistreana va fi discutata la consiliul ministerial al OSCE la sfarsitul lunii noiembrie la Madrid.
Ministrul de Externe Andrei Stratan si comisarul European pentru Justitie Franco Fratini au semnat la Bruxelles acordul de facilitare a regimului de vize intre Republica Moldova si Uniunea Europeana, precum si acordul privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala. Primul accord va permite studentilor, pensionarilor, oamenilor de afaceri, artistilor si jurnalistilor sa obtina mai usor, de la 1 ianuarie 2008, vize turistice pentru Uniunea Europeana. Republica Moldova, pe de alta parte, s-a angajat sa-si asume cheltuielile pentru repatrierea cetatenilor emigrati ilegal in Uniunea Europeana si care au ajuns in Uniunea Europeana din Republica Moldova.
Ombudsmanul din Cecenia Nurdi Nuhajiev ii solicita presedintelui Rusiei Vladimir Putin, intr-o adresare scrisa, sa-i primeasca in audienta pe mai multi aparatori ai drepturilor omului din Cecenia pentru a discuta problema rapirilor de oameni pe teritoriul cecen. Intr-o adresare catre presedinte, citat de Interfax, se spune ca pe listele persoanelor rapite si date disparute in Cecenia figureaza in jur de 4300 de oameni.
-------------------------
Asa cum ati putut afla si la stiri, spatamana trecuta la Chisinau si Tiraspol au fost discutate pe larg propunerile lansate de presedintele Vladimir Voronin referitoare la mai multe proiecte sociale pe care Chisinaul si Tiraspolul le-ar putea realiza chiar in conditiile in care conflictul politic este nerezolvat. Intamplarea a facut ca unul din aceste subiecte – construirea unor punti de comunicare intre cele doua maluri ale Nistrului prin colaborarea jurnalistilor si crearea unor material de presa comune - a fost discutata si la un seminar desfasurat la Chisinau saptamana trecuta. Este vorba de reuniunea de lansare a unui proiect de un an si jumatate pentru jurnalistii de la Chisinau si Tiraspol, numit “poduri peste Nistru”, proiect al Centrului independent de journalism si al Companiei britanice BBC. Despre ce-si propun sa faca participand la acest program si despre dezbaterile de la lansarea lui va informeaza Valeriu Cater:
Timp de un an si jumatate, jurnalisti care lucreaza pentru mass-media de la Chisinau si Tiraspol urmeaza sa participle la diferite cursuri de instruire, la cluburi de discutii cu personalitati de la Chisinau si Tiraspol, urmeaza sa primeasca consultanta in realizarea paginilor web si in ce priveste inbunatatirea calitatii produselor jurnalistice. La finele proiectului, jurnalistii vor realiza materiale comune – articole, emisiuni radio si TV etc. Prezenti la reuniune, jurnalisti de la Chisinau si Tiraspol au spus ca le sunt utile asemenea activitati.
Iata cateva opinii exprimate de participanti. Olga Goncearova, directorul Departamentului Relatii internetnice de la Chisinau: Ce ne lipseste noua acum in relatiile dintre ambele maluri ale Nistrului este accesul la informatie. Tiraspolul aude si vede ceea ce spun jurnalistii de acolo, iar Chisinaul – ceea ce spun jurnalistii de aici. E mai usor probabil sa desenezi grozavii si sa le servesti publicului decat sa oferi o informatie corecta. Dar noi am vrea intotdeauna sa auzim adevarul, oricat de amar ar fi el. Este destul de neplacut, atunci cand mergi de-a lungul Nistrului - eu de exemplu, trec des pe acolo pentru ca imi place sa merg la capul de pod de la Serpeni - si cand mergi pe acolo si auzi posture de radio transnistrene iti dai seama ca una asculti acolo si cu totul altceva auzi la Chisinau. Acelasi lucru pot spune si de jurnalistiid e aici. Cred ca in conflictul transnistrean un mare rol il au jurnalistii.
Iata si opinia Marinei Kireeva, de la revista “Partener” de la Tiraspol: E foarte bine cand avem asemenea proiecte in care se abordeaza problema reunificarii, dar probabil trebuie de inceput cu oamenii simpli, de exemplu de recunoscut documentele despre deces, casatorie, divort… Pentru ca aceste acte emise in Transnistria nu sunt recunoscute de autoritatile moldovene si aceasta le provoaca oamenilor pur si simplu antipatie fata de conducerea Moldovei.
