DIALOGURI 20.10.2008
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.
Ştiri:
Liderii Uniunii Europene au decis să discute cu Statele Unite organizarea unei conferinţe internaţionale pentru reformarea sistemului financiar mondial. Criza financiară şi măsurile de combatere a încălzirii globale au fost temele centrale ale summitului european din 15-16 octombrie, de la Bruxelles.
Şefii de stat din Uniunea Europeană au decis, totodată, să nu reia negocierile cu Rusia asupra noului acord de parteneriat. Liderii europeni au căzut de acord că retragerea trupelor ruse din zonele tampon din jurul Abhaziei şi Osetiei de Sud este un prim pas pozitiv, dar insufucuent pentru reluarea negocierilor. Miniştrii de externe ai Uniunii Europene urmează să revină asupra acestei chestiuni pe 10 noiembrie. Bruxellesul a suspendat negocierile cu Moscova asupra noului acord de parteneriat, după invazia militară a Rusiei în Georgia de la începutul lui august.
Oficiali ruşi şi georgieni au participat la discuţii internaţionale despre urmările conflictului din Caucaz, din luna august. Întrunirea s-a ţinut cu uşile închise, pe 15 octombrie, la sediul ONU din Geneva. Agenţiile de presă spun că ea s-a încheiat prematur, întrucât ruşii şi georgienii au ieşit pe rând din sala de şedinţe, astfel că aproape nu s-au văzut la faţă. Mărul discordiei a fost cererea părţii ruse ca la discuţii să asiste liderii Osetiei de Sud şi Abhaziei. Oficialii ONU au spus că întâlnirea se va repeta în noiembrie.
Cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite a cerut Rusiei şi Georgiei să se abţină de la discriminarea unor indivizi sau comunităţi în Osetia de Sud, Abhazia şi în zonele învecinate. Decizia a fost anunţată după ce Georgia s-a plâns că trupele ruseşti ar purifica etnic regiunile invadate în conflictul din luna august.
Uniunea Europeană a promis Republicii Moldova legături mai strânse şi un acord de cooperare “nou şi ambiţios”. Acordul prevede o zonă de comerţ liber şi anularea regimului de vize, dar nu va conţine vreo promisiune de aderare. Decizia a fost luată la summitul şefilor de stat ai Uniunii Europene din 15-16 octombrie, la Bruxelles, care a aprobat recomandările făcute în acest sens, cu cîteva zile mai devreme, de către miniştrii de externe din ţările Uniunii.
Autorităţile de la Bucureşti spun că includerea Moldovei pe agenda summitului european se datorează eforturilor României, care a insistat, mai ales după războiul dintre Rusia şi Georgia ca Uniunea Europeană să-şi întârească relaţia cu Chişinăul şi să se implice mai mult în rezolvarea problemei transnistrene. La summitul de la Bruxelles, preşedintele României, Traian Băsescu, a repetat propunerea ca Republicii Moldova să i se ofere pe termen mediu statut de asociat la Uniunea Europeană şi aceeaşi perspectivă de aderare, ca timp, ce o au ţările din Balcanii de Vest.
Ucraina a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional pentru a face faţă efectelor crizei financiare internaţionale. Guvernul de la Kiev a anunţat măsuri de stabilizare a monedei naţionale, după ce depunătorii îngrijoraţi au retras din bănci peste un miliard de dolari. Experţii spun că prăbuşirea cursului hrivnei s-a datorat mai ales plecării unor investitori străini, pe fondul crizei internaţionale, şi reducerii cererii de oţel, care este principalul articol de export al Ucrainei.
În Azerbaidjan, preşedintele în exerciţiu Ilham Aliyev a câştigat al doilea mandat de cinci ani. Şase partide din opoziţie au boicotat alegerile, spunînd că aceastea nu aveau nici o şansă să fie libere şi democratice. Observatorii internaţionali au declarat că alegerile nu au corespuns întru totul normelor OSCE. Ilham Aliyev a preluat puterea de la tatăl său, Heidar Aliyev, în anul 2003.
