Actiunea a fost declanșată fără a avea acordul Consiliului de securitate ONU dupa ce presedintele de atunci al Yugoslaviei, Slobodan Milosevici a refuzat sa semneze un acord de pace si sa se retraga din Kosovo. In luna iunie, dupa 11 săptamîni de bombardamente NATO, fortele sirbesti au fost obligate sa se retraga din regiune si sa permite desfasurarea unei misiuni internationale de mentinere a pacii. Presedintele de la Belgrad, Boris Tadici a caracterizat astazi la New York, la Consiliul de securitate ONU, operatiunea drept, citam „ o campanie militara tragica”. In Serbia scolile îsi vor incepe activitatea cu un minut de reculegere si guvernul se va intruni intr-o sedinta speciala la ora 11. In 2006, Serbia a aderat la programul NATO al Parteneriatului pentru pace.
O Serbie în continuare divizată aniverseaza astăzi 10 ani de la declanşarea operaţiunilor NATO menite să pună capăt acţiunilor de purificare etnică împotriva albanezilor din Kosovo. Se aşteapă o şedinta speciala a guvernului, acţiuni commemorative, un miting anti NATO al ultranaţionaliştilor şi şcolile îşi vor începe orele, cu un moment de reculegere.
Intervenţia de 78 de zile a NATO s-a soldat cu moartea a 500 de oameni, după estimarile organizatiei Human Rights Watch. “Lecţia pentru Serbia esre că nu trebuie să se mai pună vreodată în situaţia în care cetăţenii ei să fie pedepsiţi şi să fie omorîţi” a spus, intr-o intervenţie in cadrul Consiliul de Securitate ONU, preşedintele de la Belgrad, Boris Tadici. In timpul operaţiunilor forţelor sirbe din Kosovo 2500 de civili au fost omoriţi, printre care 89 de copii şi peste 12 mii de oameni au fost răniti. Un bilanţ tragic, ce va fi comemorat astazi la Belgrad.
Serbia estimeaza că NATO a cheltuit in intervenţia sa de acum 10 ani din Kosovo 30 de miliarde de dolari. In 2006 Serbia s-a alaturat programului NATO Parteneriatului pentru Pace, dar multi sirbi continuă să privească cu neincredere alianţa. Agentia France Presse relatează că la Belgrad pot fi citite multe sloganuri anti NATO pe pereţii metroului sau in pasajele din oraş.
Dupa intervenţia NATO Kosovo a fost administrat de ONU pînă la stabilirea unui statut final pentru provincie.
La Consiliul de Securitate ONU, unde s-a reluat in discuţie situatia din Kosovo, la un an de la independenta proclamata a acestei provincii si recunoascuta de Statele Unite ale Americii si de o parte a ţărilor din Uniunea Europeana, nu s-a ajuns la nici o concluzie. Preşedintele Serbiei a cerut noi negocieri cu autorităţile de la Priştina şi a repetat că ţara sa nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi a vorbit despre faptul ca prea puţini refugiaţi sirbi din regiune s-au putut intoarce la casele lor. In opinia presedintelui de la Belgrad, in Kosovo actiuneaza, citam “o mafie a albanezilor specializata in traficul de droguri, oameni si arme” care pune in pericol securitatea regiunii. Opiniile exprimate de Tadici au fost susţinute cu tărie de ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin.
La discutiile de la sediul ONU de la New York a participat şi ministrul de externe din Kosovo Skender Hyseini, care a vorbit despre independenta Kosovo ca despre ceva ce nu mai poate fi pus la indoială şi nu mai poate fi schimbat. Hyseni a cerut liderilor de la Belgrad să colaboreze pe picior de egalitate, citam “ca intre doua ţări suverane şi independente” care pot să realizeze multe împreună şi au interese commune. Pozitia sa a fost susţinută de ambasadorii Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii, ţari care, ca si Rusia, au drept de veto in cadrul consiliului de securitate ONU.” Independenta Kosovo este ireversibilă” a spus şi reprezentata Statelor Unite la ONU .
Este limpede că subiectul Kosovo este încă unul “fierbinte” pentru politica internaţionala…
O Serbie în continuare divizată aniverseaza astăzi 10 ani de la declanşarea operaţiunilor NATO menite să pună capăt acţiunilor de purificare etnică împotriva albanezilor din Kosovo. Se aşteapă o şedinta speciala a guvernului, acţiuni commemorative, un miting anti NATO al ultranaţionaliştilor şi şcolile îşi vor începe orele, cu un moment de reculegere.
Intervenţia de 78 de zile a NATO s-a soldat cu moartea a 500 de oameni, după estimarile organizatiei Human Rights Watch. “Lecţia pentru Serbia esre că nu trebuie să se mai pună vreodată în situaţia în care cetăţenii ei să fie pedepsiţi şi să fie omorîţi” a spus, intr-o intervenţie in cadrul Consiliul de Securitate ONU, preşedintele de la Belgrad, Boris Tadici. In timpul operaţiunilor forţelor sirbe din Kosovo 2500 de civili au fost omoriţi, printre care 89 de copii şi peste 12 mii de oameni au fost răniti. Un bilanţ tragic, ce va fi comemorat astazi la Belgrad.
Serbia estimeaza că NATO a cheltuit in intervenţia sa de acum 10 ani din Kosovo 30 de miliarde de dolari. In 2006 Serbia s-a alaturat programului NATO Parteneriatului pentru Pace, dar multi sirbi continuă să privească cu neincredere alianţa. Agentia France Presse relatează că la Belgrad pot fi citite multe sloganuri anti NATO pe pereţii metroului sau in pasajele din oraş.
Dupa intervenţia NATO Kosovo a fost administrat de ONU pînă la stabilirea unui statut final pentru provincie.
La Consiliul de Securitate ONU, unde s-a reluat in discuţie situatia din Kosovo, la un an de la independenta proclamata a acestei provincii si recunoascuta de Statele Unite ale Americii si de o parte a ţărilor din Uniunea Europeana, nu s-a ajuns la nici o concluzie. Preşedintele Serbiei a cerut noi negocieri cu autorităţile de la Priştina şi a repetat că ţara sa nu va recunoaşte niciodată independenţa Kosovo şi a vorbit despre faptul ca prea puţini refugiaţi sirbi din regiune s-au putut intoarce la casele lor. In opinia presedintelui de la Belgrad, in Kosovo actiuneaza, citam “o mafie a albanezilor specializata in traficul de droguri, oameni si arme” care pune in pericol securitatea regiunii. Opiniile exprimate de Tadici au fost susţinute cu tărie de ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin.
La discutiile de la sediul ONU de la New York a participat şi ministrul de externe din Kosovo Skender Hyseini, care a vorbit despre independenta Kosovo ca despre ceva ce nu mai poate fi pus la indoială şi nu mai poate fi schimbat. Hyseni a cerut liderilor de la Belgrad să colaboreze pe picior de egalitate, citam “ca intre doua ţări suverane şi independente” care pot să realizeze multe împreună şi au interese commune. Pozitia sa a fost susţinută de ambasadorii Statelor Unite, Franţei şi Marii Britanii, ţari care, ca si Rusia, au drept de veto in cadrul consiliului de securitate ONU.” Independenta Kosovo este ireversibilă” a spus şi reprezentata Statelor Unite la ONU .
Este limpede că subiectul Kosovo este încă unul “fierbinte” pentru politica internaţionala…
