Dialoguri 27 octombrie 2008
Buna ziua, dragi ascultatori, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatorea emisiunii saptamanale Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Libera. Incepem cu un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin nu renunţă la ideea unei întrevederi faţă în faţă cu liderul transnistrean Igor Smirnov, care să fie urmată de o întrevedere trilaterală cu participarea preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, pentru ca în final să se reia negocierile în formatul cinci plus doi. Şeful statului a făcut declaraţia pentru Europa Libera după şedinţa de saptamana trecuta a comisiei pentru integrare europeană.
In timp ce Chisinaul anunta ca nici data si nici locul intalnirii nu au fost inca stabilite, ministrul de Externe interimar al Transnistriei, Vladimir Iastrebciak a declarat ca cei doi se vor intalni la Tiraspol, la o data care abia urmeaza sa fie stabilita.
***
Datorita Misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera moldo-ucraineana (EUBAM) s-a reusit stoparea exportului necontrolat al armamentului din Transnistria, care era produs in 13 intreprinderi din regiune, a declarat presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, intr-un interviu acordat jurnalistului rus Vladimir Soloviov si citat de agentia Moldpress.
Potrivit lui Vladimir Voronin, intreprinderile produceau diferite tipuri de armament in regim nonstop, inclusiv cel mai performant aruncator de grenade din lume "Vasiliok", mostre ale caruia au fost depistate fara numere de identificare in Cecenia, si sisteme de foc in salve cu 40 de tevi "Grad".
****
Moscova a respins acuzatiile autoritatilor georgine potrivit carora Rusia ar fi introdus saptamana trecuta in Osetia de sud forte militare suplimentare in numar de 2000 de soldati si ofiteri. Ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov a calificat declaratiile in acest sens ale oficialilor georgieni drept “informatii false”. Ministrul Georgian de Interne Shota Utiasvili declarase la inceputul saptamanii jurnalistilor ca Rusia si-a marit contingentul militar din Osetia de Sud si ca Georgia este ingrijorata de riscul unor provocari. ***
Donatorii internationali au promis Georgiei 3,45 miliarde de euro, dintre care 2,8 miliarde de euro din surse publice, a anuntat Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, in finalul unei conferinte a donatorilor, desfasurate la Bruxelles, transmite Moldpress, citand agentia France Press.
"La acesti 2,8 miliarde de euro se adauga o suma de 600 de milioane de euro din sectorul privat", a adaugat oficialul european, care a adaugat: “aceasta suma este semnificativ mai mare fata de asteptarile noastre". Rusia nu a fost invitata la Conferinta donatorilor.
O misiune condusa de Banca Mondiala a estimat anterior ca necesarul pentru repunerea pe picioare a economiei georgiene la nivelul anterior conflictului - cind inregistra o crestere economica anuala de 10,5% - si ajutorarea a 65.000 de persoane stramutate de conflict s-ar urca la 2,38 miliarde de euro.
***
Şefa Guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko a spus că Ucraina se află în stadiul final al negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru un împrumut care s-o ajute la salvarea sectorului financiar. Ea a mai apus că au fost deja convenite 90 la sută din măsurile legislative şi guvernamentale pe care trebuie să le adopte Kievul ca să primească împrumutul de 14 miliarde de dolari.
Preşedintele Victor Iuşcenco a decis să amâne cu o săptămână, de pe 7 pe 14 decembrie, data alegerilor parlamentare anticipate, ca autorităţile să poată răspunde crizei financiare.
****
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a solicitat sprijinul Chinei si al intregului continent asiatic pentru a reactiona in fata situatiei "fara precedent" generate de criza financiara, transmite MOLDPRES, citand agentia de stiri France Press.
"Avem nevoie de Asia si, in special, de tari precum China, India si Japonia", a spus seful executivului UE intr-o conferinta de presa sustinuta in capitala chineza in ajunul deschiderii summitului Asia-Europa (ASEM).
"Sper sincer ca China va aduce o contributie importanta la solutionarea crizei financiare. Este o mare sansa pentru China de a-si asuma responsabilitatile ce-i revin", a mai spus Barroso.
--------
In aceasta saptamana urmeaza sa aiba loc o noua sedinta in procesul intentat de Procuratura Transnistriei fostului presedinte al judecatoriei orasenesti din Tiraspol Alexandr Alimpiev. Potrivit unui comunicat al Procuraturii transnistrene, Alimpiev este acuzat de luare de mita in proportii mari, escrocherie, estorcare de mita si de aplicarea violentei fizice si verbale asupra unui reprezentant al puterii. Corespondentii Europei Libere au reusit sa afle despre acest caz si alte informatii decat cele oferite de procuratura regiunii.
