DIALOGURI
03.12.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
-------------------------------------------------
Sovietul suprem a aprobat în prima lectură bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2008. Bugetul este unul auster, cu venituri ce acoperă numai trei sferturi din cheltuieli şi un deficit de 80 milioane dolari, comparabil cu cel din 2007. Deficitul pe capitole de protecţie socială este de 20 milioane dolari, în timp ce trei sferturi din totalul cheltuielilor sînt destinate plăţii pensiilor şi salariilor. Autorităţile au anunţat că din lipsă de bani în 2008 pensiile şi salariile nu vor fi majorate, în ciuda faptului că anul acesta rata inflaţiei a depăşit 20 de procente. O creştere cu 20 la sută a inflaţiei este prognozată şi pentru anul viitor.
Consumatorii de gaze naturale din Transnistria vor trebui, în viitorul apropiat, să plătească preţul integral al gazelor livrate. Anunţul a fost făcut joi de preşedintele sovietului suprem, Evgheni Şevciuc, care, însă, nu a numit şi o dată concretă. El a spus că în prezent, întreprinderile transnistrene plătesc cu 100 de dolari mai puţin decît preţul real al gazelor naturale. Din 2008, preţul gazelor livrate de Gazprom va creşte pînă la 190 de dolari pentru mia de metri cubi, cu 10 la sută mai mult faţă de anul acesta. Datoriile Transnistriei faţă de Gazprom depăşesc 1,6 miliarde de dolari.
Administraţia de la Tiraspol a anunţat că de la întîi ianuarie 2008 va majora tariful la serviciile comunale. Tariful la apă va creşte cu 30 la sută, iar cel pentru evacuarea deşeurilor cu aproape 70 la sută. Anumite categorii sociale, lista cărora se precizează, vor continua să beneficieze de plăţi reduse.
Reprezentanţi ai Comisiei Europene, Statelor Unite şi Ucrainei au discutat, marţi, la Chişinău despre activitatea celor 7 grupuri de lucru create de guvern pentru realizarea ultimelor iniţiative ale preşedintelui Voronin. Preşedintele moldovean a propus realizarea în comun cu Transnistria a unor proiecte economice, comerciale şi de protecţie socială.
Federaţia Rusă a deschis mai multe secţii de votare în Transnistria pentru alegerile parlamentare din 2 decembrie, în pofida cererii Chişinăului de a nu face acest lucru. Ambasada rusă în Republica Moldova a motivat deschiderea secţiilor de votare prin aceea că dreptul de a alege este garantat de normele internaţionale, care prevalează asupra legislaţiilor unor ţări în parte.
La Madrid a avut loc, joi şi vineri, reuniunea anuală a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa - OSCE. Pe agendă s-a aflat cererea controversată a Kazahstanului de a prelua preşedinţia OSCE în 2009, disputa cu Rusia pe tema monitorizării alegerilor parlamentare şi dosarul Kosovo. Totodată, delegaţia moldoveană a cerut din nou retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, conform angajamentelor asumate de Rusia la Istanbul în 1999.
Liderul mişcării de opoziţie ruse, "Cealaltă Rusie", Garry Kasparov, a fost eliberat, joi, din închisoare, după cinci zile de detenţie, pentru a fi condus un marş de protest al opoziţiei în afara zonei aprobate de autorităţi. Kasparov a fost arestat pe 24 noiembrie, la Moscova cu ocazia unei demonstraţii anti-Putin. Circa alţi 200 de demonstranţi au fost reţinuţi a doua zi, la Sankt Petersburg.
Ultima rundă de negocieri privind statutul Kosovo s-a încheiat fără rezultate, a anunţat, miercuri, preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu. Fără să numească un termen, Sejdiu a notat că declaraţia de independenţă a Kosovo "va fi făcută foarte repede", în timp ce preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a spus că Belgradul va anula orice decizie unilaterală de independenţă luată de Kosovo. Negocierile de la Baden, Austria, au fost ultimele înainte de termenul limită de 10 decembrie stabilit de ONU pentru atingerea unui compromis.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.