În Statele Unite, candidaţii la preşedinţie au participat la a treia şi ultima lor dezbatere televizată. Barack Obama şi John McCain s-au întâlnit la o universitate din statul New York, iar temele discuţiilor au fost de politică internă, în frunte cu starea economiei americane. În sondajele de opinie înainte de dezbatere continua să conducă democratul Obama, astfel că dezbaterea a fost văzută de mulţi ca o ultimă şansă a republicanului McCain să recâştige teren.
-------------------------------------------
Aşadar, Uniunea Europeană a anunţat că este pregătită să-şi aprofundeze relaţiile cu Republica Moldova şi să negocieze un acord „nou şi ambiţios”. Acesta ar urma să includă "obiectivul unei zone de liber schimb completă şi aprofundată". În acelaşi timp, Uniunea Europeană şi-a confirmat obiectivul mai îndepărtat de a anula regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni. Bruxellesul a precizat că realizarea acestor promisiuni va fi însă în funcţie de ritmul şi calitatea reformelor din Republica Moldova. Despre semnificaţiile acestui anunţ l-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre de astăzi, analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, cercetător principal la Consiliul european pentru relaţii externe.
Nicu Popescu: „Trebuie să ne dăm seama că oferta UE pentru Moldova este un pachet, care presupune liberalizarea vizelor, liberalizarea comerţului şi implicarea şi mai serioasă în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Cît de rapid va elimina UE vizele pentru cetăţenii Republicii Moldova? Asta va depinde în mare măsură şi de Republica Moldova. Bunăoară, reformarea economică a Moldovei, atragerea investiţiilor străine va duce la o situaţie în care Moldova va prezenta un pericol emigraţional ceva mai redus, ceea ce va mări şansele eliminării vizelor europene. În plus, lupta cu corupţia în structurile de stat, în ministerul de interne va putea accelera această perspectivă de eliminare a vizelor, pentru că UE nu poate elimina vizele pentru state în care nu este sigură de faptul că paşapoartele acestor state nu vor putea fi cumpărate de cetăţenii altor state care au nevoie de viză. Şi anume din această cauză şi reformele economice, şi atragerea investitorilor străini, şi lupta cu corupţia sînt nişte elemente indispensabile pentru accelerarea acestui proces de eliminare a vizelor”.
Europa Liberă: Dle Popescu, cum spuneaţi, în oferta Uniunii Europene intră nu numai eliminarea în perspectivă a vizelor, dar şi crearea unei zone de comerţ liber cu Republica Moldova. În ce măsură aceste obiective se referă şi la locuitorii regiunii transnistrene?
Nicu Popescu: „Fără doar şi poate, oferta UE pentru Republica Moldova include şi Transnistria. Companiile din Transnistria sînt deja înregistrate la Chişinău şi beneficiază de un regim destul de favorabil în comerţul cu UE. Bunăoară, în ultimii 2 ani, exporturile transnistrene spre UE au crescut cu circa 60 de procente, mai mult decît au crescut în aceeaşi perioadă în Rusia sau Ucraina. Astfel, UE devine practic cel mai important partener economic pentru regiunea transnistreană. Şi în aceste condiţii, anume faptul că aceste companii transnistrene sînt înregistrate la Chişinău le face mult mai uşoară viaţa pe piaţa europeană şi în perspectivă posibilitatea de a-şi extinde prezenţa economică sau comerţul în UE şi mai mult. Deci, apropierea Moldovei de UE avantajează direct businessul transnistrean şi îl include şi mai mult în circuitul economic european, fapt de care vor beneficia toţi locuitorii Transnistriei. Acelaşi lucru se referă şi la facilitarea vizelor. Conform datelor existente, peste jumătate din locuitorii Transnistriei deţin paşapoartele Republicii Moldova şi cu aceste paşapoarte vor putea călători în Uniunea Europeană. Ei deja pot călători în UE în baza unei proceduri facilitate de eliberare a vizelor. Însă, după cum spuneam, cu cît mai prosperă va fi Republica Moldova, cu atît mai rapid UE va elimina vizele pentru Moldova şi în acest sens cred că soluţionarea conflictului transnistrean ar putea accelera acel moment în care UE nu va mai cere vize de la cetăţenii Republicii Moldova”.