Elena Cioina: Alexandr Alimpiev se află in arestul militiei tranansitrene din luna mai 2007. Abia dupa un an de detentie preventivă, in iunie 2008 procurorii au transmis dosarul in judecata. Chiar si asa, procurorii continua sa gaseasca noi capete de acuzare pentru Alimpiev.
Initial, Alexandr Alimpiev a fost aparat de avocati transnistreni, ulterior insa rudele sale au apelat la un avocat din Chisinau, Veaceslav Turcan, originar din Transnistria si cunoscut ca unul din liderii Asociatiei internationale pentru drepturile omului Amnesty International Moldova.
Veaceslav Turcan a declarat Europei Libere ca, de regula, nu participa la procese in regiunea transnistrena, insa acum, la insistenta rudelor lui Alimpiev, a acceptat.
Turcan: Trebuie sa spun ca asemenea abuzuri pe care l-am vazut in dosarului lui, eu nu am vazut demult in dosarele moldovenesti. Moldova este condamnata tot mai des la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si asta le face pe instantele moldovenesti sa respecte drepturile omului si sa fie mai atente si mai corecte atunci cand iau decizii. Cat priveste Transnistria – acest teritoriu nu este controlat de nimeni in afara de autoritatile autoproclamate - faptele pe baza carora Alimpiev este acuzat de crime sunt de-a dreptul aberante. Pot spune cu toata certitudinea ca acest dosar are o perspectiva sigura sa fie castigat la CEDO. Si anume impotriva Federatiei Ruse. Daca Alimpiev se va adresa la CEDO – si eu am pregatit toate actele pentru aceasta– are toate sansele sa castige. Eu am probe ca anume Federatia Rusa trebuie condamnata in acest caz."
Asa cum Transnistria nu este un stat recunoscut, iar la CEDO pot ajunge doar cauzele ce au trecut toate etapele justitiei unui stat suveran, l-am intrebat pe Veaceslav Turcan cum poate ajunge acest dosar la Curtea de la Strasbourg, si in genere, cauze din Transnistria, daca ele nu au fost judecate de instante recunoscute oficial.
Turcan: Sigur ca pot pentru ca exista precedentul Ilascu in care a fost gasita vinovata Moldova si Federatia Rusa. Si in acest caz cetatenii transnistreni pot sa se adreseze la CEDO acuzand Rusia ca tara participant la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar nu pe toate dosarele. Aici este si obligatia avocatului sa adune probe ca tara respectiva sa fie declarata responsabila. Si in acest caz probe despre amestecul Rusiei in afacerile interne ale Moldovei, a sustinerii juridice pe care Rusia o acorda regimului nerecunoscut de la Tiraspol, a instruirii judecatorilor transnistreni facuta de Rusia si altele, eu am adunat deja. Acestea vor servi ca temei juridic pentru culpabilizarea Rusiei la CEDO. Daca si Moldova poate fi considerata responsabila in acest caz e fapt discutabil, dar Federatia Rusa - cu siguranta."
Avocatul spune ca nu-si face prea mari iluzii si ca se asteapta ca justitia transnistreana sa-l condamne pe Alexandr Alimpiev la ani de inchisoare, deoarece, crede Veceaslav Turcan, in spatele acestui dosar ar sta interese majore ale unor reprezentanti ai puterii de la Tiraspol.
Turcan: "Sigur ca nu pot pretinde ca stiu toate detaliile si tot subtextul acestei rafuieli cu Alimpiev. Dar din ce cunosc pot spune ca e vorba de o comanda concreta si de o ciocnire intre diferite grupari, iar Alimpiev a devenit pur si simplu o victima a acestor ciocniri si a jocurilor din interiorul varfului puterii din Tiraspol, pentru ca el nu are nici o protectie din partea acestor grupari. Dosarul este practic in totalitate fabricat. Probele pe care procurorii isi intemeiaza invinuirile, vorbesc de fapt despre comiterea unor fapte penale de catre organele anchetei preliminare din Procuratura Transnistriei. Sa luam doar faptul ca mai multe expertize in acest dosar au fost facute pe teritoriul Ucrainei. Anchetatorul Procuraturii Transnistriei se duce pe teritoriul Ucrainei – ridica rezultatele expertizelor, bazandu-se pe Codul procesul-penal al Transnistriei. De parca Ucraina si-ar fi pierdut suveranitatea si ar fi un apendice al Transnistriei. In Codul Penal al Ucrainei, articolul 1, scrie ca pe teritoriul Ucrainei este in vigoare doar Codul procesual-penal al Ucrainei. Restul e fapta penala. Alte coduri nu pot fi valabile in Ucraina pentru ca Ucraina este un stat independent. Anchetatorii transnistreni se duc in Ucraina si fac actiuni de ancheta bazandu-se pe Codul Transnitriei. Deci comit actiuni penale. Este doar un exemplu, si cu asemenea exemple este plin dosarul lui Alimpiev. De aceea daca vorbim despre vinovatie, trebuie sa vorbim mai intai de gradul de vinovatie al celor care il invinuiesc pe Alimpiev."