Nicu Popescu: „Cred că importantă este reuniunea ministerială a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa – OSCE, sub preşedinţia Spaniei, care de fapt accentuează încă o dată criza majoră în care se află nu doar această organizaţie, ci şi relaţiile dintre Europa şi Statele Unite, pe de o parte, şi Rusia cu unii din partenerii săi postsovietici pe de altă parte. Nu cred că ne putem aştepta la asumarea de către această organizaţie a unui rol important în condiţiile reglementării transnistrene. În acelaşi timp, ministeriala a fost şi este un forum destul de important în care se încearcă găsirea unei soluţii pentru ieşirea din această criză legată de retragerea Rusiei din tratatul privind forţele convenţionale în Europa şi anume în acest context Moldova este probabil cel mai important element în aceste negocieri, pentru că Rusia a avansat mult mai mult în retragerea trupelor sale din Georgia, decît din Moldova şi în aceste condiţii, discuţiile privind ratificarea de către statele membre ale NATO a tratatului privind forţele convenţionale în Europa, de fapt, se învîrt în jurul Republicii Moldova şi retragerii trupelor ruse din Moldova şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova”.
Europa Liberă: Tot săptămîna trecută s-a încheiat ultima rundă de negocieri în privinţa statutului Kosovo, ultima înainte de expirarea termenului limită – 10 decembrie - pe care comunitatea internaţională l-a acordat Belgradului şi Priştinei ca să ajungă la un compromis. Convorbirile, care au durat 3 zile, la Baden, Austria, au eşuat. Liderii albanezilor kosovari au declarat că Priştina acceptă numai independenţa deplină a Kosvo şi că se vor consulta în această problemă doar cu partenerii lor de la Washington şi Bruxelles. Pe de altă parte, premierul Serbiei, Voislav Koshtunica, a declarat că viitorul Kosovo trebuie să-l decidă numai consiliul de securitate al ONU. În cazul declarării unilaterale a independenţei, Belgradul ameninţă Kosovo cu o blocadă economică totală, sistarea livrărilor de energie electrică şi a călătoriilor. L-am întrebat pe analistul politic de la Londra Nicu Popescu la ce evoluţii ne putem aştepta în problema Kosovo şi cît de reale I se par avertismentele Moscovei că, în cazul separării Kosovo de Serbia, Rusia va recunoaşte , independenţa republicilor nerecunoscute din spaţiul post-sovietic.
Nicu Popescu:“În realitate, chiar dacă există această senzaţie de criză majoră în jurul Kosovo, acum, mai mult sau mai puţin scenariul evoluţiilor din jurul Kosovo este clar. Cel mai probabil, Kosovo va declara independenţa în februarie-martie, la puţin timp după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Serbia. Pentru simplul fapt că comunitatea internaţională şi Uniunea Europeană nu doresc să submineze şansele forţelor pro-europene din Serbia printr-o recunoaştere devreme a independenţei Kosovo. În al doilea rînd, este practic sigur că independenţa Kosovo va fi recunoscută de Statele Unite şi practic toate statele din UE - 25 sau 26 din totalul celor 27 ţări membre. Există temeri că Federaţia Rusă ar putea întreprinde anumiţi paşi, care ar putea sugera un nivel de recunoaştere a Abhaziei. În privinţa Transnistriei, Rusia va încerca să folosească precedentul Kosovo pentru a obţine anumite concesii în procesul de reglementare transnistreană, însă este practic sigur că independenţa Transnistriei nu va fi recunoscută de către Federaţia Rusă”.
