15 mii de diplome şi de foi matricole false! Atâta au produs, într-un superb parteneriat privat-stat, o facultate particulară din Alexandria şi o universitate de stat. Autori? Cinci oameni inventivi cum ştiu să fie românii la foame. Candidaţii s-au gândit cu mintea lor de gospodari că nu strică să aibă o diplomă de absolvenţi ai unor facultăţi pe care nu ştiau le localizeze pe hartă.
Poliţiştii au descoperit ştampilele contrafăcute ale unor licee şi facultăţi, zeci de cărţi de identitate şi sute de foi matricole false. Au curs pe acest făgaş vreo sută de milioane de euro. E neclar cum au reuşit această performanţă doar cinci oameni, în numai câţiva ani. O dovadă că, dacă-şi pune în gând, şi un intelectual poate deveni la fel inventiv şi de penal ca unii dintre afaceriştii din top 300 care au scos bani din piatră seacă.
Reţeta cursurilor intensive, brevetată la Facultăţile de medicină din Oradea şi Iaşi ori la fantomatice universităţi care au funcţionat fără autorizaţie, este complicată, presupune multe falsuri, începând de la actele candidatului până la lucrarea de absolvenţă, însă aveau şi room-service să se simţă clientul bine. Învăţăcelul putea să stea acasă chiar şi în timpul examenului final, pentru că putea fi substituit de unul dintre profesorii facultăţilor private. Costa doar o mică sumă de bani în plus, însă ce nu face omul pentru a ajunge la noi nivele de competenţă sau incompetenţă profesională!
În treacăt fie spus, afacerea cu pricina seamănă ca două picături de apă cu cea a permiselor auto falsificate la Piteşti. Acolo s-a descoperit că sute de oameni plătiseră un preţ corect pentru un permis care le permitea să dea cu maşina în populaţie. Presiunile politice şi, pare-se, influenţa unor mâini invizibile din ministerul de interne au făcut ca lista lungă a celor care şi-au cumpărat permisul cu banul jos, conţinând şi răsunătoare nume de starlete politice, să fie dosită şi investigaţiile să treneze. Conform statisticilor, posesorii de permise date pe încredere au produs deja câteva sute de accidente în judeţul Argeş şi au omorât aproape 40 de oameni. Nu ştim, deocamdată, câţi oameni vor fi omorât până acum medicii care s-au scurs din tiparniţa de diplome de la Iaşi sau din cea de la Oradea.
Însă dragostea de carte a făcut ravagii şi printre generalii armatei române care, zice-se, au primit, în proporţie de masă, diplome prefabricate la Universitatea Naţională de Apărare. Hiperdecoraţii şi galonaţii feţi-frumoşi au ajuns peste noapte doctori, lectori şi conferenţiari universitari. Au dat, în schimb, câteva sute de euro, dar ce contează când te visezi profesor de drepţi şi târâş la Universitatea de apărare.
De fapt, în România nu trebuie să fii educat, ci titrat. De multă vreme, incompetenţa s-a acoperit cu diplome universitare şi doctorate inventate. Pentru mulţi politicieni, cariera politică a fost momentul astral în care şi-au desăvârşit studiile, au avansat pe scara excelenţei universitare, şi-au dat doctoratul în regim de fast-food şi şi-au publicat lucrările compilate sau plagiate, folosind tiparniţele şi fondurile universitare. Unii au făcut cariere universitare la fel de fantastice ca şi diplomele. Adică în absenţă. Facultăţile plăteau salarii de protecţie pe care politicianul şi le trecea cochet în declaraţia de avere pentru a-şi epata, eventual, colegii mai leneşi la carte.
Aceste fraude sunt zgomotele de fond ale unui învăţământ tot mai degradat, bun să dea prestigiu academic unor politicieni şi forţă de muncă educată ţărilor occidentale. Devoalarea acestor scandaluri are loc, în mod simbolic, pe marginea tristelor bătăi cu frişcă dintre reprezentanţii guvernului şi liderii sindicali din învăţământ care vor majorarea salariilor. O bătaie din care mulţi se aleg cu frişca. Mai puţin dascălii obişnuiţi. Care se aleg cu capul spart de platourile goale.