Chiar daca Alimpiev a facut si el parte din sistemul autoproclamat care acum se indeapta impotriva sa, avocatii fostului judecator transnistrean spun ca ei se pronunta pentru tragerea lui la raspundere daca acesta a comis intr-adevar fapte penale probate, insa nicidecum, potrivit lor, nu poate fi acceptata trucarea probelor. Vom reveni la acest subiect in emisiunile urmatoare.
Cazul Alimpiev a readus in actualitate problema coruptiei pe teritoriul fostului spatiu sovietic si mai ales in regiunile autoproclamate. Cazurile singulare de punere sub acuzare a unor functionari vorbesc sau nu despre o lupta reala cu coruptia? A incearcat sa raspunda corespondenta naostra la Tiraspol Oxana Berejanskaia, a carei relatare va este prezentata de Liliana Barbarosie:
Codul Penal ce functioneaza pe teritoriul Transnistriei culpabilizeaza pentru dare de mita atat persoana care ofera, cat si pe cea care ia mita. Acelasi cod mai contine trei articole referitoare la “actiuni de coruptie” – abuz in serviciu, abuz in serviciu al persoanelor cu functii de raspundere si tentativa de mituire a persoanelor publice. Ele prevad pentru asemenea infractiuni amenzi si chiar privatiune de libertate pe un termen de pana la 4 ani. Pentru cazurile deosebit de grave este prevazuta penalizarea cu pana la 10 ani de privatiune de libertate. Evenimentele din ultimii ani arata insa ca aceste prevederi legale sunt aplicate selectiv. De regula, se intampla ca se intenteaza dosare, apoi acestea sunt inchise, invocandu-se lipsa de probe sau alte motive.
Autoritatile transnistrene nu exceleaza in a face publice date cu privire la proportiile coruptiei si la masurile de combatere a acestui fenomen. Totusi, in 2008 opiniei publice din Transnistria i-au fost aduse la cunostinta cateva cazuri in care reprezentanti ai puterii din regiune au fost acuzati de coruptie. In aprilie – seful Sovietului satesc al satului Blijnii Hutor Valerii Shamgunov pentru estrocare de mita – 100 de dolari – a fost condamnat la 7 ani de inchisoare. Tot pentru estrocare de 2500 de dolari a fost condamnat recent, in septembrie, la 7 ani de inchisoare un ofiter de militie Igor Juravski. Ultimul caz mediatizat este cel al fostului judecator Alexandr Alimpiev, judecat in aceste zile la Curtea Suprema. Aceste cazuri par a fi totusi doar o mica fateta a unui aisberg mare. In mod surprinzator, procuratura nu-si pune, se pare, intrebarea, de unde au functionarii, cu un salariu de aproximativ 300 de dolari, imobile luxoase si automobile scumpe? Sau de exemplu – cum sub acoperisul achizitiilor de stat nimeresc afacerile profitabile ale rudelor functionarilor publici?
Cine este vinovat de amploarea coruptiei? Cine are o mai mare vina, cel care ofera mita cautand o cale mai usoara, dar ilegala, de a-si rezolva o problema sau cel care ia mita? O intreb acum pe invitata emisiunii de azi, socioloaga Elena Bobkova, director al Centrului de sondaje si studii sociale “Novai Vek” de la Tiraspol daca s-au facut studii ale acestui fenomen si ce au aratat ele?
Bobkova: Centrul “Novai Vek” a realizat anul trecut un sondaj de opinie referitor la fenomenul coruptiei. Aproape 34 la suta din respondenti vad principala cauza a coruptiei in nivelul scazut de cultura juridica al populatiei. Alte 30 la suta – in lacomia functionarilor. 28,8 au spus ca fenomenul coruptiei infloreste din cauza imperfectiunii cadrului legal.
Europa Liberă: Dar care totusi, in opinia Dvs, ar fi un factor dominant in raspandirea coruptiei in regiune – birocratia, imperfectiunea legislatiei sau poate statutul de stat nerecunoscut al Transnistriei?