Europa Liberă: Analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, este de părere că procesul declarării independenţei Kosovo va coincide probabil cu perioada alegerilor prezidenţiale din Rusia, din martie anul viitor, ceea ce ar putea radicaliza discursurile naţionaliste, dar, totodată, va reduce marja de manevră a clasei politice ruse. Între timp, pe 2 decembrie, în Rusia au avut loc alegeri parlamentare. Scrutinul a fost organizat şi în stînga Nistrului, în ciuda protestelor Chişinăului şi acuzaţiilor de amestec în treburile interne ale Moldovei. Principalul favorit al cursei electorale a fost partidul Rusia Unită, care l-a avut în fruntea listei pe preşedintele Vladimir Putin. În ce măsură alegerile în Duma de Stat de la Moscova ar putea influenţa procesul reglementării transnistrene, l-am întrebat pe expertul de la Londra:
Nicu Popescu: „Nu este foarte clar în ce măsură alegerile în Federaţia Rusă ar putea contribui la reglementarea conflictului transnistrean. Pe de o parte, dacă Putin reuşeşte să-şi consolideze puterea personală, după retragerea formală de la preşedinţie, atunci, mai mult sau mai puţin procesul de reglementare transnistreană va avansa în aceeaşi direcţie, în care avansează acum, spre o apropiere, probabilă, între Federaţia Rusă şi Moldova, dar în cadrul unei soluţii care ar include şi acordul Uniunii Europene şi al Statelor Unite. Un al doilea scenariu s-ar întîmpla în cazul în care modelul de tranziţie a puterii în Federaţia Rusă, dorit de preşedintele Putin, nu va funcţiona conform intenţiilor sale şi atunci cred că Federaţia Rusă ar putea fi consumată mult mai mult de luptele din interiorul elitelor politice şi din interiorul Kremlinului pentru următorii 2-3 ani, ceea ce bineînţeles va limita capacitatea Federaţiei Ruse de a lua nişte decizii serioase în privinţa reglementării transnistrene. În orice caz, Federaţia Rusă de astăzi nu are interesul şi dorinţa de a susţine o reglementare viabilă a conflictului transnistrean, ci este motivată în primul şi în primul rînd de dorinţa de a-şi consolida influenţa sa în întreaga Moldovă”.
Europa Liberă: Opinia invitatului emisiunii noastre, expertul de la Londra Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe.
Am încercat să aflăm de la simpli locuitori ai regiunii transnistrene ce aşteaptă ei de la alegerile parlamentare din Federaţia Rusă?
"Vreau ca Transnistria să se dezvolte liber, ca oamenii să fie sănătoşi, să nu caute fericirea peste hotare. Să obţinem, dacă nu recunoaştere internaţională, cel puţin o anumită independenţă."
"Sînt alegerile ruşilor, nu pentru Moldova sau Transnistria. Ei fac alegerea. Pe cînd noi, nici nu mai ştim pe ce lume sîntem – cu Moldova, Ucraina, Transnistria. Care mal să alegi? Sîngul, dreptul? Acum, aleg ei, noi vom alege la anul viitor."
"Va cîştiga Putin, pentru că la noi deja e „putinism”. Aşa cum înainte era stalinismul."
"Cred că aceste alegeri nu vor duce la nici o schimbare, pentru că problema transnistreană este o problemă artificială, de care au nevoie doar cîţiva oameni – şi aici, dar mai ales în Rusia. Aceştia cîştigă foarte bine de pe urma Transnistriei şi nu au de gînd să schimbe ceva. Ni se va schimba nimic, pentru că va cîştiga tot partidul Edinaia Rossia, sprijinit de Putin."
Europa Liberă: Opinii, culese la întîmplare, pe străzile din Tiraspol şi Bender.
------------------------------
Osetia de Sud este una din cele două republici nerecunoscute de pe teritoriul Georgiei. De cîtva timp, cu sprijinul OSCE, aici a început să fie realizat un amplu proiect de reabilitare economică şi socială a acestei regiuni. Ideea îi aparţine preşedintelui Georgiei, Mihail Saakashvili, şi a fost lansată încă în 2005, de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea reprezintă unul din cei trei paşi propuşi de Saakashvili pentru reglementarea conflictului din Osetia de Sud – demilitarizarea, reabilitarea economică şi socială a regiunii şi soluţia politică. În lipsa progreselor la nivel politic şi în planul demilitarizării, în ultima jumătate de an ideea reconstrucţiei economice a Osetiei de Sud a prins contururi mult mai clare. Mai multe despre acest proiect l-am întrebat pe unul dintre coordonatorii lui, membrul Misiunii OSCE la Tbilisi, Iosif Mţkeradze: „Programul reabilitării economice a început să funcţioneze din septembrie anul trecut, dar pentru că a fost nevoie de foarte multă muncă de pregătire, proiectele reale au început să fie realizate numai cu vreo două luni în urmă. Există foarte multe direcţii, inclusiv proiecte de infrastructură, aprovizionare cu apă, energie electrică, gaze naturale, reparaţia şcolilor, spitalelor şamd. Şi sînt proiecte de dezvoltare – cursuri de instruire pentru populaţia locală despre cum să pornească o afacere în domeniul agriculturii şi multe altele. Programul, se poate spune, funcţioneză cu rezultate foarte bune pe toate direcţiile”.