-----------
Un fost consilier al lui Vladimir Putin a criticat săptămîna trecută Rusia pentru faptul că nu se gîndeşte la modul serios să rezolve problema Transnistriei şi că ar folosi-o exclusiv în scopurile sale propagandistice.
Andrei Ilarionov, fostul consilier al lui Vladimir Putin din 2000 până în 2005, a declarat într-un interviu pentru agenţia română de ştiri NewsIn că Rusia a încercat în urma războiului din Georgia să demonstreze că poate juca şi rolul "poliţistului bun", în Transnistria, dar că efortul de mediere al Rusiei a fost un "spectacol propagandistic de două zile".
Ilarionov, care astăzi este expert al Institutului Cato din Washington, susţine că recunoaşterea Osetiei de Sud şi Abhaziei de către Moscova ar fi de fapt un "plan B" pe care autorităţile ruse au fost nevoite să îl adopte, după ce "planul A" - o lovitură de stat în Georgia - a eşuat, datorită ofensivei militare a lui Mihail Saakaşvili, care a împiedicat forţele ruse să ajungă "în câteva ore" la Tbilisi şi să răstoarne guvernul.
"Liderii ruşi, - spune Ilarionov, - după ce au fost nevoiţi să adopte planul B au primit tot felul de critici la nivel mondial că distrug sistemul internaţional. De aceea ei au încercat să joace rolul 'poliţistului bun', pe baza planului Kozak, invitându-i pe Voronin şi Smirnov la masa negocierilor şi spunându-le să semneze imediat un acord. A fost doar un spectacol de două zile pentru a demonstra o abordare diferită, cu un scop strict propagandistic, pentru că între timp ideea a fost abandonată".
Fostul consilier susţine că Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev "se gândesc la Transnistria doar în măsura în care le poate folosi pentru scopurile pe care le urmăresc", dar în opinia sa, este improbabil ca acest conflict să fie folosit împotriva Ucrainei. "Împotriva Moldovei şi a aspiraţiilor ei de a adera la Uniunea Europeană, poate şi la NATO - e posibil. Dar nu împotriva Ucrainei", a declarat el.
Cît priveşte recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Moscova, Ilarionov crede că aceasta este "o mare problemă pentru guvernul rus". "Este o corvoadă financiară serioasă, pentru că cele două regiuni nu se pot susţine singure, iar în plus există şi o serioasă problemă cu infracţionalitatea. Cu toate deficienţele sistemului judicar rus, este incomparabil mai bun decât cel din Osetia şi Abhazia şi toată lumea înţelege acest lucru. Iar dintr-o dată ai zeci de mii de oameni înarmaţi care pot intra cu uşurinţă pe teritoriul rus. E o mare bătaie de cap", a spus Ilarionov.
Andrei Ilarionov a demisionat în decembrie 2005, când Gazprom a întrerupt furnziarea de gaze către Ucraina, criticând dur politica energetică a Rusiei folosită ca instrument politic împotriva ţărilor vecine.
------------
Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles a avut în centrul atenţiei criza financiară internaţională, dar s-a ocupat şi de problema relaţiilor cu Federaţia Rusă, prin prisma războiului din Caucaz. Detalii are Mircea Ţicudean.
Liderii din cele 27 de ţări ale Uniunii au căzut de acord că retragerea trupelor ruseşti din zonele-tampon georgiene este un prim pas pozitiv, dar insuficient ca Uniunea Europeană să reia discuţiile pentru un nou acord de parteneriat cu FederaţiaRusă.
Într-o declaraţie comună, liderii europeni îşi exprimă speranţa că forţele militare ale Rusiei vor fi retrase pe poziţiile dinaintea izbucnirii ostilităţilor.
Această exigenţă europeană, scrie agenţia DPA, a năruit speranţele unor guverne din Uniune, în primul rând ale guvernului german, de a relua rapid şi complet dialogul cu Moscova.