Bobkova: Cred ca la noi inca nu s-au produs schimbari de mentalitate. Noi dam cadouri medicilor, profesorilor si altor functionari pentru lucruri pe care ei si asa trebuie sa le faca in virtutea atributiilor. De la aceste mici cadouri urca mai departe obiceiurile celor care dau si asteptarile celor care iau de a creste recompensele.
Europa Liberă: Deci nu sunt recomandabile asemenea recompense sau semne de recunostinta?
Bobkova: 16 la suta din cei chestionati de noi cred ca este necesara legalizarea acestor mici cadouri. In acelasi timp 69 la suta considera ca acest fel de recompense sunt un pericol social real, deoarece oamenii se obisnuiesc cu asemenea stimulari materiale pentru munca pe care trebuie sa o faca si fara ele. Deci aceste 69 procente, care sunt de fapt 2/3 din populatie – mi se pare o cifra importanta - cred ca de la aceste mici cadouri porneste marea coruptie.
Europa Liberă: Vedeti la moment, anumite semnale in societate care ar indica ca situatia s-ar putea schimba intr-un viitor previzibil?
Bobkova: Revin la sondaj si spun ca 80 la suta din respondenti au spus ca fenomenul coruptiei nu poate fi biruit in totalitate. 16 la suta spun ca se poate. 39 de procente considera ca o masura eficienta de combatere este instituirea unui control riguros asupra activitatii functionarilor publici din partea societatii, a institutiilor democratice, ONG-urilor, mass media etc. Raspunsul la intrebarea cine anume trebuie sa lupte cu coruptia ne-a confirmat aceasta cifra – mai mult de 30 la suta din chestionati au spus ca insasi societatea.
Europa Liberă: Va multumim, am discutat cu invitata emisiunii de azi, socioloaga de la Tiraspol, Elena Bobkova.
Criza fianciară internaţională a cuprins şi Rusia. Creditele par sa fie tot mai greu de obtinut iar bursa de valori se prăbuşeşte, iar oligarhii aşteaptă ajutorul Kremlinului. Va propunem o relatare despre problemele financiare ale Rusiei, semnată de Brian Whitmore si prezentata de Liliana Barbarosie:
Până acum câteva luni, companiile ruseşti cumpărau proprietăţi în lumea întreagă, iar magnaţii se întreceau în achiziţii de prestigiu, de la cai de curse la întregi echipe de fotbal. Acum însă, sub presiunea crizei internaţionale, bursele ruseşti se scufundă, iar oligarhii cu conexiuni politice pierd sute de miliarde de dolari.
Crizele financiare, scrie corespondentul El Brian Whitmore, au ramificaţii politice oriunde în lume. Dar într-o ţară cum este Rusia, implicaţiile politice ale declinului economic sunt parcă şi mai mari. Teama de şomaj creşte pe măsură ce oligarhii care controlează economia închid fabricile. Iar inflaţia creşte, pe fondul injecţiilor financiare ale guvernului în sectorul financiar.
Olga Kryshtanovskaya, de la Academia de Studii Sociale a Rusiei, crede că problemele oligarhilor sunt urmărite de politicieni cu o oarecare satisfacţie.
“Cred că statul va câştiga de pe urma crizei”, crede socioloaga rusă, explicînd că guvernul intervine să salveze companiile în care are acţiuni sau în care ar vrea să aibă acţiuni. După ce va trece criza, crede Kryshtanovskaya, statul va avea un rol sporit în economia rusă, şi îşi va reface unele monopoluri.
Deja, unele asociaţii de antreprenori se plâng că fondurile de salvare alocate de Kremlin au fost distribuite în mod nedrept.
Fostul premier rus devenit adversar al puterii, Mikhail Kasyanov, împărtăşeşte părerea că în economia rusă a venit vremea când prietenii sunt răsplătiţi, iar duşmanii sunt puşi la colţ.
Kasyanov a declarat Europei Libere că distribuirea ajutoarelor pentru ieşirea din criză va duce de fapt la o redistribuire a proprietăţii. Kremlinul foloseşte nervozitatea de pe piaţă ca să pună mâna pe puţinele companii strategice care deocamdată i-au scăpat de sub control.
La efectele crizei financiare vom mai reveni, acum insa punem punct emisiunii Dialoguri de saptamana acesta. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si va reamintesc ca puteti lua atitudine si puteti comenta subiectele noastre pe adresa www.europalibera.org.