Europa Liberă: Iosif Mţkeradze spune că mai întîi, OSCE a studiat necesităţile regiunii Osetiei de Sud, prin intermediul unor experţi independenţi, după care a întocmit o listă de priorităţi. Acest proces a durat din toamna lui 2005, pînă în primăvara anului 2006. Lista priorităţilor era imensă. Un prim calcul le-a evaluat la peste 250 milioane de dolari. Din această listă, partea georgiană şi cea osetină au selectat împreună 33 de proiecte prioritare, în valoare totală de 13 milioane de dolari. În vara anului trecut, OSCE a organizat la Bruxelles o conferinţă a donatorilor internaţionali care au acordat sprijinul financiar necesar. Banii, ca şi întregul proect, sînt gestionaţi de OSCE.
Iosif Mţkeradze: „Programul reabilitării economice reprezintă una din principalele măsuri de restabilire a încrederii. Sînt multe cazuri cînd, spre exemplu, lucrările sînt derulate, convenţional vorbind, pe teritoriul controlat de autorităţile osetine, dar însuşi proiectul este georgian. Şi invers. Indiferent cine a căştigat tenderul – companii osetine sau georgiene, oricum, osetinii realizează pe teritoriul lor proiecte georgiene, sau pe teritoriu georgian sînt derulate proiecte pentru populaţia osetină. Anume acest criteriu a stat la baza procesului de reabilitare economică, aşa încăt să îndeplinească şi funcţia de restabilire a încrederii. Iar practica a demonstrat cu prisosinţă, în cazul nostru, că în acest sens se pot obţine rezultate foarte serioase”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
03.12.2007
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.
Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Lina Grîu.
-------------------------------------------------
Sovietul suprem a aprobat în prima lectură bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2008. Bugetul este unul auster, cu venituri ce acoperă numai trei sferturi din cheltuieli şi un deficit de 80 milioane dolari, comparabil cu cel din 2007. Deficitul pe capitole de protecţie socială este de 20 milioane dolari, în timp ce trei sferturi din totalul cheltuielilor sînt destinate plăţii pensiilor şi salariilor. Autorităţile au anunţat că din lipsă de bani în 2008 pensiile şi salariile nu vor fi majorate, în ciuda faptului că anul acesta rata inflaţiei a depăşit 20 de procente. O creştere cu 20 la sută a inflaţiei este prognozată şi pentru anul viitor.
Consumatorii de gaze naturale din Transnistria vor trebui, în viitorul apropiat, să plătească preţul integral al gazelor livrate. Anunţul a fost făcut joi de preşedintele sovietului suprem, Evgheni Şevciuc, care, însă, nu a numit şi o dată concretă. El a spus că în prezent, întreprinderile transnistrene plătesc cu 100 de dolari mai puţin decît preţul real al gazelor naturale. Din 2008, preţul gazelor livrate de Gazprom va creşte pînă la 190 de dolari pentru mia de metri cubi, cu 10 la sută mai mult faţă de anul acesta. Datoriile Transnistriei faţă de Gazprom depăşesc 1,6 miliarde de dolari.
Administraţia de la Tiraspol a anunţat că de la întîi ianuarie 2008 va majora tariful la serviciile comunale. Tariful la apă va creşte cu 30 la sută, iar cel pentru evacuarea deşeurilor cu aproape 70 la sută. Anumite categorii sociale, lista cărora se precizează, vor continua să beneficieze de plăţi reduse.
Reprezentanţi ai Comisiei Europene, Statelor Unite şi Ucrainei au discutat, marţi, la Chişinău despre activitatea celor 7 grupuri de lucru create de guvern pentru realizarea ultimelor iniţiative ale preşedintelui Voronin. Preşedintele moldovean a propus realizarea în comun cu Transnistria a unor proiecte economice, comerciale şi de protecţie socială.