Declaraţia de la Bruxelles dă o oarecare satisfacţie est-europenilor, ţărilor ca Polonia sau statele baltice, care au insistat ca Uniunea să fie mult mai intransigentă cu ruşii, după evenimentele din Caucaz.
Avertizînd Rusia că nu a făcut destul, Uniunea Europeană s-a angajat însă tot la Bruxelles să ajute Moscova şi Tbilisi să reia dialogul.
Comisarul pentru relaţii externe Benita Ferrero Waldner a respins ideea că negocierile de miercurii de la Geneva, sub egida ONU, la care au fost prezenţi scurtă vreme şi ruşii şi georgienii, ar fi fost un eşec.
“Nu cred că a fost sfârşitul discuţiilor”, a spus Ferrero Waldner, adăugînd că este un succes chiar faptul că georgienii şi ruşii au mers la întâlnirea de la Geneva. Comisarul european a dat şi asigurări că europenii vor face şi mai multe eforturi să ajute la înlăturarea urmărilor conflictului din Caucaz.
La discuţiile de miercuri de la Geneva, ţinute cu uşile închise, delegaţiile rusă şi georgiană aproape nu s-au văzut la faţă, ieşind pe rând din sala de şedinţe din cauza unor mari diferenţe de opinie, legate mai ales de reprezentarea sau nereprezentarea la negocieri a regiunilor separatiste ale Georgiei. O nouă întâlnire va avea loc la 18 noiembrie.
În ce priveşte acordul de cooperare şi parteneriat cu Rusia, a cărui discutare a fost amânată joi la Bruxelles, DPA scrie că liderii europeni vor ajunge probabil la o decizie înaintea summitului Uniunea Europeană-Rusia, care se va ţine la 14 noiembrie, la Nisa.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
Buna ziua dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Începem emisiunea noastră cu cele mai importante ştiri ale saptamanii trecute, prezentate de colega mea, Elena Cioina.
Ştiri:
Liderii Uniunii Europene au decis să discute cu Statele Unite organizarea unei conferinţe internaţionale pentru reformarea sistemului financiar mondial. Criza financiară şi măsurile de combatere a încălzirii globale au fost temele centrale ale summitului european din 15-16 octombrie, de la Bruxelles.
Şefii de stat din Uniunea Europeană au decis, totodată, să nu reia negocierile cu Rusia asupra noului acord de parteneriat. Liderii europeni au căzut de acord că retragerea trupelor ruse din zonele tampon din jurul Abhaziei şi Osetiei de Sud este un prim pas pozitiv, dar insufucuent pentru reluarea negocierilor. Miniştrii de externe ai Uniunii Europene urmează să revină asupra acestei chestiuni pe 10 noiembrie. Bruxellesul a suspendat negocierile cu Moscova asupra noului acord de parteneriat, după invazia militară a Rusiei în Georgia de la începutul lui august.
Oficiali ruşi şi georgieni au participat la discuţii internaţionale despre urmările conflictului din Caucaz, din luna august. Întrunirea s-a ţinut cu uşile închise, pe 15 octombrie, la sediul ONU din Geneva. Agenţiile de presă spun că ea s-a încheiat prematur, întrucât ruşii şi georgienii au ieşit pe rând din sala de şedinţe, astfel că aproape nu s-au văzut la faţă. Mărul discordiei a fost cererea părţii ruse ca la discuţii să asiste liderii Osetiei de Sud şi Abhaziei. Oficialii ONU au spus că întâlnirea se va repeta în noiembrie.
Cea mai înaltă instanţă a Naţiunilor Unite a cerut Rusiei şi Georgiei să se abţină de la discriminarea unor indivizi sau comunităţi în Osetia de Sud, Abhazia şi în zonele învecinate. Decizia a fost anunţată după ce Georgia s-a plâns că trupele ruseşti ar purifica etnic regiunile invadate în conflictul din luna august.
