Raportul Asociaţiei Presei Electronice arată că postul public de televiziune Moldova 1 a continuat să-i favorizeze, la fel cu alte două posturi private cu acoperire naţională NIT şi N4, pe reprezentanţii Partidului Comuniştilor. Aceştia, începând cu şeful statului şi continuând cu reprezentanţi ai Guvernului, au avut o prezenţă mult mai mare în ştiri şi programe decât reprezentanţii opoziţiei, fie parlamentare, fie extraparlamentare. Comuniştii au apărut doar în contexte pozitive. În reflectarea evenimentelor au lipsit, potrivit raportului, pluralismul şi echilibrul, pe care posturile TV sunt obligate să le respecte conform Codului Audiovizualului.
Expertul media Constantin Marin: "Practica electorală este reeditată şi în condiţiile de după alegeri. În prima lună după alegeri nimic deosebit nu s-a produs".
Experţii au monitorizat în total 9 posturi de televiziune şi spun că unele au respectat totuşi un anumit echilibru. PRO TV, TV7, TVC 21 şi EU TV ca şi în perioada electorală, au manifrestat un anumit echilibru în tratarea actorilor politici personalizaţi. "Noi nu spunem că e un echilibru perfect, noi spunem că e un anumit echilibru. Practica aplicată de către aceste posturi se deosebeşte tranşant de cea aplicată de Moldova 1, NIT şi N4", au declarat experţii APEL.
Raportul APEL nu este nici pe departe primul în care postul public de televiziune Moldova 1 apare ca unul ce reflectă unilateral evenimentele, favorizând puterea.
Solicitat de noi, preşedintele Companiei publice “Teleradio Moldova”, din care face parte Moldova 1, Valentin Todercan, a declarat că nu citeşte niciodată rapoartele de monitorizare ale APEL, considerându-le tendenţioase: "Nu se abordează în felul ăsta, după numărul de apariţii, dacă nu faci nici o diferenţă între şeful statului şi preşedintele de partid, doar nu s-a făcut niciodată nici o diferenţă între aceste activităţi. Pe când atunci când ei examinează la alte posturi, ei fac această diferenţă. Noi am examinat şi le-am scris aceste obiecţii".
Europa Liberă: Nu credeţi că totuşi Moldova 1 ar trebui să acorde timp de antenă şi opoziţiei?
Valentin Todercan: Ba cred că trebuie şi vom acorda timp de antenă şi opoziţiei, atâta doar că noi am aşteptat ca să fie organizate fracţiunile parlamentare. Pentru că noi avem emisiunea „Contrapunct” pe care o s-o reluăm, iar la „Contrapunct” conceptul este că participă doar opoziţia parlamentară. În plus, noi vrem să mai iniţiem o emisiune de dezbateri cu opoziţia şi parlamentară şi cea extraparlamentară. Bineînţeles va rămâne în grila noastră şi programul „Sinteza parlamentară”. Deci toate aceste emisiuni se vor relua din moment ce vor începe a funcţiona organismele de drept din RM".
Europa Liberă: Nu credeţi că trebuia făcut şi până acuma, pentru că a fost o perioadă mai fierbinte?
Valentin Todercan: "Până acuma am reflectat în ştiri, doar emisiunile nu le avem, dar în ştiri au fost, cum nu?"
De notat că la ultima vizită a unor parlamentari europeni în Republica Moldova, care au studiat o parte din evenimentele de după alegeri, socialista estonă Marianne Miko a declarat cu referire la postul public de televiziune: "Eu şi colega mea de delegaţie suntem foste telejurnaliste şi înţelegem imediat, în 5 secunde, ce mesaj stă în spatele unei imagini – unul informativ sau unul de propagandă. Şi atâta timp cât lupta mea pentru libertatea expresiei la Moldova 1 este pierduta, nu prea ştiu ce mesaj poate transmite acest post de televiziune. Este necesară o reformă urgentă la Moldova 1 pentru că oamenii trebuie să ştie ce se întâmplă cu adevărat în ţară. O televiziune publică este o televiziune tip BBC sau orice alta televiziune publică din ţările UE. Schimbările făcute până acum sunt cosmetice, mai mult pe hârtie".