Purtatorul de cuvant al Ministerului reintegrarii de la Chisinau, Alexandru Flenchea, a incercat sa-i raspunda: Noi vom face tot posibilul ca Chisinaul sa fie mai aproape de fiecare locuitor al Transnistriei, dar, din pacate, posibilitatile noastre nu sunt nelimitate si, din pacate, nu toate problemele pot fi rezolvate unilateral.
Mihail Lupasco, prezentator de stiri la Televiziunea publica “Moldova 1”: Tema Transnistriei imi este aproape deoarece o parte din viata mea mi-am petrecut-o acolo, strabunicii mei sunt ingropati acolo, rudele mele traiesc acolo… Vreau sa spun ca izolarea ramane in trecut. Orice incercari artificiale de izolare vor suferi fiasco. De exemplu eu aflu acum de la colegii mei ca postul public de televiziune Moldova 1 nu este receptionat acolo deoarece el nu face parte din pachetul oferit de retelele de televiziune prin cablu. Pare o problema tehnica, dar niste decizii rationale ale autoritatilor locale ar putrea topi acesta gheata. Noi toti trebuie sa ne gandim – pe un mal si pe altul - sa gasim anumite teme care leaga aomenii – bussines, cultura, sport si tineret. Sunt teme care ii intereseaza pe oamenii de o parte sid e alta a Nistrului. Daca vom lucra mai mult cu aceste teme, celelalte se vor rezolva cu timpul.
Ati ascultat fragmente de la discutiile ce au precedat lansarea unui program de instruire si comunicare pentru jurnalistii de la Chisinau si Tiraspol. Vreau sa-l intreb acum pe invitatul emisiunii de astazi Vladimir Koval, redactor sef al ziarului administratiei de la Tiraspol “Adevarul Nistrean” daca, poate, intr-adevar, un asemenea program crea asa-numite “poduri peste Nistru”?
Vladimir Koval: In principiu, cred ca nici un proiect nu poate rezolva problema. Dar cel putin asta permite oamenilor sa spuna in glas ceea ce ii doare. Noi putem astefel sa incercam sa punem unele accente care pe viitor ne vor ajuta poate in chiar reglementarea problemei transnistrene. Si daca structurile care trebuie sa resolve problema vor avea dorinta sa o rezolve atunci va trebui ascultata si parerea noastra.
Europa Liberă: In ce masura posturile de televiziune din Republica Moldova patrund in present in spatiul mediatic din regiunea transnistreana?
Vladimir Koval: Totul depinde de dorinta omului. Daca vrei sa privesti canale din RM, cumperi o antena buna care le receptioneaza. Si le privestei. Desigur ca noi nu avem acces la toate canalele din RM, dar cel de stat, Moldova 1, putem sa-l receptionam cu o antena obisnuita.
Europa Liberă: Si ziare tiparite la Chisinau, se gasesc in chioscuri?
Vladimir Koval: Nu toate. In principiu, avem structuri private care pot organiza abonarea. In esenta, se poate. De exemplu, au venit cei de la ziarul “Komsomolskaia Pravda in Moldova” si au facut o campanie de abonare in cadrul structurii de stat “Soiuzpeceati”, la fel, editia pentru Moldova a ziarului rusesc “Trud”, tot asa “Vremea novostei” de la Kiev si-a facut campanie de abonare in Transnistria. Deci nu cred ca aceasta este problema care merita discutata atat de mult.
Europa Liberă: As vrea sa va mai intreb despre popunerea presedintelui Voronin de a crea un post public de televiziune, realizat de jurnalisti de la Chisinau si Tiraspol si care sa fie vizionat de locuitorii ambelor maluri ale Nistrului. Presedintele Companiei publice “TeleradioMoldova” Valentin Todercan a spus ca este un proiect realizabil, pregatirea caruia ar lua cam jumatate de an. Vi se pare real un asemenea proiect ain acest moment? Vladimir Koval: Cel putin pana la urmatoarea intrevedere a presedintilor acesta nu este un proiect real. Chiar si crearea unei singure emisiuni de televiziune, nu mai vorbesc de un canal intreg - dejŕ e problematica. Sa ne gandim mai intai cine, unde si cum il va putea privi. In orice caz, asta se rezolva la nivel de stat. Dar daca ma gandesc bine, noi avem multe alte chestiuni asa-zis rezolvate la nivel de stat… asa ca cel mai curand chiar si daca se va decide la nivel de presedinti, cel mai probabil, va ramane doar la nivel de vorbe… Europa Liberă: Dle Koval, Va multumesc.
Sa vedem acum ce spun oamenii intalniti intamplator pe strazile oraselor Bender si Tiraspol despre sursele de informare pe care le au si despre necesitatea de a fi informati.