Buna ziua, dragi ascultatori, la microfon este Viorica Zaharia, prezentatorea emisiunii saptamanale Dialoguri, 15 minute cu Radio Europa Libera. Incepem cu un buletin de stiri, prezentat de Radu Benea:
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin nu renunţă la ideea unei întrevederi faţă în faţă cu liderul transnistrean Igor Smirnov, care să fie urmată de o întrevedere trilaterală cu participarea preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, pentru ca în final să se reia negocierile în formatul cinci plus doi. Şeful statului a făcut declaraţia pentru Europa Libera după şedinţa de saptamana trecuta a comisiei pentru integrare europeană.
In timp ce Chisinaul anunta ca nici data si nici locul intalnirii nu au fost inca stabilite, ministrul de Externe interimar al Transnistriei, Vladimir Iastrebciak a declarat ca cei doi se vor intalni la Tiraspol, la o data care abia urmeaza sa fie stabilita.
***
Datorita Misiunii Uniunii Europene de asistenta la frontiera moldo-ucraineana (EUBAM) s-a reusit stoparea exportului necontrolat al armamentului din Transnistria, care era produs in 13 intreprinderi din regiune, a declarat presedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin, intr-un interviu acordat jurnalistului rus Vladimir Soloviov si citat de agentia Moldpress.
Potrivit lui Vladimir Voronin, intreprinderile produceau diferite tipuri de armament in regim nonstop, inclusiv cel mai performant aruncator de grenade din lume "Vasiliok", mostre ale caruia au fost depistate fara numere de identificare in Cecenia, si sisteme de foc in salve cu 40 de tevi "Grad".
****
Moscova a respins acuzatiile autoritatilor georgine potrivit carora Rusia ar fi introdus saptamana trecuta in Osetia de sud forte militare suplimentare in numar de 2000 de soldati si ofiteri. Ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov a calificat declaratiile in acest sens ale oficialilor georgieni drept “informatii false”. Ministrul Georgian de Interne Shota Utiasvili declarase la inceputul saptamanii jurnalistilor ca Rusia si-a marit contingentul militar din Osetia de Sud si ca Georgia este ingrijorata de riscul unor provocari. ***
Donatorii internationali au promis Georgiei 3,45 miliarde de euro, dintre care 2,8 miliarde de euro din surse publice, a anuntat Comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, in finalul unei conferinte a donatorilor, desfasurate la Bruxelles, transmite Moldpress, citand agentia France Press.
"La acesti 2,8 miliarde de euro se adauga o suma de 600 de milioane de euro din sectorul privat", a adaugat oficialul european, care a adaugat: “aceasta suma este semnificativ mai mare fata de asteptarile noastre". Rusia nu a fost invitata la Conferinta donatorilor.
O misiune condusa de Banca Mondiala a estimat anterior ca necesarul pentru repunerea pe picioare a economiei georgiene la nivelul anterior conflictului - cind inregistra o crestere economica anuala de 10,5% - si ajutorarea a 65.000 de persoane stramutate de conflict s-ar urca la 2,38 miliarde de euro.
***
Şefa Guvernului de la Kiev, Iulia Timoşenko a spus că Ucraina se află în stadiul final al negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional pentru un împrumut care s-o ajute la salvarea sectorului financiar. Ea a mai apus că au fost deja convenite 90 la sută din măsurile legislative şi guvernamentale pe care trebuie să le adopte Kievul ca să primească împrumutul de 14 miliarde de dolari.
Preşedintele Victor Iuşcenco a decis să amâne cu o săptămână, de pe 7 pe 14 decembrie, data alegerilor parlamentare anticipate, ca autorităţile să poată răspunde crizei financiare.
****
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a solicitat sprijinul Chinei si al intregului continent asiatic pentru a reactiona in fata situatiei "fara precedent" generate de criza financiara, transmite MOLDPRES, citand agentia de stiri France Press.
"Avem nevoie de Asia si, in special, de tari precum China, India si Japonia", a spus seful executivului UE intr-o conferinta de presa sustinuta in capitala chineza in ajunul deschiderii summitului Asia-Europa (ASEM).
"Sper sincer ca China va aduce o contributie importanta la solutionarea crizei financiare. Este o mare sansa pentru China de a-si asuma responsabilitatile ce-i revin", a mai spus Barroso.
--------
In aceasta saptamana urmeaza sa aiba loc o noua sedinta in procesul intentat de Procuratura Transnistriei fostului presedinte al judecatoriei orasenesti din Tiraspol Alexandr Alimpiev. Potrivit unui comunicat al Procuraturii transnistrene, Alimpiev este acuzat de luare de mita in proportii mari, escrocherie, estorcare de mita si de aplicarea violentei fizice si verbale asupra unui reprezentant al puterii. Corespondentii Europei Libere au reusit sa afle despre acest caz si alte informatii decat cele oferite de procuratura regiunii.
