La Strasbourg si Kehl, două localităţi aflate pe valea Rinului – una in Franţa, cealaltă in Germania - au început intilnirile bilaterale dinainte de summitul aniversar al Aliantei Nord Atlantice. Ca la orice aniversare, liderii celor 28 de ţări membre ale NATO vor privi in urmă, dar si in viitor. Va fi primul summit NATO la care va participa preşedintele Statelor Unite Barak Obama, care va prezenta aliaţilor Americii planul administraţiei sale pentru Afganistan şi Pakistan, aşa numita „curea pashtuna”. Washingtonul a anunţat desfăşurarea a incă 21 de mii de militari in această zonă şi i-a îndemnat pe europeni să faca acelaşi lucru. Ceea ce, citind titlurile unor articole pe această tema din presa europeană, mai ales din Germania şi Franţa, nu va fi prea uşor de obținut. Popularitatea războaielor din afara granițelor alianței este foarte redusă.
Un alt subiect important il constituie relaţia Aliantei cu Rusia. Aici, din nou, membrii alianţei au opinii diferite. Noii membri, cei din fostul bloc comunist, in frunte cu ţările baltice şi urmate de Polonia, si parţial de Cehia, Romania si Bulgaria, cer intocmirea unor planuri defensive care să îî apere de un eventual atac dinspre Rasarit. După întilnirea faţa in fata de la Londra de a cum doua zile dintre preşedintii Obama si Medvedeev, ambii politicieni s-au arătat doritori să deschidă o noua pagină în relaţiile lor.
Sa amintim, in acest contex cîteva declaratii facute joi, la summitul tinerilor lideri din ţările NATO de actualul secretar general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, care îşi încheie de altfel in această vară mandatul la cîrma alianţei, şi o declaraţie facută la Londra, după discutiile cu omologul său american de preşedintele de la Moscova. Reamintim că „marul discordiei” îl reprezinta, intre NATO şi Rusia, candidatura Georgiei si Ucrainei la NATO şi razboiul din vara trecută dintre Rusia si Georgia.
Jaap de Hoop Scheffer: "NATO sprijină cu tărie integritatea teritorială a Georgiei. Osetia de Sud şi Abhazia sint părţi ale teritoriului Georgian, asa ca va trebui găsită o soluţie politică". Si a mai adăugat secretarul general al NATO, la summitul tineretului: "Ce poate să facă NATO? NATO nu va recurge la forţă. Este ceea ce NATO nu poate face şi nu va face. Ceea ce NATO poate face este să vorbească cu Rusia. Acesta este unul dintre subiectele în care punctele noastre de vedere sint complet diferite. Folosind Consiliul NATO Russia, care este structura în care putem discuta cu partenerii nostri ruşi – putem discuta şi aceasta chestiune unde avem opinii atit de divergente."
A existat si o replică a preşedintelui Rusiei, Dmitry Medvedev: "Nu vreau să am nici un fel de relaţii cu preşedintele Saakashvili. Nu voi avea nici un contact cu el. Dar dacă, ca rezultat al unui proces democratic, se schimbă guvernul în Georgia, mai devreme sau mai tirziu, sintem deschişi să discutăm orice subiect".
"Desprinderea de mentalitatea războiului rece”, asa cum au promis preşedinţii american şi rus pe 1 aprilie, nu pare prea evidentă în această declaraţie.
Colaborarea Alianţei cu Rusia este importantă în legatură cu transportarea unor materiale pentru teatrul de operaţiuni al NATO din Afganistan şi administraţia Obama a lăsat să se înţeleaga că ar putea pune între paranteze susţinerea extinderii pe mai departe a NATO cît şi amplasarea unor elemente ale scutului anti-rachetă in Polonia si Cehia, doua evolutii cărora Moscova li se opune cu tărie. Preşedintele Barak Obama, la Strasbourg, astazi: "Trebuie să fim in dialog cu Rusia despre cum am putea menţine stabilitatea respectînd autonomia şi independenţa tuturor ţărilor din Europa – de la apus, rasarit, din centru sau de oriunde":
Alianta va saluta insa admiterea Croatiei si Albaniei in NATO, va readmite Franţa in structurile de comandă ale NATO, asa cum doreşte preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, va alege un nou secretar general al aliantei şi se va rediscuta articolul 5 al NATO, cel care stipulează ca daca o tara este atacata, toate celelalte 27 sint obligate să ii ia apărarea, considerîndu-se atacate şi ele.