Şi în rezoluţia recentă referitoare la Republica Moldova, Parlamentul European a solicitat „luarea de masuri suplimentare pentru a garanta independenta editoriala a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova”.
Expertul media Constantin Marin: "Practica electorală este reeditată şi în condiţiile de după alegeri. În prima lună după alegeri nimic deosebit nu s-a produs".
Experţii au monitorizat în total 9 posturi de televiziune şi spun că unele au respectat totuşi un anumit echilibru. PRO TV, TV7, TVC 21 şi EU TV ca şi în perioada electorală, au manifrestat un anumit echilibru în tratarea actorilor politici personalizaţi. "Noi nu spunem că e un echilibru perfect, noi spunem că e un anumit echilibru. Practica aplicată de către aceste posturi se deosebeşte tranşant de cea aplicată de Moldova 1, NIT şi N4", au declarat experţii APEL.
Raportul APEL nu este nici pe departe primul în care postul public de televiziune Moldova 1 apare ca unul ce reflectă unilateral evenimentele, favorizând puterea.
Solicitat de noi, preşedintele Companiei publice “Teleradio Moldova”, din care face parte Moldova 1, Valentin Todercan, a declarat că nu citeşte niciodată rapoartele de monitorizare ale APEL, considerându-le tendenţioase: "Nu se abordează în felul ăsta, după numărul de apariţii, dacă nu faci nici o diferenţă între şeful statului şi preşedintele de partid, doar nu s-a făcut niciodată nici o diferenţă între aceste activităţi. Pe când atunci când ei examinează la alte posturi, ei fac această diferenţă. Noi am examinat şi le-am scris aceste obiecţii".
Europa Liberă: Nu credeţi că totuşi Moldova 1 ar trebui să acorde timp de antenă şi opoziţiei?
Valentin Todercan: Ba cred că trebuie şi vom acorda timp de antenă şi opoziţiei, atâta doar că noi am aşteptat ca să fie organizate fracţiunile parlamentare. Pentru că noi avem emisiunea „Contrapunct” pe care o s-o reluăm, iar la „Contrapunct” conceptul este că participă doar opoziţia parlamentară. În plus, noi vrem să mai iniţiem o emisiune de dezbateri cu opoziţia şi parlamentară şi cea extraparlamentară. Bineînţeles va rămâne în grila noastră şi programul „Sinteza parlamentară”. Deci toate aceste emisiuni se vor relua din moment ce vor începe a funcţiona organismele de drept din RM".
Europa Liberă: Nu credeţi că trebuia făcut şi până acuma, pentru că a fost o perioadă mai fierbinte?
Valentin Todercan: "Până acuma am reflectat în ştiri, doar emisiunile nu le avem, dar în ştiri au fost, cum nu?"
De notat că la ultima vizită a unor parlamentari europeni în Republica Moldova, care au studiat o parte din evenimentele de după alegeri, socialista estonă Marianne Miko a declarat cu referire la postul public de televiziune: "Eu şi colega mea de delegaţie suntem foste telejurnaliste şi înţelegem imediat, în 5 secunde, ce mesaj stă în spatele unei imagini – unul informativ sau unul de propagandă. Şi atâta timp cât lupta mea pentru libertatea expresiei la Moldova 1 este pierduta, nu prea ştiu ce mesaj poate transmite acest post de televiziune. Este necesară o reformă urgentă la Moldova 1 pentru că oamenii trebuie să ştie ce se întâmplă cu adevărat în ţară. O televiziune publică este o televiziune tip BBC sau orice alta televiziune publică din ţările UE. Schimbările făcute până acum sunt cosmetice, mai mult pe hârtie".
Şi în rezoluţia recentă referitoare la Republica Moldova, Parlamentul European a solicitat „luarea de masuri suplimentare pentru a garanta independenta editoriala a tuturor serviciilor media, inclusiv a Radio-televiziunii Moldova”.