Astazi, ministrii de externe din EU se intilnesc cu seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov. Pe agenda discutiilor se afla si proiectul Parteneriatului Estic, proiect din care fac parte 6 tari ale fostei Uniuni Sovietice - Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijanul si Belarus. La Bruxelles, Parteneriatul Estic este vazut ca un raspuns la solicitatile acestor tari de a se aproopia mai mult de standerdele europene si de a le sustine in promovarea democratiei, in timp ce la Moscova, este vazut ca o tentativa de a atrage aceste tari „in zona de influenta a Bruxelles-ului, scotindu-le din cea de influenta a Moscovei.
Luni, ministrul ceh de externe, Karel Schwartzenberg a respins ca absurde recentele afirmatii ale sefului diplomatiei ruse Serghei Lavrov ca acest parteneriat estic ar fi de fapt o incercare de a stabili noi sfere de influenta si de a atrage tari care in mod traditional apartineau spatiului de interes al Rusiei. “Noi sustinem cu tarie ca numai trebuie sa existe sfere de infleunta, nici ale Rusiei si nici ale noastre si Serghei Lavrov stie acerst lucru” a spus seful diplomatiei de la Praga. Ministrul suedez de externe, Carl Bildt, care a fost unul din promotorii parteneriatului Estic si tara caruia va prelua preşedintia prin rotatie a Uniunii Europene la 1 iulie a spus, citat de agentiile internationale de presa, ca declaratiile ministrului Lavrov, “vorbesc de la sine despre cum gindeste el imediat in termeni de sfera de influenta. Acest parteneriat este raspunsul nostru la solicitarile acestor ţări de a se apropia mai mult de Uniunea Europeana”, a spus Carl Bild citat de agentia germana de stiri DPA.
Indiferent de ingrijorarile exprimate in legatura cu evolutiile din mai multe tari ale acestui proiect – situatia tensionata din Moldova, cea din Ucraina, protestele marathon impotriva preşedintelui Georgiei, situatia drepturilor omului in Belarus, Uniunea Europeana este decisa sa continue cu acest proiect, considerindu-l o cale buna de a incuraja evolutiile catre democratie si standarde europene in aceste ţari.
“Un an dificil” mai ales in Est, spunea comisarul Uniunii pentru relatii extreme Benita Ferero Waldner, dar si o provocare pentru a avea la granitele Uniunii mai multa stabilitate, preciza si seful diplomatiei cehe… Parteneriatul estic este vazut asadar drept calea cea mai bun pe care o are acum la dispozitie Uniunea Europeana de a incuraja aceste tari pe calea prosperitatii si stabilitatii. De aceea, luni s-a decis de catre ministrii de externe ai Uniunii trimiterea unei misiuni in Ucraina, de aceea, Kalman Mizsei, reprezentantul Uniunii Europene la Chişinau pledeaza pentru un dialog politic intre opozitie si putere şi de aceea Uniunea europeana a adoptat un ton mai conciliatoriu si fata de regimul de la Minsk.
Olanda este singura tara din Uniune care cere masuri mai dure fata de Moldova si fata de Belarus, dar vocea ei este singulara, spune corespondentul nostrum Ahto Lobiajas. Tarile care “imping” inainte Parteneriatul Estic sint mai ales Germania si Polonia si ele se bucura de sprijinul celorlate tari din asa numita noua Europa… Pentru ele, calea catre Uniunea europeana este unica modalitate de a stabiliza intregul continent, mai ales in conditiile actualei crize economice globale.
Luni, ministrul ceh de externe, Karel Schwartzenberg a respins ca absurde recentele afirmatii ale sefului diplomatiei ruse Serghei Lavrov ca acest parteneriat estic ar fi de fapt o incercare de a stabili noi sfere de influenta si de a atrage tari care in mod traditional apartineau spatiului de interes al Rusiei. “Noi sustinem cu tarie ca numai trebuie sa existe sfere de infleunta, nici ale Rusiei si nici ale noastre si Serghei Lavrov stie acerst lucru” a spus seful diplomatiei de la Praga. Ministrul suedez de externe, Carl Bildt, care a fost unul din promotorii parteneriatului Estic si tara caruia va prelua preşedintia prin rotatie a Uniunii Europene la 1 iulie a spus, citat de agentiile internationale de presa, ca declaratiile ministrului Lavrov, “vorbesc de la sine despre cum gindeste el imediat in termeni de sfera de influenta. Acest parteneriat este raspunsul nostru la solicitarile acestor ţări de a se apropia mai mult de Uniunea Europeana”, a spus Carl Bild citat de agentia germana de stiri DPA.
Indiferent de ingrijorarile exprimate in legatura cu evolutiile din mai multe tari ale acestui proiect – situatia tensionata din Moldova, cea din Ucraina, protestele marathon impotriva preşedintelui Georgiei, situatia drepturilor omului in Belarus, Uniunea Europeana este decisa sa continue cu acest proiect, considerindu-l o cale buna de a incuraja evolutiile catre democratie si standarde europene in aceste ţari.
“Un an dificil” mai ales in Est, spunea comisarul Uniunii pentru relatii extreme Benita Ferero Waldner, dar si o provocare pentru a avea la granitele Uniunii mai multa stabilitate, preciza si seful diplomatiei cehe… Parteneriatul estic este vazut asadar drept calea cea mai bun pe care o are acum la dispozitie Uniunea Europeana de a incuraja aceste tari pe calea prosperitatii si stabilitatii. De aceea, luni s-a decis de catre ministrii de externe ai Uniunii trimiterea unei misiuni in Ucraina, de aceea, Kalman Mizsei, reprezentantul Uniunii Europene la Chişinau pledeaza pentru un dialog politic intre opozitie si putere şi de aceea Uniunea europeana a adoptat un ton mai conciliatoriu si fata de regimul de la Minsk.
Olanda este singura tara din Uniune care cere masuri mai dure fata de Moldova si fata de Belarus, dar vocea ei este singulara, spune corespondentul nostrum Ahto Lobiajas. Tarile care “imping” inainte Parteneriatul Estic sint mai ales Germania si Polonia si ele se bucura de sprijinul celorlate tari din asa numita noua Europa… Pentru ele, calea catre Uniunea europeana este unica modalitate de a stabiliza intregul continent, mai ales in conditiile actualei crize economice globale.