Uniunea Europeană a promis Republicii Moldova legături mai strânse şi un acord de cooperare “nou şi ambiţios”. Acordul prevede o zonă de comerţ liber şi anularea regimului de vize, dar nu va conţine vreo promisiune de aderare. Decizia a fost luată la summitul şefilor de stat ai Uniunii Europene din 15-16 octombrie, la Bruxelles, care a aprobat recomandările făcute în acest sens, cu cîteva zile mai devreme, de către miniştrii de externe din ţările Uniunii.
Autorităţile de la Bucureşti spun că includerea Moldovei pe agenda summitului european se datorează eforturilor României, care a insistat, mai ales după războiul dintre Rusia şi Georgia ca Uniunea Europeană să-şi întârească relaţia cu Chişinăul şi să se implice mai mult în rezolvarea problemei transnistrene. La summitul de la Bruxelles, preşedintele României, Traian Băsescu, a repetat propunerea ca Republicii Moldova să i se ofere pe termen mediu statut de asociat la Uniunea Europeană şi aceeaşi perspectivă de aderare, ca timp, ce o au ţările din Balcanii de Vest.
Ucraina a cerut ajutorul Fondului Monetar Internaţional pentru a face faţă efectelor crizei financiare internaţionale. Guvernul de la Kiev a anunţat măsuri de stabilizare a monedei naţionale, după ce depunătorii îngrijoraţi au retras din bănci peste un miliard de dolari. Experţii spun că prăbuşirea cursului hrivnei s-a datorat mai ales plecării unor investitori străini, pe fondul crizei internaţionale, şi reducerii cererii de oţel, care este principalul articol de export al Ucrainei.
În Azerbaidjan, preşedintele în exerciţiu Ilham Aliyev a câştigat al doilea mandat de cinci ani. Şase partide din opoziţie au boicotat alegerile, spunînd că aceastea nu aveau nici o şansă să fie libere şi democratice. Observatorii internaţionali au declarat că alegerile nu au corespuns întru totul normelor OSCE. Ilham Aliyev a preluat puterea de la tatăl său, Heidar Aliyev, în anul 2003.
În Statele Unite, candidaţii la preşedinţie au participat la a treia şi ultima lor dezbatere televizată. Barack Obama şi John McCain s-au întâlnit la o universitate din statul New York, iar temele discuţiilor au fost de politică internă, în frunte cu starea economiei americane. În sondajele de opinie înainte de dezbatere continua să conducă democratul Obama, astfel că dezbaterea a fost văzută de mulţi ca o ultimă şansă a republicanului McCain să recâştige teren.
-------------------------------------------
Aşadar, Uniunea Europeană a anunţat că este pregătită să-şi aprofundeze relaţiile cu Republica Moldova şi să negocieze un acord „nou şi ambiţios”. Acesta ar urma să includă "obiectivul unei zone de liber schimb completă şi aprofundată". În acelaşi timp, Uniunea Europeană şi-a confirmat obiectivul mai îndepărtat de a anula regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni. Bruxellesul a precizat că realizarea acestor promisiuni va fi însă în funcţie de ritmul şi calitatea reformelor din Republica Moldova. Despre semnificaţiile acestui anunţ l-am întrebat pe invitatul emisiunii noastre de astăzi, analistul politic de la Londra, Nicu Popescu, cercetător principal la Consiliul european pentru relaţii externe.
Nicu Popescu: „Trebuie să ne dăm seama că oferta UE pentru Moldova este un pachet, care presupune liberalizarea vizelor, liberalizarea comerţului şi implicarea şi mai serioasă în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Cît de rapid va elimina UE vizele pentru cetăţenii Republicii Moldova? Asta va depinde în mare măsură şi de Republica Moldova. Bunăoară, reformarea economică a Moldovei, atragerea investiţiilor străine va duce la o situaţie în care Moldova va prezenta un pericol emigraţional ceva mai redus, ceea ce va mări şansele eliminării vizelor europene. În plus, lupta cu corupţia în structurile de stat, în ministerul de interne va putea accelera această perspectivă de eliminare a vizelor, pentru că UE nu poate elimina vizele pentru state în care nu este sigură de faptul că paşapoartele acestor state nu vor putea fi cumpărate de cetăţenii altor state care au nevoie de viză. Şi anume din această cauză şi reformele economice, şi atragerea investitorilor străini, şi lupta cu corupţia sînt nişte elemente indispensabile pentru accelerarea acestui proces de eliminare a vizelor”.