Elena Cioina: Alexandr Alimpiev se află in arestul militiei tranansitrene din luna mai 2007. Abia dupa un an de detentie preventivă, in iunie 2008 procurorii au transmis dosarul in judecata. Chiar si asa, procurorii continua sa gaseasca noi capete de acuzare pentru Alimpiev.
Initial, Alexandr Alimpiev a fost aparat de avocati transnistreni, ulterior insa rudele sale au apelat la un avocat din Chisinau, Veaceslav Turcan, originar din Transnistria si cunoscut ca unul din liderii Asociatiei internationale pentru drepturile omului Amnesty International Moldova.
Veaceslav Turcan a declarat Europei Libere ca, de regula, nu participa la procese in regiunea transnistrena, insa acum, la insistenta rudelor lui Alimpiev, a acceptat.
Turcan: Trebuie sa spun ca asemenea abuzuri pe care l-am vazut in dosarului lui, eu nu am vazut demult in dosarele moldovenesti. Moldova este condamnata tot mai des la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si asta le face pe instantele moldovenesti sa respecte drepturile omului si sa fie mai atente si mai corecte atunci cand iau decizii. Cat priveste Transnistria – acest teritoriu nu este controlat de nimeni in afara de autoritatile autoproclamate - faptele pe baza carora Alimpiev este acuzat de crime sunt de-a dreptul aberante. Pot spune cu toata certitudinea ca acest dosar are o perspectiva sigura sa fie castigat la CEDO. Si anume impotriva Federatiei Ruse. Daca Alimpiev se va adresa la CEDO – si eu am pregatit toate actele pentru aceasta– are toate sansele sa castige. Eu am probe ca anume Federatia Rusa trebuie condamnata in acest caz."
Asa cum Transnistria nu este un stat recunoscut, iar la CEDO pot ajunge doar cauzele ce au trecut toate etapele justitiei unui stat suveran, l-am intrebat pe Veaceslav Turcan cum poate ajunge acest dosar la Curtea de la Strasbourg, si in genere, cauze din Transnistria, daca ele nu au fost judecate de instante recunoscute oficial.
Turcan: Sigur ca pot pentru ca exista precedentul Ilascu in care a fost gasita vinovata Moldova si Federatia Rusa. Si in acest caz cetatenii transnistreni pot sa se adreseze la CEDO acuzand Rusia ca tara participant la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, dar nu pe toate dosarele. Aici este si obligatia avocatului sa adune probe ca tara respectiva sa fie declarata responsabila. Si in acest caz probe despre amestecul Rusiei in afacerile interne ale Moldovei, a sustinerii juridice pe care Rusia o acorda regimului nerecunoscut de la Tiraspol, a instruirii judecatorilor transnistreni facuta de Rusia si altele, eu am adunat deja. Acestea vor servi ca temei juridic pentru culpabilizarea Rusiei la CEDO. Daca si Moldova poate fi considerata responsabila in acest caz e fapt discutabil, dar Federatia Rusa - cu siguranta."
Avocatul spune ca nu-si face prea mari iluzii si ca se asteapta ca justitia transnistreana sa-l condamne pe Alexandr Alimpiev la ani de inchisoare, deoarece, crede Veceaslav Turcan, in spatele acestui dosar ar sta interese majore ale unor reprezentanti ai puterii de la Tiraspol.
Turcan: "Sigur ca nu pot pretinde ca stiu toate detaliile si tot subtextul acestei rafuieli cu Alimpiev. Dar din ce cunosc pot spune ca e vorba de o comanda concreta si de o ciocnire intre diferite grupari, iar Alimpiev a devenit pur si simplu o victima a acestor ciocniri si a jocurilor din interiorul varfului puterii din Tiraspol, pentru ca el nu are nici o protectie din partea acestor grupari. Dosarul este practic in totalitate fabricat. Probele pe care procurorii isi intemeiaza invinuirile, vorbesc de fapt despre comiterea unor fapte penale de catre organele anchetei preliminare din Procuratura Transnistriei. Sa luam doar faptul ca mai multe expertize in acest dosar au fost facute pe teritoriul Ucrainei. Anchetatorul Procuraturii Transnistriei se duce pe teritoriul Ucrainei – ridica rezultatele expertizelor, bazandu-se pe Codul procesul-penal al Transnistriei. De parca Ucraina si-ar fi pierdut suveranitatea si ar fi un apendice al Transnistriei. In Codul Penal al Ucrainei, articolul 1, scrie ca pe teritoriul Ucrainei este in vigoare doar Codul procesual-penal al Ucrainei. Restul e fapta penala. Alte coduri nu pot fi valabile in Ucraina pentru ca Ucraina este un stat independent. Anchetatorii transnistreni se duc in Ucraina si fac actiuni de ancheta bazandu-se pe Codul Transnitriei. Deci comit actiuni penale. Este doar un exemplu, si cu asemenea exemple este plin dosarul lui Alimpiev. De aceea daca vorbim despre vinovatie, trebuie sa vorbim mai intai de gradul de vinovatie al celor care il invinuiesc pe Alimpiev."