Federaţia Rusă a deschis mai multe secţii de votare în Transnistria pentru alegerile parlamentare din 2 decembrie, în pofida cererii Chişinăului de a nu face acest lucru. Ambasada rusă în Republica Moldova a motivat deschiderea secţiilor de votare prin aceea că dreptul de a alege este garantat de normele internaţionale, care prevalează asupra legislaţiilor unor ţări în parte.
La Madrid a avut loc, joi şi vineri, reuniunea anuală a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa - OSCE. Pe agendă s-a aflat cererea controversată a Kazahstanului de a prelua preşedinţia OSCE în 2009, disputa cu Rusia pe tema monitorizării alegerilor parlamentare şi dosarul Kosovo. Totodată, delegaţia moldoveană a cerut din nou retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, conform angajamentelor asumate de Rusia la Istanbul în 1999.
Liderul mişcării de opoziţie ruse, "Cealaltă Rusie", Garry Kasparov, a fost eliberat, joi, din închisoare, după cinci zile de detenţie, pentru a fi condus un marş de protest al opoziţiei în afara zonei aprobate de autorităţi. Kasparov a fost arestat pe 24 noiembrie, la Moscova cu ocazia unei demonstraţii anti-Putin. Circa alţi 200 de demonstranţi au fost reţinuţi a doua zi, la Sankt Petersburg.
Ultima rundă de negocieri privind statutul Kosovo s-a încheiat fără rezultate, a anunţat, miercuri, preşedintele kosovar Fatmir Sejdiu. Fără să numească un termen, Sejdiu a notat că declaraţia de independenţă a Kosovo "va fi făcută foarte repede", în timp ce preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a spus că Belgradul va anula orice decizie unilaterală de independenţă luată de Kosovo. Negocierile de la Baden, Austria, au fost ultimele înainte de termenul limită de 10 decembrie stabilit de ONU pentru atingerea unui compromis.
-------------------------------------------------
Dragi ascultatori, invitatul emisiunii noastre de astăzi este analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe, pe care l-am întrebat mai întîi care din evenimentele săptămînii trecute i s-au părut mai importante.
Nicu Popescu: „Cred că importantă este reuniunea ministerială a Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa – OSCE, sub preşedinţia Spaniei, care de fapt accentuează încă o dată criza majoră în care se află nu doar această organizaţie, ci şi relaţiile dintre Europa şi Statele Unite, pe de o parte, şi Rusia cu unii din partenerii săi postsovietici pe de altă parte. Nu cred că ne putem aştepta la asumarea de către această organizaţie a unui rol important în condiţiile reglementării transnistrene. În acelaşi timp, ministeriala a fost şi este un forum destul de important în care se încearcă găsirea unei soluţii pentru ieşirea din această criză legată de retragerea Rusiei din tratatul privind forţele convenţionale în Europa şi anume în acest context Moldova este probabil cel mai important element în aceste negocieri, pentru că Rusia a avansat mult mai mult în retragerea trupelor sale din Georgia, decît din Moldova şi în aceste condiţii, discuţiile privind ratificarea de către statele membre ale NATO a tratatului privind forţele convenţionale în Europa, de fapt, se învîrt în jurul Republicii Moldova şi retragerii trupelor ruse din Moldova şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova”.
Europa Liberă: Tot săptămîna trecută s-a încheiat ultima rundă de negocieri în privinţa statutului Kosovo, ultima înainte de expirarea termenului limită – 10 decembrie - pe care comunitatea internaţională l-a acordat Belgradului şi Priştinei ca să ajungă la un compromis. Convorbirile, care au durat 3 zile, la Baden, Austria, au eşuat. Liderii albanezilor kosovari au declarat că Priştina acceptă numai independenţa deplină a Kosvo şi că se vor consulta în această problemă doar cu partenerii lor de la Washington şi Bruxelles. Pe de altă parte, premierul Serbiei, Voislav Koshtunica, a declarat că viitorul Kosovo trebuie să-l decidă numai consiliul de securitate al ONU. În cazul declarării unilaterale a independenţei, Belgradul ameninţă Kosovo cu o blocadă economică totală, sistarea livrărilor de energie electrică şi a călătoriilor. L-am întrebat pe analistul politic de la Londra Nicu Popescu la ce evoluţii ne putem aştepta în problema Kosovo şi cît de reale I se par avertismentele Moscovei că, în cazul separării Kosovo de Serbia, Rusia va recunoaşte , independenţa republicilor nerecunoscute din spaţiul post-sovietic.