Poliţiştii au descoperit ştampilele contrafăcute ale unor licee şi facultăţi, zeci de cărţi de identitate şi sute de foi matricole false. Au curs pe acest făgaş vreo sută de milioane de euro. E neclar cum au reuşit această performanţă doar cinci oameni, în numai câţiva ani. O dovadă că, dacă-şi pune în gând, şi un intelectual poate deveni la fel inventiv şi de penal ca unii dintre afaceriştii din top 300 care au scos bani din piatră seacă.
Reţeta cursurilor intensive, brevetată la Facultăţile de medicină din Oradea şi Iaşi ori la fantomatice universităţi care au funcţionat fără autorizaţie, este complicată, presupune multe falsuri, începând de la actele candidatului până la lucrarea de absolvenţă, însă aveau şi room-service să se simţă clientul bine. Învăţăcelul putea să stea acasă chiar şi în timpul examenului final, pentru că putea fi substituit de unul dintre profesorii facultăţilor private. Costa doar o mică sumă de bani în plus, însă ce nu face omul pentru a ajunge la noi nivele de competenţă sau incompetenţă profesională!
În treacăt fie spus, afacerea cu pricina seamănă ca două picături de apă cu cea a permiselor auto falsificate la Piteşti. Acolo s-a descoperit că sute de oameni plătiseră un preţ corect pentru un permis care le permitea să dea cu maşina în populaţie. Presiunile politice şi, pare-se, influenţa unor mâini invizibile din ministerul de interne au făcut ca lista lungă a celor care şi-au cumpărat permisul cu banul jos, conţinând şi răsunătoare nume de starlete politice, să fie dosită şi investigaţiile să treneze. Conform statisticilor, posesorii de permise date pe încredere au produs deja câteva sute de accidente în judeţul Argeş şi au omorât aproape 40 de oameni. Nu ştim, deocamdată, câţi oameni vor fi omorât până acum medicii care s-au scurs din tiparniţa de diplome de la Iaşi sau din cea de la Oradea.
Însă dragostea de carte a făcut ravagii şi printre generalii armatei române care, zice-se, au primit, în proporţie de masă, diplome prefabricate la Universitatea Naţională de Apărare. Hiperdecoraţii şi galonaţii feţi-frumoşi au ajuns peste noapte doctori, lectori şi conferenţiari universitari. Au dat, în schimb, câteva sute de euro, dar ce contează când te visezi profesor de drepţi şi târâş la Universitatea de apărare.
De fapt, în România nu trebuie să fii educat, ci titrat. De multă vreme, incompetenţa s-a acoperit cu diplome universitare şi doctorate inventate. Pentru mulţi politicieni, cariera politică a fost momentul astral în care şi-au desăvârşit studiile, au avansat pe scara excelenţei universitare, şi-au dat doctoratul în regim de fast-food şi şi-au publicat lucrările compilate sau plagiate, folosind tiparniţele şi fondurile universitare. Unii au făcut cariere universitare la fel de fantastice ca şi diplomele. Adică în absenţă. Facultăţile plăteau salarii de protecţie pe care politicianul şi le trecea cochet în declaraţia de avere pentru a-şi epata, eventual, colegii mai leneşi la carte.
Aceste fraude sunt zgomotele de fond ale unui învăţământ tot mai degradat, bun să dea prestigiu academic unor politicieni şi forţă de muncă educată ţărilor occidentale. Devoalarea acestor scandaluri are loc, în mod simbolic, pe marginea tristelor bătăi cu frişcă dintre reprezentanţii guvernului şi liderii sindicali din învăţământ care vor majorarea salariilor. O bătaie din care mulţi se aleg cu frişca. Mai puţin dascălii obişnuiţi. Care se aleg cu capul spart de platourile goale.
