Anul trecut a avut loc la Berlin un colocviu internaţional care a dezbătut problematica Holocaustului în perioada regimului antonescian. Comunicările prezentate atunci au fost publicate acum într-un volum intitulat: „Holocaust la periferie“. Cartea editată de Centrul pentru Studiul Antisemitismului, din cadrul Unversităţii Tehnice din Berlin, a fost lansată marţi seara la sediul Ministerului Federal al Afacerilor Externe. Cei doi editori ai volumului, Wolfgang Benz, directorul Centrului pentru Studiul Antisemitismului, şi Brigitte Mihok, cercetătoare la acelaşi institut, specializată pe probleme legate de minoritatea romilor, au prezentat cu acest prilej scurte comunicări.
Profesorul Benz a trecut în revistă etapele istorice premergătoare Holocaustului, organizat de către regimului fascist condus de dictatorul militar Ion Antonescu. Pentru a ilustra ceea ce s-a întîmplat în Transnistria, Benz a citat numeroase pasaje din literatura memorialistică. Oprindu-se şi asupra receptării Holocaustului în istoriografia postbelică, profesorul german a calificat încercările de bagatelizare şi refuzul de acceptare a responsabilităţii părţii române după 1945 drept „schizofrenice“.
Brigitte Mihok s-a referit la modalităţile eronate de prezentare istorică a genocidului din Transnistria. Ea a descris stadiul cercetărilor privind deportarea romilor, deficienţele istoriografiei din România şi Moldova, dar şi încercările din ultimii ani de a schiţa obiectiv evenimentele tragice din timpul dictaturii antonesciene. Mihok s-a referit de-asemenea la încercările de minimalizare a responsabilităţii ce-i revine lui Antonescu, descris deseori ca un erou, deşi a fost un criminal.
Pe lîngă participanţii la colocviul de anul trecut, prezenţi în volumul lansat la Berlin se află şi regretatul istoric Jean Ancel, cu o descriere a pogromului din Iaşi, care a avut loc pe data de 29 iunie 1941. Folosind numeroase documente inedite, Ancel demonstrează că responsabilitatea directă pentru uciderea celor 13 000 de evrei din Iaşi revine regimului Antonescu. Istoricul demontează mitul că asasinatele ar fi fost opera unor elemente marginale respectiv ale trupelor germane.
Sub titlul „Holocaustul transnistrian în manualele de istorie folosite în Republica Moldova“ Stefan Ihrig analizează felul în care tragedia din perioada războiului este prezentată în era postsocialistă. Dacă la începutul deceniului trecut Holocaustul a fost o temă marginală, astăzi în Moldova evenimentului i se acordă o atenţie mai mare. Totuşi, Ihrig este de părere că deocamdată în manualele din Moldova lipseşte contextualizarea istorică adecvată fenomenului.
Profesorul Benz a trecut în revistă etapele istorice premergătoare Holocaustului, organizat de către regimului fascist condus de dictatorul militar Ion Antonescu. Pentru a ilustra ceea ce s-a întîmplat în Transnistria, Benz a citat numeroase pasaje din literatura memorialistică. Oprindu-se şi asupra receptării Holocaustului în istoriografia postbelică, profesorul german a calificat încercările de bagatelizare şi refuzul de acceptare a responsabilităţii părţii române după 1945 drept „schizofrenice“.
Brigitte Mihok s-a referit la modalităţile eronate de prezentare istorică a genocidului din Transnistria. Ea a descris stadiul cercetărilor privind deportarea romilor, deficienţele istoriografiei din România şi Moldova, dar şi încercările din ultimii ani de a schiţa obiectiv evenimentele tragice din timpul dictaturii antonesciene. Mihok s-a referit de-asemenea la încercările de minimalizare a responsabilităţii ce-i revine lui Antonescu, descris deseori ca un erou, deşi a fost un criminal.
Pe lîngă participanţii la colocviul de anul trecut, prezenţi în volumul lansat la Berlin se află şi regretatul istoric Jean Ancel, cu o descriere a pogromului din Iaşi, care a avut loc pe data de 29 iunie 1941. Folosind numeroase documente inedite, Ancel demonstrează că responsabilitatea directă pentru uciderea celor 13 000 de evrei din Iaşi revine regimului Antonescu. Istoricul demontează mitul că asasinatele ar fi fost opera unor elemente marginale respectiv ale trupelor germane.
Sub titlul „Holocaustul transnistrian în manualele de istorie folosite în Republica Moldova“ Stefan Ihrig analizează felul în care tragedia din perioada războiului este prezentată în era postsocialistă. Dacă la începutul deceniului trecut Holocaustul a fost o temă marginală, astăzi în Moldova evenimentului i se acordă o atenţie mai mare. Totuşi, Ihrig este de părere că deocamdată în manualele din Moldova lipseşte contextualizarea istorică adecvată fenomenului.