Europa Liberă: Dle Popescu, cum spuneaţi, în oferta Uniunii Europene intră nu numai eliminarea în perspectivă a vizelor, dar şi crearea unei zone de comerţ liber cu Republica Moldova. În ce măsură aceste obiective se referă şi la locuitorii regiunii transnistrene?
Nicu Popescu: „Fără doar şi poate, oferta UE pentru Republica Moldova include şi Transnistria. Companiile din Transnistria sînt deja înregistrate la Chişinău şi beneficiază de un regim destul de favorabil în comerţul cu UE. Bunăoară, în ultimii 2 ani, exporturile transnistrene spre UE au crescut cu circa 60 de procente, mai mult decît au crescut în aceeaşi perioadă în Rusia sau Ucraina. Astfel, UE devine practic cel mai important partener economic pentru regiunea transnistreană. Şi în aceste condiţii, anume faptul că aceste companii transnistrene sînt înregistrate la Chişinău le face mult mai uşoară viaţa pe piaţa europeană şi în perspectivă posibilitatea de a-şi extinde prezenţa economică sau comerţul în UE şi mai mult. Deci, apropierea Moldovei de UE avantajează direct businessul transnistrean şi îl include şi mai mult în circuitul economic european, fapt de care vor beneficia toţi locuitorii Transnistriei. Acelaşi lucru se referă şi la facilitarea vizelor. Conform datelor existente, peste jumătate din locuitorii Transnistriei deţin paşapoartele Republicii Moldova şi cu aceste paşapoarte vor putea călători în Uniunea Europeană. Ei deja pot călători în UE în baza unei proceduri facilitate de eliberare a vizelor. Însă, după cum spuneam, cu cît mai prosperă va fi Republica Moldova, cu atît mai rapid UE va elimina vizele pentru Moldova şi în acest sens cred că soluţionarea conflictului transnistrean ar putea accelera acel moment în care UE nu va mai cere vize de la cetăţenii Republicii Moldova”.
-----------
Un fost consilier al lui Vladimir Putin a criticat săptămîna trecută Rusia pentru faptul că nu se gîndeşte la modul serios să rezolve problema Transnistriei şi că ar folosi-o exclusiv în scopurile sale propagandistice.
Andrei Ilarionov, fostul consilier al lui Vladimir Putin din 2000 până în 2005, a declarat într-un interviu pentru agenţia română de ştiri NewsIn că Rusia a încercat în urma războiului din Georgia să demonstreze că poate juca şi rolul "poliţistului bun", în Transnistria, dar că efortul de mediere al Rusiei a fost un "spectacol propagandistic de două zile".
Ilarionov, care astăzi este expert al Institutului Cato din Washington, susţine că recunoaşterea Osetiei de Sud şi Abhaziei de către Moscova ar fi de fapt un "plan B" pe care autorităţile ruse au fost nevoite să îl adopte, după ce "planul A" - o lovitură de stat în Georgia - a eşuat, datorită ofensivei militare a lui Mihail Saakaşvili, care a împiedicat forţele ruse să ajungă "în câteva ore" la Tbilisi şi să răstoarne guvernul.
"Liderii ruşi, - spune Ilarionov, - după ce au fost nevoiţi să adopte planul B au primit tot felul de critici la nivel mondial că distrug sistemul internaţional. De aceea ei au încercat să joace rolul 'poliţistului bun', pe baza planului Kozak, invitându-i pe Voronin şi Smirnov la masa negocierilor şi spunându-le să semneze imediat un acord. A fost doar un spectacol de două zile pentru a demonstra o abordare diferită, cu un scop strict propagandistic, pentru că între timp ideea a fost abandonată".