Chiar daca Alimpiev a facut si el parte din sistemul autoproclamat care acum se indeapta impotriva sa, avocatii fostului judecator transnistrean spun ca ei se pronunta pentru tragerea lui la raspundere daca acesta a comis intr-adevar fapte penale probate, insa nicidecum, potrivit lor, nu poate fi acceptata trucarea probelor. Vom reveni la acest subiect in emisiunile urmatoare.
Cazul Alimpiev a readus in actualitate problema coruptiei pe teritoriul fostului spatiu sovietic si mai ales in regiunile autoproclamate. Cazurile singulare de punere sub acuzare a unor functionari vorbesc sau nu despre o lupta reala cu coruptia? A incearcat sa raspunda corespondenta naostra la Tiraspol Oxana Berejanskaia, a carei relatare va este prezentata de Liliana Barbarosie:
Codul Penal ce functioneaza pe teritoriul Transnistriei culpabilizeaza pentru dare de mita atat persoana care ofera, cat si pe cea care ia mita. Acelasi cod mai contine trei articole referitoare la “actiuni de coruptie” – abuz in serviciu, abuz in serviciu al persoanelor cu functii de raspundere si tentativa de mituire a persoanelor publice. Ele prevad pentru asemenea infractiuni amenzi si chiar privatiune de libertate pe un termen de pana la 4 ani. Pentru cazurile deosebit de grave este prevazuta penalizarea cu pana la 10 ani de privatiune de libertate. Evenimentele din ultimii ani arata insa ca aceste prevederi legale sunt aplicate selectiv. De regula, se intampla ca se intenteaza dosare, apoi acestea sunt inchise, invocandu-se lipsa de probe sau alte motive.
Autoritatile transnistrene nu exceleaza in a face publice date cu privire la proportiile coruptiei si la masurile de combatere a acestui fenomen. Totusi, in 2008 opiniei publice din Transnistria i-au fost aduse la cunostinta cateva cazuri in care reprezentanti ai puterii din regiune au fost acuzati de coruptie. In aprilie – seful Sovietului satesc al satului Blijnii Hutor Valerii Shamgunov pentru estrocare de mita – 100 de dolari – a fost condamnat la 7 ani de inchisoare. Tot pentru estrocare de 2500 de dolari a fost condamnat recent, in septembrie, la 7 ani de inchisoare un ofiter de militie Igor Juravski. Ultimul caz mediatizat este cel al fostului judecator Alexandr Alimpiev, judecat in aceste zile la Curtea Suprema. Aceste cazuri par a fi totusi doar o mica fateta a unui aisberg mare. In mod surprinzator, procuratura nu-si pune, se pare, intrebarea, de unde au functionarii, cu un salariu de aproximativ 300 de dolari, imobile luxoase si automobile scumpe? Sau de exemplu – cum sub acoperisul achizitiilor de stat nimeresc afacerile profitabile ale rudelor functionarilor publici?
Cine este vinovat de amploarea coruptiei? Cine are o mai mare vina, cel care ofera mita cautand o cale mai usoara, dar ilegala, de a-si rezolva o problema sau cel care ia mita? O intreb acum pe invitata emisiunii de azi, socioloaga Elena Bobkova, director al Centrului de sondaje si studii sociale “Novai Vek” de la Tiraspol daca s-au facut studii ale acestui fenomen si ce au aratat ele?
Bobkova: Centrul “Novai Vek” a realizat anul trecut un sondaj de opinie referitor la fenomenul coruptiei. Aproape 34 la suta din respondenti vad principala cauza a coruptiei in nivelul scazut de cultura juridica al populatiei. Alte 30 la suta – in lacomia functionarilor. 28,8 au spus ca fenomenul coruptiei infloreste din cauza imperfectiunii cadrului legal.
Europa Liberă: Dar care totusi, in opinia Dvs, ar fi un factor dominant in raspandirea coruptiei in regiune – birocratia, imperfectiunea legislatiei sau poate statutul de stat nerecunoscut al Transnistriei?
