Cinci organizaţii neguvernamentale ce fac parte din Coaliţia 2009 pentru alegeri libere şi corecte au fost solicitate vinerea trecută de Fisc să prezite raporte financiare cu privire la sursele lor de finanţare. Printre aceste ong-uri se numără Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT, Institutul IDIS “Viitorul”, Institutul de Politici Publice, Centrul Independent de Jurnalism şi Asociaţia Presei Electronice, pe scurt APEL. Acestora li se cere, între altele, să declare dacă au primit finanţări de la partidele politice în timpul campaniei electorale.
Reprezentanţii acestor ong-uri au calificat banuielile fiscului abernate şi o încercare de intimidare a societăţii civile, după ce aceleaşi proceduri au fost supuşi mai mulţi tineri ce au participat la protestele din 7 aprilie din faţa Parlamentului şi Preşedinţei, iar împreună cu ei şi partidele de opoziţie.
Vom reaminti că rapoartele Coaliţiei 2009 cu privire la campania electorală şi ziua alegerilor, au fost destul de critice la adresa puterii comuniste şi au semnalat încălcări grave ale procesului electoral.
Tot vineri, trei ziare de opoziţie – Timpul, Ziarul de Gardă şi Jurnal de Chişinău – au primit, precum afirmă, solicitări din partea Ministerului de Interne prin care li se cere să deconspire sursele din care au obţinut informaţii cu privire la participanţii la protestele de după alegeri batuţi de forţele de ordine. Invitata emisiunii noastre este Sorina Ştefîrţă, redactor-şef la ziarul Timpul. Sorina, bună dimineaţa.
Întrebări Sorina, cum poate fi înţele acest demers al Ministerului de Interne? Despre ce surse poate fi vorba cînd la mijloc sunt de fapt mărturiile celor bătuţi?
Redactorul-sef de la Timpul, Sorina Stefarta, sustine ca a anticipat represiunile la care va fi supusa presa neafiliata partidului de guvernamant imediat dupa evenimentele din 7 aprilie, iar demersul prin care Ministerul de Interne a cerut mai multor ziare de opozitie – Timpul, Jurnal de Chisinau si Ziarul de Garda – sa deconspire sursele din care au aflat despre tinerii batuti de politie demonstreaza ca a avut dreptate.
“Dupa cum se vede, aceste represiuni au inceput intre doua sarbatori de Pasti si nu pot fi interpretate decat ca o tentativa de intimidare. Politia este ingrijorata de faptul ca articolele noastre ”afecteaza grav reputatia angajatilor organelor afacerilor interne” si nu e deloc ingrijorata de faptul ca insasi activitatea lor le afecteaza grav reputatia profesionala si imaginea politiei in general”, a subliniat Sorina Stefarta. Ea e convinsa ca autoritatatile vor actiona impotriva presei incomode incet dar sigur. Or, astazi Fiscul se duce la Centrul Independent de Jurnalism, precizeaza Sorina Stefarta cu referinta la un alt demers – adresat de institutiile statului unor organizatii nonguvernamentale – maine va veni la noi, poimaine va merge la Jurnal de Chisinau.
“Eu cred ca se va merge pe cai legale. Nu va veni politia si la noi sa ne bata cu batele in redactie. Deja au pierdut timpul util pentru asta. Dar vor merge pe asemenea cai in care nevor hartui si vor incerca sa ne intimideze”, a adaugat redactorul-sef de la Timpul.
Sorina Stefarta presupune ca jurnalistii si institutiile de presa care au deconspirat abuzurile politiei ar putea fi purtati prin instante in baza unor dosare administrative sau chiar penale ce le vor fi instrumentate la initiaitiva conducerii Ministerului de Interne. Presa si jurnalistii din Moldova nu au insa la dispozitie mecanisme eficiente de se apara. Singurul sprijin in apararea liberatatii de exprimare, pe care-l intrevede ea, poate veni din partea Uniunii Europene, care, in opinia ei, ar trebui sa conditineze foarte strict viitoarea colaborare cu autoritatile de la Chisinau.