Fostul consilier susţine că Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev "se gândesc la Transnistria doar în măsura în care le poate folosi pentru scopurile pe care le urmăresc", dar în opinia sa, este improbabil ca acest conflict să fie folosit împotriva Ucrainei. "Împotriva Moldovei şi a aspiraţiilor ei de a adera la Uniunea Europeană, poate şi la NATO - e posibil. Dar nu împotriva Ucrainei", a declarat el.
Cît priveşte recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Moscova, Ilarionov crede că aceasta este "o mare problemă pentru guvernul rus". "Este o corvoadă financiară serioasă, pentru că cele două regiuni nu se pot susţine singure, iar în plus există şi o serioasă problemă cu infracţionalitatea. Cu toate deficienţele sistemului judicar rus, este incomparabil mai bun decât cel din Osetia şi Abhazia şi toată lumea înţelege acest lucru. Iar dintr-o dată ai zeci de mii de oameni înarmaţi care pot intra cu uşurinţă pe teritoriul rus. E o mare bătaie de cap", a spus Ilarionov.
Andrei Ilarionov a demisionat în decembrie 2005, când Gazprom a întrerupt furnziarea de gaze către Ucraina, criticând dur politica energetică a Rusiei folosită ca instrument politic împotriva ţărilor vecine.
------------
Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles a avut în centrul atenţiei criza financiară internaţională, dar s-a ocupat şi de problema relaţiilor cu Federaţia Rusă, prin prisma războiului din Caucaz. Detalii are Mircea Ţicudean.
Liderii din cele 27 de ţări ale Uniunii au căzut de acord că retragerea trupelor ruseşti din zonele-tampon georgiene este un prim pas pozitiv, dar insuficient ca Uniunea Europeană să reia discuţiile pentru un nou acord de parteneriat cu FederaţiaRusă.
Într-o declaraţie comună, liderii europeni îşi exprimă speranţa că forţele militare ale Rusiei vor fi retrase pe poziţiile dinaintea izbucnirii ostilităţilor.
Această exigenţă europeană, scrie agenţia DPA, a năruit speranţele unor guverne din Uniune, în primul rând ale guvernului german, de a relua rapid şi complet dialogul cu Moscova.
Declaraţia de la Bruxelles dă o oarecare satisfacţie est-europenilor, ţărilor ca Polonia sau statele baltice, care au insistat ca Uniunea să fie mult mai intransigentă cu ruşii, după evenimentele din Caucaz.
Avertizînd Rusia că nu a făcut destul, Uniunea Europeană s-a angajat însă tot la Bruxelles să ajute Moscova şi Tbilisi să reia dialogul.
Comisarul pentru relaţii externe Benita Ferrero Waldner a respins ideea că negocierile de miercurii de la Geneva, sub egida ONU, la care au fost prezenţi scurtă vreme şi ruşii şi georgienii, ar fi fost un eşec.
“Nu cred că a fost sfârşitul discuţiilor”, a spus Ferrero Waldner, adăugînd că este un succes chiar faptul că georgienii şi ruşii au mers la întâlnirea de la Geneva. Comisarul european a dat şi asigurări că europenii vor face şi mai multe eforturi să ajute la înlăturarea urmărilor conflictului din Caucaz.
La discuţiile de miercuri de la Geneva, ţinute cu uşile închise, delegaţiile rusă şi georgiană aproape nu s-au văzut la faţă, ieşind pe rând din sala de şedinţe din cauza unor mari diferenţe de opinie, legate mai ales de reprezentarea sau nereprezentarea la negocieri a regiunilor separatiste ale Georgiei. O nouă întâlnire va avea loc la 18 noiembrie.
În ce priveşte acordul de cooperare şi parteneriat cu Rusia, a cărui discutare a fost amânată joi la Bruxelles, DPA scrie că liderii europeni vor ajunge probabil la o decizie înaintea summitului Uniunea Europeană-Rusia, care se va ţine la 14 noiembrie, la Nisa.
Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră de astăzi. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.