Doua comentarii de astazi indeamna la o lectura realista a situatiei din Republica Moldova. In Romania libera, Cristian Ghinea constata o data mai mult ca, in ciuda a tot ce ar dori romanii sa creada, Vladimir Voronin este “un autocrat popular. Are sprijin si controleaza ferm aparatul de stat”. Din trei motive: nostalgia moldovenilor batrani dupa vremurile bune si comuniste de altadata, redresarea economica a tarii sub conducerea lui Voronin si respectiv intretinerea sperietorii etnice. In aceasta ultima privinta, jurnalistul crede ca Romania greseste. Mesajul etnic nu ajunge decat la cei care se considera deja romani, iar lui Voronin acest lucru ii convine, pentru ca-i izoleaza pe unionisti. Autoritatile de la Bucuresti ar trebui sa procedeze complet diferit: sa investeasca mai multi bani in Moldova, dar asa cum fac polonezii si lituanienii in Belarus: finantand, de pilda, o televiziune de informare libera si echidistanta si o universitate.
In saptamanalul 22, Andrei Cornea pune in editorial cateva adevaruri incomode: primul este tocmai popularitatea indiscutabila a lui Voronin, care a fost votat masiv si nu doar de rusofoni. Explicatia – Romania are o prosta reputatie peste Prut, urmare, intre altele a perioadei 1941-1944, iar Voronin a reusit – crede autorul comentariului – sa articuleze o constiinta nationala moldoveneasca. Un alt adevar incomod ar fi acela ca majoritatea romanilor nu vad cu ochi buni o unire cu Basarabia. Concluzia lui Andrei Cornea: “exista tot mai putin o vocatie europeana comuna a celor doua tari, care chiar prin vointa popoarelor lor se simt tot mai separate”.
Deloc fara legatura, in numarul curent al saptamanalului Dilema Veche, Mircea Vasilescu remarca lipsa totala de ecou - in presa din Romania, dar si in cea occidentala, concomitent cu reprimarea manifestatiilor de la Chisinau – a unui recent document european: rezolutia din 2 aprilie, prin care Parlamentul European condamna regimurile totalitare.
In saptamanalul 22, Andrei Cornea pune in editorial cateva adevaruri incomode: primul este tocmai popularitatea indiscutabila a lui Voronin, care a fost votat masiv si nu doar de rusofoni. Explicatia – Romania are o prosta reputatie peste Prut, urmare, intre altele a perioadei 1941-1944, iar Voronin a reusit – crede autorul comentariului – sa articuleze o constiinta nationala moldoveneasca. Un alt adevar incomod ar fi acela ca majoritatea romanilor nu vad cu ochi buni o unire cu Basarabia. Concluzia lui Andrei Cornea: “exista tot mai putin o vocatie europeana comuna a celor doua tari, care chiar prin vointa popoarelor lor se simt tot mai separate”.
Deloc fara legatura, in numarul curent al saptamanalului Dilema Veche, Mircea Vasilescu remarca lipsa totala de ecou - in presa din Romania, dar si in cea occidentala, concomitent cu reprimarea manifestatiilor de la Chisinau – a unui recent document european: rezolutia din 2 aprilie, prin care Parlamentul European condamna regimurile totalitare.
