Ombudsmenii moldoveni spun că au atras atenţia în raportul depus la parlament asupra majorării în anul 2008 a numărului de petiţii recepţionate de Centrul pentru Drepturile Omului. Dacă în 2007 Centrul a recepţionat în jur de 2 mii de petiţii, atunci în 2008 – aproape 3 mii 600 de petiţii. S-a majorat în special, spun avocaţii poporului, numărul pesoanelor ce se plâng de încălcarea dreptului la un proces echitabil, adică, de fapt, de ceea ce moldovenii se plâng cel mai des şi la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.
Anatol Munteanu, directorul Centrului vede în această creştere doar un nivel mai bun de cunoştinţe juridice ale populaţiei: "Eu sper că conştiinţa juridică a membrilor societăţii noastre a devenit una mai bună. Sunt bucuros de faptul că persoana este gata să lupte, este gata să abordeze problema. Este un lucru normal, eu cred."
Oamenii s-au mai plâns ombudsmenilor de nereguli la calcularea plăţilor sociale, de tărăgănarea repunerii în drepturi a foştilor deportaţi, de tratamente degradante în închisori şi altele. Avocaţii parlamentari spun că au dat curs la aproximativ 30 la sută din cele 3 mii 600 de plângeri recepţionate în 2008. Ombudsmenii se plâng, la rândul lor, de faptul că autorităţile îşi permit să răspundă formal la sesizări. Oleg Efrim, avocat parlamentar:
"Avocaţii parlamentari intervin atunci când există o problemă la nivel de sistem şi atunci când în viziunea avocaţilor patlamentari se încalcă drepturile omului. Deci să primeşti un aviz de la avocaţii parlamentari echivalează cu o condamnare la CEDO la nivel de stat dacă am putea face o astfel de paralelă. Din păcate însă nu întotdeauna autorităţile sunt gata să conştientizeze problemele de sistem şi deseori oferă soluţii sau răspunsuri formale la adresările noastre."
Fostul ministru al justiţiei, Ion Păduraru, solicitat de noi, spune că instituţia avocatului poporului nu a reuşit să devină în Republica Moldova una înt-adevăr utilă în apărarea drepturilor oamenilor deoarece: "Aşa a fost tratată această instituţie de către autorităţi. Pentru că orice instituţie care are dreptul de a întreba de ce se comite o încălcare sau alta ştirbeşte din autoritatea statului, iar actuala guvernare nu acceptă nici o ştirbire din autoritatea pe care o deţine, deşi prin adoptare de legi, prin audiere de rapoarte, prin finanţare, ca şi în alte cazuri, de fapt, demonstrează un interes fals pentru activitatea acestei instituţii."
Preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Ştefan Secăreanu, spune că structurile de stat reacţionează superficial la sesizările ombudsmenilor din cauza mentalităţii învechite."Încă nu am avut un proces evident de schimbare a mentalităţii factorilor de decizie din RM."
Dar voinţă politică? "Şi voinţă politică, evident. Din punct de vedere al legislaţiei noi stăm bine. Noi am respectat întocmai toate recomandările organismelor internaţionale. Stăm prost la capitolul implementare."
Aşa cum valoarea penalităţilor pe care Moldova le plăteşte cetăţenilor săi repuşi în drepturi de către CEDO a ajuns acest an la 18 milioane de euro, avocaţii poporului spun că au prezentat în raport recomandări şi pe marginea acestui subiect. Totul, spun ei, e ca aceste recomandări să fie auzite.
Anatol Munteanu, directorul Centrului vede în această creştere doar un nivel mai bun de cunoştinţe juridice ale populaţiei: "Eu sper că conştiinţa juridică a membrilor societăţii noastre a devenit una mai bună. Sunt bucuros de faptul că persoana este gata să lupte, este gata să abordeze problema. Este un lucru normal, eu cred."
Oamenii s-au mai plâns ombudsmenilor de nereguli la calcularea plăţilor sociale, de tărăgănarea repunerii în drepturi a foştilor deportaţi, de tratamente degradante în închisori şi altele. Avocaţii parlamentari spun că au dat curs la aproximativ 30 la sută din cele 3 mii 600 de plângeri recepţionate în 2008. Ombudsmenii se plâng, la rândul lor, de faptul că autorităţile îşi permit să răspundă formal la sesizări. Oleg Efrim, avocat parlamentar:
"Avocaţii parlamentari intervin atunci când există o problemă la nivel de sistem şi atunci când în viziunea avocaţilor patlamentari se încalcă drepturile omului. Deci să primeşti un aviz de la avocaţii parlamentari echivalează cu o condamnare la CEDO la nivel de stat dacă am putea face o astfel de paralelă. Din păcate însă nu întotdeauna autorităţile sunt gata să conştientizeze problemele de sistem şi deseori oferă soluţii sau răspunsuri formale la adresările noastre."
Fostul ministru al justiţiei, Ion Păduraru, solicitat de noi, spune că instituţia avocatului poporului nu a reuşit să devină în Republica Moldova una înt-adevăr utilă în apărarea drepturilor oamenilor deoarece: "Aşa a fost tratată această instituţie de către autorităţi. Pentru că orice instituţie care are dreptul de a întreba de ce se comite o încălcare sau alta ştirbeşte din autoritatea statului, iar actuala guvernare nu acceptă nici o ştirbire din autoritatea pe care o deţine, deşi prin adoptare de legi, prin audiere de rapoarte, prin finanţare, ca şi în alte cazuri, de fapt, demonstrează un interes fals pentru activitatea acestei instituţii."
Preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului, Ştefan Secăreanu, spune că structurile de stat reacţionează superficial la sesizările ombudsmenilor din cauza mentalităţii învechite."Încă nu am avut un proces evident de schimbare a mentalităţii factorilor de decizie din RM."
Dar voinţă politică? "Şi voinţă politică, evident. Din punct de vedere al legislaţiei noi stăm bine. Noi am respectat întocmai toate recomandările organismelor internaţionale. Stăm prost la capitolul implementare."
Aşa cum valoarea penalităţilor pe care Moldova le plăteşte cetăţenilor săi repuşi în drepturi de către CEDO a ajuns acest an la 18 milioane de euro, avocaţii poporului spun că au prezentat în raport recomandări şi pe marginea acestui subiect. Totul, spun ei, e ca aceste recomandări să fie auzite.