Nicu Popescu:“În realitate, chiar dacă există această senzaţie de criză majoră în jurul Kosovo, acum, mai mult sau mai puţin scenariul evoluţiilor din jurul Kosovo este clar. Cel mai probabil, Kosovo va declara independenţa în februarie-martie, la puţin timp după desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din Serbia. Pentru simplul fapt că comunitatea internaţională şi Uniunea Europeană nu doresc să submineze şansele forţelor pro-europene din Serbia printr-o recunoaştere devreme a independenţei Kosovo. În al doilea rînd, este practic sigur că independenţa Kosovo va fi recunoscută de Statele Unite şi practic toate statele din UE - 25 sau 26 din totalul celor 27 ţări membre. Există temeri că Federaţia Rusă ar putea întreprinde anumiţi paşi, care ar putea sugera un nivel de recunoaştere a Abhaziei. În privinţa Transnistriei, Rusia va încerca să folosească precedentul Kosovo pentru a obţine anumite concesii în procesul de reglementare transnistreană, însă este practic sigur că independenţa Transnistriei nu va fi recunoscută de către Federaţia Rusă”.
Europa Liberă: Analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, este de părere că procesul declarării independenţei Kosovo va coincide probabil cu perioada alegerilor prezidenţiale din Rusia, din martie anul viitor, ceea ce ar putea radicaliza discursurile naţionaliste, dar, totodată, va reduce marja de manevră a clasei politice ruse. Între timp, pe 2 decembrie, în Rusia au avut loc alegeri parlamentare. Scrutinul a fost organizat şi în stînga Nistrului, în ciuda protestelor Chişinăului şi acuzaţiilor de amestec în treburile interne ale Moldovei. Principalul favorit al cursei electorale a fost partidul Rusia Unită, care l-a avut în fruntea listei pe preşedintele Vladimir Putin. În ce măsură alegerile în Duma de Stat de la Moscova ar putea influenţa procesul reglementării transnistrene, l-am întrebat pe expertul de la Londra:
Nicu Popescu: „Nu este foarte clar în ce măsură alegerile în Federaţia Rusă ar putea contribui la reglementarea conflictului transnistrean. Pe de o parte, dacă Putin reuşeşte să-şi consolideze puterea personală, după retragerea formală de la preşedinţie, atunci, mai mult sau mai puţin procesul de reglementare transnistreană va avansa în aceeaşi direcţie, în care avansează acum, spre o apropiere, probabilă, între Federaţia Rusă şi Moldova, dar în cadrul unei soluţii care ar include şi acordul Uniunii Europene şi al Statelor Unite. Un al doilea scenariu s-ar întîmpla în cazul în care modelul de tranziţie a puterii în Federaţia Rusă, dorit de preşedintele Putin, nu va funcţiona conform intenţiilor sale şi atunci cred că Federaţia Rusă ar putea fi consumată mult mai mult de luptele din interiorul elitelor politice şi din interiorul Kremlinului pentru următorii 2-3 ani, ceea ce bineînţeles va limita capacitatea Federaţiei Ruse de a lua nişte decizii serioase în privinţa reglementării transnistrene. În orice caz, Federaţia Rusă de astăzi nu are interesul şi dorinţa de a susţine o reglementare viabilă a conflictului transnistrean, ci este motivată în primul şi în primul rînd de dorinţa de a-şi consolida influenţa sa în întreaga Moldovă”.
Europa Liberă: Opinia invitatului emisiunii noastre, expertul de la Londra Nicu Popescu, cercetător la Consiliul european pentru relaţii externe.
Am încercat să aflăm de la simpli locuitori ai regiunii transnistrene ce aşteaptă ei de la alegerile parlamentare din Federaţia Rusă?
"Vreau ca Transnistria să se dezvolte liber, ca oamenii să fie sănătoşi, să nu caute fericirea peste hotare. Să obţinem, dacă nu recunoaştere internaţională, cel puţin o anumită independenţă."