"Sursa de informatie la noi este desigur televiziunea. Normal ca omul atunci cand este informat el stie mai bine unde sa mearga sa-si resolve problemele. Ziare nu citesc, ele trebuie cumparate. Iar acum totul e scump. Daca am incredere in informatia difuzata la televizor? Sa luam de exemplu, televiziunea, intr-o o zi ministrul economiei Elena Cernenko a spus ca nu vor creste preturile la paine pana la anul nou, practic chiar a doua zi preturile s-au majorat. Concluzia care e? Azi credem ceea ce auzim, iar a doua zi aceasta informatie este data peste cap. Eu privesc mai mult canalele locale, cele straine nu prea. Despre ce se intampla in Moldova nu prea stiu. Nu pot priv nici un post moldovenesc, asa e antenna, nu receptioneaza. Atunci cand ma duc la sora mea la Chisinau privesc canale modlovenesti, dar aici nu pot. "
"Sunt abonat la internet si astfel citesc absolut toata presa. Incep desigur cu agentia Olvia press, diferite publicatii de limba rusa le citesc in varianta electronica si astfel stiu ce va aparea in forma tiparita a doua zi. Astfel aflu ce se intampla in lume peste tot, asa ca pentru mine nu exista o problema de informare."
"Ziare nu prea citesc, daca imi nimereste in mana vreunul citesc cate un articol mai interesant, dar de regula privesc televizorul, chiar si stirile locale. Sunt exagerate putin, dar cred ca probabil, peste tot televiziunile mai exagereaza."
Ati ascultat opinii culese la intimplare in orasele Bender si Tiraspol de corespondenta noastra Valentina Semionova.
--------
Am solicitat si opinia sociologului de la Tiraspol Elena Bobkova despre campul informational din regiunea transnistreana.
Elena Bobkova: Principala sursa de informatiei pentru transnistreni este televiziunea. Pe tot teritoriul Transnistriei receptionam un mare pachet de posturi rusesti, ceea ce ne situeaza in campul informational al Rusiei, deci principala sursa de informatie pentru locuitorii regiunii este mass-media rusa. Adica stirile externe si cele despre vecinii nostri apropiati noi le aflam din canale rusesti. Cat priveste posturile de televiziune locale, TSV si televiziunea oficiala, ele tot sunt privite, dar asa, cu un ochi mai critic. Se pare ca de o mai mare incredere se bucura TSV care este un post comercial si unde informatia, mai ales stirile, sunt destul de nesubiective. Transnistrenii le privesc pe ambele si fac comparatie cum relateaza fiecare canal despre acelasi eveniment. Cat priveste ziarele locale, ele sunt citite mai putin, din pacate accesul la ziarele din Moldova, Ucraina si chiar Rusia, este mai dificil…cu exceptia catorva ziare rusesti cum ar fi Komsomolskaia Pravda, Argumentai I facti si altele. Acest fapt desigur limiteaza fluxul de informatie care vine prin intermediul presei scrise. Daca ma intrebati daca vor oamenii sa fie informati, raspund: Da, vor. Pentru ca sondajele noastre arata ca ii intereseaza si ce se intampla peste hotare, si stirile locale si relatiile cu Moldova si noutati din economie care acum e foarte vulnerabila la noi." A fost directorul centrului independent de cercetari analitice “Novai Vek” de la Tiraspol, Elena Bobkova. -------
Saptamana trecuta in multe capitale ale lumii - Washington, Paris, Bruixelles, Praga dar si in Rusia a fost comemorata ziarista rusa Anna Politkovskaia, de la al carei asasinare a trecut un an. Ancheta nu a fost inca finalizata. Cunoscuta ca o voce critica la adresa politicii Moscovei mai ales in problema cecena, dupa moartea Anei Politkovskaia din cercurile guvernamentale ruse s-au facut auzite voci care au calificat-o drept o persoana fara importanta. Oamenii despre care ea a scris si cei care i-au citit articolele au alta parere. O trecere in revista a diferitelor opinii despre Anna Politkovskaia realizata de corespondentii Europei Libere in Rusia va este prezentata de Valeria Vitu:
"Ea obisnuia sa mearga cu taxi-ul de exemplu, de la Hasaviurt spre Groznai sau, de exemplu, spre Mahacikala, imbracand aceleasi haine cu majoritatea femeilor de aici –batista pe cap, rochie lunga - si astfel reusea sa vorbeasca cu ele de la egal la egal. Era apreciata anume pentru simplitate si capacitatea de a fi cecena sau daghestana… Ea putea deveni imediat femeie kukaziana si de aceea se bucura de incredere", spune unul din liderii societatii civile din Cecenia Umar Djavtaiev, care a cunoscut-o pe Anna Politkovskaia. De fapt, ea este cunoscuta in toate asa-numitele zone tragice din Federatia Rusa – Beslan, Blagovescensc, Daghestan. Iata ce spune un locuitor al Beslanului Elbrus Tedtov: "Gandirea ei analitica ii permitea sa faca concluzii atat de neobisnuite incat ma uimea destul de tare uneori. Parca ar fi trait o viata aici, atat de repede si de bine intelegea totul. Eu sunt kaukazian. Cand discutam cu ea, nu am simtit niciodata ca nu ma intelege, cum se intampla de obicei cand vine cineva de la centru".
