Alegerile de ieri s-au desfăşurat fără incidente. Candidatul partidului de guvernămint, profesorul de ştiințe politice George Ivanov ar conduce detașat, potrivit rezultatelor parțiale, cu 36 % din voturi, dar se crede că va fi necesar un al doilea tur de scrutin pe 5 aprilie, el neputînd să obţină peste 50 la sută din sufragii.
Potrivit purtătorului de cuvînt al comisiei electorale centrale, în urmă cu 3 ore, fuseseră numărate 56 la sută din voturi. Rezultatele oficiale sunt aşteptate la ora prânzului. In cursul zilei şi OSCE va da publicităţii raportul său de monitorizare a scrutinului. In cursa prezidenţiala s-au aflat 7 candidaţi, printre care si un etnic albanez.
Competiţia este foarte strînsă pentru cine se va plasa pe poziția a doua pentru al doilea tur de scrutin, lupta dîndu-se între candidatul opoziției social democrate Liubomir Frckovski şi candidatul independent Ljube Boskovski, care a fost ministru de interne in perioada confruntarilor etnice din 2001.
Alegerile prezidenţiale de ieri sint considerate un test important pentru democraţia din această ţară săracă a Balcanilor şi pentru ambiţiile autorităţilor de la Skopie de a o apropia de NATO şi Uniunea Europeană. Şomajul a atins 35 la sută din forţa de muncă a ţării.
Opozitia s-a plîns că au avut loc nereguli şi că alegătorii, la unele secţii de votare ar fi fost inimidaţi. Postul de preşedinte este mai degrabă de reprezentare şi de orientare a politicii externe şi experţii cred că indiferent cine va cîştiga al doilea tur de scrutin, direcția Macedoniei către NATO şi Uniunea Europeana nu se va schimba.
In declaratii consemnate ieri de corespondenţii locali ai Europei Libere, actualul preşedinte Branko Cervenkovski, care nu a mai candidat pentru un nou mandat a spus că speră ca noul preşedinte să reuşească să îmbunătăţească relaţiile dintre Macedonia si Greci: „Sper că noul preşedinte al Macedoniei împreună cu guvernul şi cu celelalte instituţii ale statului, lucrînd sincer şi cu devotament, va continua negocierile cu Grecia pe tema numelui ţării şi există voinţa de ambele părţi de a se ajunge la o soluţie corectă şi democratică care să fie acceptată şi de Macedonia si de Grecia.
Reamintim că Grecia a blocat admiterea Macedoniei în Alianța Nord Atlantică şi începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana din cauza disputei pe tema numelui acestei ţări din fosta Iugoslavie. In Grecia există o provincie cu acelaşi nume.
Potrivit purtătorului de cuvînt al comisiei electorale centrale, în urmă cu 3 ore, fuseseră numărate 56 la sută din voturi. Rezultatele oficiale sunt aşteptate la ora prânzului. In cursul zilei şi OSCE va da publicităţii raportul său de monitorizare a scrutinului. In cursa prezidenţiala s-au aflat 7 candidaţi, printre care si un etnic albanez.
Competiţia este foarte strînsă pentru cine se va plasa pe poziția a doua pentru al doilea tur de scrutin, lupta dîndu-se între candidatul opoziției social democrate Liubomir Frckovski şi candidatul independent Ljube Boskovski, care a fost ministru de interne in perioada confruntarilor etnice din 2001.
Alegerile prezidenţiale de ieri sint considerate un test important pentru democraţia din această ţară săracă a Balcanilor şi pentru ambiţiile autorităţilor de la Skopie de a o apropia de NATO şi Uniunea Europeană. Şomajul a atins 35 la sută din forţa de muncă a ţării.
Opozitia s-a plîns că au avut loc nereguli şi că alegătorii, la unele secţii de votare ar fi fost inimidaţi. Postul de preşedinte este mai degrabă de reprezentare şi de orientare a politicii externe şi experţii cred că indiferent cine va cîştiga al doilea tur de scrutin, direcția Macedoniei către NATO şi Uniunea Europeana nu se va schimba.
In declaratii consemnate ieri de corespondenţii locali ai Europei Libere, actualul preşedinte Branko Cervenkovski, care nu a mai candidat pentru un nou mandat a spus că speră ca noul preşedinte să reuşească să îmbunătăţească relaţiile dintre Macedonia si Greci: „Sper că noul preşedinte al Macedoniei împreună cu guvernul şi cu celelalte instituţii ale statului, lucrînd sincer şi cu devotament, va continua negocierile cu Grecia pe tema numelui ţării şi există voinţa de ambele părţi de a se ajunge la o soluţie corectă şi democratică care să fie acceptată şi de Macedonia si de Grecia.
Reamintim că Grecia a blocat admiterea Macedoniei în Alianța Nord Atlantică şi începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana din cauza disputei pe tema numelui acestei ţări din fosta Iugoslavie. In Grecia există o provincie cu acelaşi nume.