"Sînt alegerile ruşilor, nu pentru Moldova sau Transnistria. Ei fac alegerea. Pe cînd noi, nici nu mai ştim pe ce lume sîntem – cu Moldova, Ucraina, Transnistria. Care mal să alegi? Sîngul, dreptul? Acum, aleg ei, noi vom alege la anul viitor."
"Va cîştiga Putin, pentru că la noi deja e „putinism”. Aşa cum înainte era stalinismul."
"Cred că aceste alegeri nu vor duce la nici o schimbare, pentru că problema transnistreană este o problemă artificială, de care au nevoie doar cîţiva oameni – şi aici, dar mai ales în Rusia. Aceştia cîştigă foarte bine de pe urma Transnistriei şi nu au de gînd să schimbe ceva. Ni se va schimba nimic, pentru că va cîştiga tot partidul Edinaia Rossia, sprijinit de Putin."
Europa Liberă: Opinii, culese la întîmplare, pe străzile din Tiraspol şi Bender.
------------------------------
Osetia de Sud este una din cele două republici nerecunoscute de pe teritoriul Georgiei. De cîtva timp, cu sprijinul OSCE, aici a început să fie realizat un amplu proiect de reabilitare economică şi socială a acestei regiuni. Ideea îi aparţine preşedintelui Georgiei, Mihail Saakashvili, şi a fost lansată încă în 2005, de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea reprezintă unul din cei trei paşi propuşi de Saakashvili pentru reglementarea conflictului din Osetia de Sud – demilitarizarea, reabilitarea economică şi socială a regiunii şi soluţia politică. În lipsa progreselor la nivel politic şi în planul demilitarizării, în ultima jumătate de an ideea reconstrucţiei economice a Osetiei de Sud a prins contururi mult mai clare. Mai multe despre acest proiect l-am întrebat pe unul dintre coordonatorii lui, membrul Misiunii OSCE la Tbilisi, Iosif Mţkeradze: „Programul reabilitării economice a început să funcţioneze din septembrie anul trecut, dar pentru că a fost nevoie de foarte multă muncă de pregătire, proiectele reale au început să fie realizate numai cu vreo două luni în urmă. Există foarte multe direcţii, inclusiv proiecte de infrastructură, aprovizionare cu apă, energie electrică, gaze naturale, reparaţia şcolilor, spitalelor şamd. Şi sînt proiecte de dezvoltare – cursuri de instruire pentru populaţia locală despre cum să pornească o afacere în domeniul agriculturii şi multe altele. Programul, se poate spune, funcţioneză cu rezultate foarte bune pe toate direcţiile”.
Europa Liberă: Iosif Mţkeradze spune că mai întîi, OSCE a studiat necesităţile regiunii Osetiei de Sud, prin intermediul unor experţi independenţi, după care a întocmit o listă de priorităţi. Acest proces a durat din toamna lui 2005, pînă în primăvara anului 2006. Lista priorităţilor era imensă. Un prim calcul le-a evaluat la peste 250 milioane de dolari. Din această listă, partea georgiană şi cea osetină au selectat împreună 33 de proiecte prioritare, în valoare totală de 13 milioane de dolari. În vara anului trecut, OSCE a organizat la Bruxelles o conferinţă a donatorilor internaţionali care au acordat sprijinul financiar necesar. Banii, ca şi întregul proect, sînt gestionaţi de OSCE.
Iosif Mţkeradze: „Programul reabilitării economice reprezintă una din principalele măsuri de restabilire a încrederii. Sînt multe cazuri cînd, spre exemplu, lucrările sînt derulate, convenţional vorbind, pe teritoriul controlat de autorităţile osetine, dar însuşi proiectul este georgian. Şi invers. Indiferent cine a căştigat tenderul – companii osetine sau georgiene, oricum, osetinii realizează pe teritoriul lor proiecte georgiene, sau pe teritoriu georgian sînt derulate proiecte pentru populaţia osetină. Anume acest criteriu a stat la baza procesului de reabilitare economică, aşa încăt să îndeplinească şi funcţia de restabilire a încrederii. Iar practica a demonstrat cu prisosinţă, în cazul nostru, că în acest sens se pot obţine rezultate foarte serioase”.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.