Ella Kessaeva, care si-a pierdut la Beslan ginerele si doi nepoti isi aminteste: "Ea avea impresia ca ne este datoare noua, celor care am suferit, cu ceva, ca trebuie cu ceva sa ne ajute, ca ceva nu reuseste sa faca pentru noi". Irina Fadeeva, o femeie care in timpul atacului terorist de la Teatrul de pe Strada Dubrovka si-a pierdut fiul de 15 ani: "Pana la ea eu am fost vizitata de psihologi. Nu ma puteam uita in ochii lor. Toti incepeau cu aceeasi fraza – tu plangi, suferi, dar asta se poate intampla oricui, uite si in accidente rutiere mor oameni etc… Dar Anea s-a uitat asa la mine si a zis: “Ira, eu inteleg, tu ai cea mai mare durere din lume! Spune-mi cum era el, copilul tau?” intr-un cuvant, ea nu ma intreba cati teroristi au fost in sala si alte chestii politice. (Pauza sa se auda vocea si mai departe) Eu am inteles ca voi trai pentru ca trebuie sa astept cand iese ziarul sa citesc articolul despre fiul meu. Pana acum nu aveam nici un reper, ceva care sa ma tina in viata. Am citit articolul despre Iaroslav, fiul meu, si am inceput sa astept cand va aparea urmatorul articol. Traiam astfel de luni pana joi cand cumparam ziarul. Ea a scris despre aproape toti copiii care au murit la Nord-Ost. Asa noi ne-am recunoscut unii pe altii". Iata si opinia unei alte supravetuitoare a tragediei de la spectacolul “Nord-Ost”, Tatiana Carpova: "A fost un om pentru care necazul altuia era, probabil sensul vietii ei. Ea a mers daca nu la toti, cel putin la 90 la suta din ostatecii de la Nord-Ost si ii intreba pe toti ce probleme au. Aranja cu spitalele, cu casele de copii daca trebuia de internat vreun orfan. Ne facea legaturi cu tot felul de sponsori. Ne-a ajutat foarte mult".
In presa de la Moscova au fost auzite voci care o invinuiau pe Politkovskaia ca ar fi avut opinii favorabile militantilor ceceni. Din nou, Ella Kessaeva din Beslan: "Nu-i adevarat. Ea nu-i apara pe militantii ceceni, ea ii apara pe oameni concreti. Ea lua de exemplu o familie, ii studia istoria, investiga, daca pot spune asa, tragedia fiecarui om. In asta consta unicitatea ei, ca nu tragea singura concluzii, ci doar expunea faptele. Iar concluziile le faceam noi, cititorii. Ea isi facea meseria cinstit si deschis, asa cum trebuie sa o faca un adevarat journalist. Pentru poporul cecen si pentru intreg Kaukazul moartea ei e intr-adevar o mare pierdere. Daca ar fi trait, ea nu s-ar fi linistit pana la sfarsitul vietii, si si-ar fi facut meseria, si multi din conducerea tarii noastre ar fi avut de suferit in urma marturiilor ei, inclusiv in dosarul Beslan".
A fost Ella Kessaeva, membra a organizatiei “Golos Beslana/Vocea Beslanului”, una din multele persoane care au cunoscut-o si apreciat/o pe Anna Politkovkaia. Ultimul interviu pe care Anna Politkovskaia l-a acordat a fost serviciului rusesc al Europei Libere, si saptamina trecuta , la sediul postului nostru de radio de la Washington si de la Praga au fost organizate dezbateri despe libertatea presei si comemorari ale acestei jurnasite ruse de exceptie.
Aici incheiem emisiunea de astazi. Va reamintesc ca ati ascultat Dialoguri, 15 minute cu radio Europa Libera. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si va urez NUMAI BINE.