Un alt subiect important il constituie relaţia Aliantei cu Rusia. Aici, din nou, membrii alianţei au opinii diferite. Noii membri, cei din fostul bloc comunist, in frunte cu ţările baltice şi urmate de Polonia, si parţial de Cehia, Romania si Bulgaria, cer intocmirea unor planuri defensive care să îî apere de un eventual atac dinspre Rasarit. După întilnirea faţa in fata de la Londra de a cum doua zile dintre preşedintii Obama si Medvedeev, ambii politicieni s-au arătat doritori să deschidă o noua pagină în relaţiile lor.
Sa amintim, in acest contex cîteva declaratii facute joi, la summitul tinerilor lideri din ţările NATO de actualul secretar general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, care îşi încheie de altfel in această vară mandatul la cîrma alianţei, şi o declaraţie facută la Londra, după discutiile cu omologul său american de preşedintele de la Moscova. Reamintim că „marul discordiei” îl reprezinta, intre NATO şi Rusia, candidatura Georgiei si Ucrainei la NATO şi razboiul din vara trecută dintre Rusia si Georgia.
Jaap de Hoop Scheffer: "NATO sprijină cu tărie integritatea teritorială a Georgiei. Osetia de Sud şi Abhazia sint părţi ale teritoriului Georgian, asa ca va trebui găsită o soluţie politică". Si a mai adăugat secretarul general al NATO, la summitul tineretului: "Ce poate să facă NATO? NATO nu va recurge la forţă. Este ceea ce NATO nu poate face şi nu va face. Ceea ce NATO poate face este să vorbească cu Rusia. Acesta este unul dintre subiectele în care punctele noastre de vedere sint complet diferite. Folosind Consiliul NATO Russia, care este structura în care putem discuta cu partenerii nostri ruşi – putem discuta şi aceasta chestiune unde avem opinii atit de divergente."
A existat si o replică a preşedintelui Rusiei, Dmitry Medvedev: "Nu vreau să am nici un fel de relaţii cu preşedintele Saakashvili. Nu voi avea nici un contact cu el. Dar dacă, ca rezultat al unui proces democratic, se schimbă guvernul în Georgia, mai devreme sau mai tirziu, sintem deschişi să discutăm orice subiect".
"Desprinderea de mentalitatea războiului rece”, asa cum au promis preşedinţii american şi rus pe 1 aprilie, nu pare prea evidentă în această declaraţie.
Colaborarea Alianţei cu Rusia este importantă în legatură cu transportarea unor materiale pentru teatrul de operaţiuni al NATO din Afganistan şi administraţia Obama a lăsat să se înţeleaga că ar putea pune între paranteze susţinerea extinderii pe mai departe a NATO cît şi amplasarea unor elemente ale scutului anti-rachetă in Polonia si Cehia, doua evolutii cărora Moscova li se opune cu tărie. Preşedintele Barak Obama, la Strasbourg, astazi: "Trebuie să fim in dialog cu Rusia despre cum am putea menţine stabilitatea respectînd autonomia şi independenţa tuturor ţărilor din Europa – de la apus, rasarit, din centru sau de oriunde":
Alianta va saluta insa admiterea Croatiei si Albaniei in NATO, va readmite Franţa in structurile de comandă ale NATO, asa cum doreşte preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy, va alege un nou secretar general al aliantei şi se va rediscuta articolul 5 al NATO, cel care stipulează ca daca o tara este atacata, toate celelalte 27 sint obligate să ii ia apărarea, considerîndu-se atacate şi ele.