Primul volum, subintitulat „Duşmănirea evreilor de-a lungul istoriei şi azi. Ţări şi regiuni“, cuprinde articole despre forme ale antisemitismului, despre discursul antievreiesc, evoluţia fenomenului, prigoana evreilor etc. din 85 de ţări şi regiuni ale lumii. Următoarele volume se vor axa pe persoane, pe terminologie, evenimente şi teorii antisemite, apoi pe organizaţii şi publicaţii şi în final pe antisemitismul cultural, în cinematografie, teatru, literatură şi artă.
Autorii dicţionarului sunt istorici, sociologi sau politologi, cu alte cuvinte experţi ai fenomenului. Printre aceştia se află şi Mariana Hausleitner care este autoarea articolelor dedicate României, Bucovinei şi Basarabiei. Brigitte Mihok a redactat articolele despre Transnistria, Transilvania şi Ungaria. Despre Republica Moldova scrie Diana Dumitru, istoric de la Universitatea „Ion Creangă“ din Chişinău.
Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a contribuit la renaşterea tradiţiilor evreieşti, notează Diana Dumitru. În acelaşi timp însă, remarcă aceeaşi autoare, a „reînviat“ şi antisemitismul interbelic. Rădăcinile acestuia se află în naţionalism. Autoarea furnizează apoi şi cîteva explicaţii legate de anumite conflicte iscate după 1991. Acestea se datorează faptului că mulţi evrei moldoveni nu vorbeau limba română, devenind astfel ţinta unor atacuri lansate de naţionalişti români.
Pe de altă parte, această categorie minoritară se afla şi în vizorul miliţiilor de voluntari cazaci care acţionau în Transnistria şi care nu-şi ascundeau defel convingerile fasciste şi antisemite. Ca şi în multe alte ţări răsăritene, după 1990 toţi evrei fuseseră culpabilizaţi pentru introducerea comunismului, iar în Chişinău apărusera lozinci naţionaliste cu inscripţii anisemite. Un exemplu grăitor este reprodus şi în carte: „Jidanii şi ruşii afară din Moldova“. În încheiere autoarea articolului salută încerările autorităţilor moldovene de a crea un cadru legal adecvat pentru a proteja minoritatea evreiească. Totodată sunt amintite iniţiativele de a ridica monumente dedicate victimelor holocaustului la Chişinău, Bender, Orhei, Bălţi, Soroca, Tiraspol şi Rîbniţa.
Mariana Hausleitner trece în revistă formele antisemitismului practicat în România, schiţînd şi istoria evreilor, legislaţia, organizaţiile declarat antisemite şi, nu în ultimul rînd, Holocaustul iniţiat de regimul dictatorului Ion Antonescu. Amănunte despre genocidul evreilor deportaţi în Transnistria oferă Brigitte Mihok în articolul dedicat acestei regiuni.
Autorii dicţionarului sunt istorici, sociologi sau politologi, cu alte cuvinte experţi ai fenomenului. Printre aceştia se află şi Mariana Hausleitner care este autoarea articolelor dedicate României, Bucovinei şi Basarabiei. Brigitte Mihok a redactat articolele despre Transnistria, Transilvania şi Ungaria. Despre Republica Moldova scrie Diana Dumitru, istoric de la Universitatea „Ion Creangă“ din Chişinău.
Proclamarea independenţei Republicii Moldova în 1991 a contribuit la renaşterea tradiţiilor evreieşti, notează Diana Dumitru. În acelaşi timp însă, remarcă aceeaşi autoare, a „reînviat“ şi antisemitismul interbelic. Rădăcinile acestuia se află în naţionalism. Autoarea furnizează apoi şi cîteva explicaţii legate de anumite conflicte iscate după 1991. Acestea se datorează faptului că mulţi evrei moldoveni nu vorbeau limba română, devenind astfel ţinta unor atacuri lansate de naţionalişti români.
Pe de altă parte, această categorie minoritară se afla şi în vizorul miliţiilor de voluntari cazaci care acţionau în Transnistria şi care nu-şi ascundeau defel convingerile fasciste şi antisemite. Ca şi în multe alte ţări răsăritene, după 1990 toţi evrei fuseseră culpabilizaţi pentru introducerea comunismului, iar în Chişinău apărusera lozinci naţionaliste cu inscripţii anisemite. Un exemplu grăitor este reprodus şi în carte: „Jidanii şi ruşii afară din Moldova“. În încheiere autoarea articolului salută încerările autorităţilor moldovene de a crea un cadru legal adecvat pentru a proteja minoritatea evreiească. Totodată sunt amintite iniţiativele de a ridica monumente dedicate victimelor holocaustului la Chişinău, Bender, Orhei, Bălţi, Soroca, Tiraspol şi Rîbniţa.
Mariana Hausleitner trece în revistă formele antisemitismului practicat în România, schiţînd şi istoria evreilor, legislaţia, organizaţiile declarat antisemite şi, nu în ultimul rînd, Holocaustul iniţiat de regimul dictatorului Ion Antonescu. Amănunte despre genocidul evreilor deportaţi în Transnistria oferă Brigitte Mihok în articolul dedicat acestei regiuni.