Bobkova: Cred ca la noi inca nu s-au produs schimbari de mentalitate. Noi dam cadouri medicilor, profesorilor si altor functionari pentru lucruri pe care ei si asa trebuie sa le faca in virtutea atributiilor. De la aceste mici cadouri urca mai departe obiceiurile celor care dau si asteptarile celor care iau de a creste recompensele.
Europa Liberă: Deci nu sunt recomandabile asemenea recompense sau semne de recunostinta?
Bobkova: 16 la suta din cei chestionati de noi cred ca este necesara legalizarea acestor mici cadouri. In acelasi timp 69 la suta considera ca acest fel de recompense sunt un pericol social real, deoarece oamenii se obisnuiesc cu asemenea stimulari materiale pentru munca pe care trebuie sa o faca si fara ele. Deci aceste 69 procente, care sunt de fapt 2/3 din populatie – mi se pare o cifra importanta - cred ca de la aceste mici cadouri porneste marea coruptie.
Europa Liberă: Vedeti la moment, anumite semnale in societate care ar indica ca situatia s-ar putea schimba intr-un viitor previzibil?
Bobkova: Revin la sondaj si spun ca 80 la suta din respondenti au spus ca fenomenul coruptiei nu poate fi biruit in totalitate. 16 la suta spun ca se poate. 39 de procente considera ca o masura eficienta de combatere este instituirea unui control riguros asupra activitatii functionarilor publici din partea societatii, a institutiilor democratice, ONG-urilor, mass media etc. Raspunsul la intrebarea cine anume trebuie sa lupte cu coruptia ne-a confirmat aceasta cifra – mai mult de 30 la suta din chestionati au spus ca insasi societatea.
Europa Liberă: Va multumim, am discutat cu invitata emisiunii de azi, socioloaga de la Tiraspol, Elena Bobkova.
Criza fianciară internaţională a cuprins şi Rusia. Creditele par sa fie tot mai greu de obtinut iar bursa de valori se prăbuşeşte, iar oligarhii aşteaptă ajutorul Kremlinului. Va propunem o relatare despre problemele financiare ale Rusiei, semnată de Brian Whitmore si prezentata de Liliana Barbarosie:
Până acum câteva luni, companiile ruseşti cumpărau proprietăţi în lumea întreagă, iar magnaţii se întreceau în achiziţii de prestigiu, de la cai de curse la întregi echipe de fotbal. Acum însă, sub presiunea crizei internaţionale, bursele ruseşti se scufundă, iar oligarhii cu conexiuni politice pierd sute de miliarde de dolari.
Crizele financiare, scrie corespondentul El Brian Whitmore, au ramificaţii politice oriunde în lume. Dar într-o ţară cum este Rusia, implicaţiile politice ale declinului economic sunt parcă şi mai mari. Teama de şomaj creşte pe măsură ce oligarhii care controlează economia închid fabricile. Iar inflaţia creşte, pe fondul injecţiilor financiare ale guvernului în sectorul financiar.
Olga Kryshtanovskaya, de la Academia de Studii Sociale a Rusiei, crede că problemele oligarhilor sunt urmărite de politicieni cu o oarecare satisfacţie.
“Cred că statul va câştiga de pe urma crizei”, crede socioloaga rusă, explicînd că guvernul intervine să salveze companiile în care are acţiuni sau în care ar vrea să aibă acţiuni. După ce va trece criza, crede Kryshtanovskaya, statul va avea un rol sporit în economia rusă, şi îşi va reface unele monopoluri.
Deja, unele asociaţii de antreprenori se plâng că fondurile de salvare alocate de Kremlin au fost distribuite în mod nedrept.
Fostul premier rus devenit adversar al puterii, Mikhail Kasyanov, împărtăşeşte părerea că în economia rusă a venit vremea când prietenii sunt răsplătiţi, iar duşmanii sunt puşi la colţ.
Kasyanov a declarat Europei Libere că distribuirea ajutoarelor pentru ieşirea din criză va duce de fapt la o redistribuire a proprietăţii. Kremlinul foloseşte nervozitatea de pe piaţă ca să pună mâna pe puţinele companii strategice care deocamdată i-au scăpat de sub control.
La efectele crizei financiare vom mai reveni, acum insa punem punct emisiunii Dialoguri de saptamana acesta. Sunt Viorica Zaharia, va multumesc pentru atentie si va reamintesc ca puteti lua atitudine si puteti comenta subiectele noastre pe adresa www.europalibera.org.