Intrebarea a fost readusă în actualitate duminică, în legătură cu cel mai cunoscut scriitor ceh al anilor 80 și al sfîrșitului de veac XX, Milan Kundera. Un personaj mult admirat, pentru romanele sale Gluma, Ridicole iubiri, Cartea rîsului și a uitării, Insuportabila ușurătate a ființei, dar și un personaj mult vînat, se poate spune, de către mai tinerii sau mai vârstnicii justițiari cehi și despre care se știa deja bine că și-a început cariera, în anii 50, în postura unui tînăr scriitor stalinist.
Se știa la fel de bine că e evoluat asemenea multora din confrații săi transformîndu-se în anii 60 în opusul unui militant stalinist, într-un reformator, ceea ce i-a adus interdicția romanelor sale după înfrîngerea primăverii pragheze de către tancurile sovietice, în 1968. Se știa la fel de bine că scriitorul s-a refugiat în Franța, că în 1981 a primit cetățenia franceză și că, semn al unei noi evoluții profunde, a început să scrie în franceză și a refuzat pe de altă parte să mai dea interviuri. La 79 de ani, Milan Kundera a ajuns un scriitor detestat de o mare parte a intelectualității ceh, acuzat de a-și fi trădat originile.
Lucrurile au luat o întorsătură aproape tragică duminica trecută, cînd s-a anunțat că un săptămânal liberal, Respekt, va publica în numărul de luni, un document compromițător din arhiva ministerului de interne. Documentul a apărut și întreaga istorie ar putea constitui nucleul unui roman kunderian.
Potrivit documentului, în martie 1950, un tînăr agent al spionajului organizațiilor politice cehe din emigrație, ar fi fost arestat la Praga, grație denunțului făcut la o circă de miliție de către Milan Kundera. Tînărul, Miroslav Dvoracek, trimis la Praga pentru a racola un cadru de conducere al unui combinat chimic, a întîlnit o prietenă studentă, cunoștință din anii post-belici și a rugat-o să-și lase la ea, pentru o după-amiază, valiza. Iva Militka a acceptat, dar i-a povestit imediat istoria logodnicului ei, iar acesta prietenului său Milan Kundera. In circumstanțe rămase neclare, Kundera ar fi anunțat miliția de existența tînărului suspect, despre care Iva Militka a declarat celor veniți să-l aresteze că este un agent al spionajului emigrației.
Arestat cînd s-a întors să-și ia geamantanul, Miroslav Dvoracek a fost judecat în unul din procesele staliniste, procurorul cerînd pedeapsa cu moartea. In final, Dvoracek a fost condamnat la 22 de ani închisoare. A ispășit 14 din ei, trecînd și prin chinurile muncii în minele de uraniu. După 1968 avea să se refugieze în Suedia, unde trăiește și în prezent, dar prea bolnav pentru a da vreo declarație.
In amintirea lui, cea care l-a trădat rămîne prietena sa Iva Militka, iar faptul nu pare departe de adevăr.
Potrivit cercetătorului de la Institutul de Studiere a Regimurilor Totalitare care a publicat documentul/raport al ministerului de interne despre arestarea lui Dvoracek, Milan Kundera a lăsat fără răspuns toate încercările de a obține de la el o reacție și o explicație. După apariția articolului din revista Respekt, Kundera a dat un interviu telefonic agenției CTK declarîndu-se surprins și, ceea ce este mai important, nevinovat:
„Sînt doar surprins de ceva la care nu mă așteptam, despre care ieri nu știam nimic și care nu s-a întîmplat. Nu este plauzibil. Cînd cineva procedează astfel, el trebuie să aibă o motivație pentru a o face. Știu că numele meu este acolo, dar cum a ajuns mi se pare un mister. Cum puteam denunța pe cineva pe care nu îl cunoșteam? ” – spune Milan Kundera. Kundera își acuză compatriotul de încercare de „asasinare a unui autor”.
Și totuși documentul din arhiva ministerului de interne pare clar, denunțul i-ar aparține lui Milan Kundera, iar declarațiile despre Dvoracek, prietenei sale Iva Militka. Autorul atîtor romane de renume a devenit el însuși personajul unui roman, în parte doar misterios, țesut în jurul persoanei sale și a imposibilității de a cere iertare. Cum s-ar putea cere iertare cuiva condamnat la 22 de ani închisoare?...