Totodata, o asemenea abordare a situatiei existene nu poate fi tratat ca dovada a pesimismului si nici servi drept motiv jurnalistilor de la Timpul pentru a bate in retragere sau renunta sa mai spuna lucrurilor pe nume, a subliniat in final Sorina Stefarta.
Reprezentanţii acestor ong-uri au calificat banuielile fiscului abernate şi o încercare de intimidare a societăţii civile, după ce aceleaşi proceduri au fost supuşi mai mulţi tineri ce au participat la protestele din 7 aprilie din faţa Parlamentului şi Preşedinţei, iar împreună cu ei şi partidele de opoziţie.
Vom reaminti că rapoartele Coaliţiei 2009 cu privire la campania electorală şi ziua alegerilor, au fost destul de critice la adresa puterii comuniste şi au semnalat încălcări grave ale procesului electoral.
Tot vineri, trei ziare de opoziţie – Timpul, Ziarul de Gardă şi Jurnal de Chişinău – au primit, precum afirmă, solicitări din partea Ministerului de Interne prin care li se cere să deconspire sursele din care au obţinut informaţii cu privire la participanţii la protestele de după alegeri batuţi de forţele de ordine. Invitata emisiunii noastre este Sorina Ştefîrţă, redactor-şef la ziarul Timpul. Sorina, bună dimineaţa.
Întrebări Sorina, cum poate fi înţele acest demers al Ministerului de Interne? Despre ce surse poate fi vorba cînd la mijloc sunt de fapt mărturiile celor bătuţi?
Redactorul-sef de la Timpul, Sorina Stefarta, sustine ca a anticipat represiunile la care va fi supusa presa neafiliata partidului de guvernamant imediat dupa evenimentele din 7 aprilie, iar demersul prin care Ministerul de Interne a cerut mai multor ziare de opozitie – Timpul, Jurnal de Chisinau si Ziarul de Garda – sa deconspire sursele din care au aflat despre tinerii batuti de politie demonstreaza ca a avut dreptate.
“Dupa cum se vede, aceste represiuni au inceput intre doua sarbatori de Pasti si nu pot fi interpretate decat ca o tentativa de intimidare. Politia este ingrijorata de faptul ca articolele noastre ”afecteaza grav reputatia angajatilor organelor afacerilor interne” si nu e deloc ingrijorata de faptul ca insasi activitatea lor le afecteaza grav reputatia profesionala si imaginea politiei in general”, a subliniat Sorina Stefarta. Ea e convinsa ca autoritatatile vor actiona impotriva presei incomode incet dar sigur. Or, astazi Fiscul se duce la Centrul Independent de Jurnalism, precizeaza Sorina Stefarta cu referinta la un alt demers – adresat de institutiile statului unor organizatii nonguvernamentale – maine va veni la noi, poimaine va merge la Jurnal de Chisinau.
“Eu cred ca se va merge pe cai legale. Nu va veni politia si la noi sa ne bata cu batele in redactie. Deja au pierdut timpul util pentru asta. Dar vor merge pe asemenea cai in care nevor hartui si vor incerca sa ne intimideze”, a adaugat redactorul-sef de la Timpul.
Sorina Stefarta presupune ca jurnalistii si institutiile de presa care au deconspirat abuzurile politiei ar putea fi purtati prin instante in baza unor dosare administrative sau chiar penale ce le vor fi instrumentate la initiaitiva conducerii Ministerului de Interne. Presa si jurnalistii din Moldova nu au insa la dispozitie mecanisme eficiente de se apara. Singurul sprijin in apararea liberatatii de exprimare, pe care-l intrevede ea, poate veni din partea Uniunii Europene, care, in opinia ei, ar trebui sa conditineze foarte strict viitoarea colaborare cu autoritatile de la Chisinau.
Totodata, o asemenea abordare a situatiei existene nu poate fi tratat ca dovada a pesimismului si nici servi drept motiv jurnalistilor de la Timpul pentru a bate in retragere sau renunta sa mai spuna lucrurilor pe nume, a subliniat in final Sorina Stefarta.
