Preşedintele Rusiei Dmitry Medvedev a semnat decretul de infiinţare a unei comisii care să acţioneze împotriva a ceea ce liderul de la Kremlin numeşte falsificarea istoriei sovietice a ţării sale şi a rolului Uniunii Sovietice în timpul şi după al doilea război mondial.
Numele întreg al comisiei alcătuite din 28 de membri şi înfiinţate la ordinul preşedintelui Rusiei este „Comisia prezidenţială împotriva eforturilor de a falsifica istoria şi de a dăuna intereselor Rusiei”. Un nume ce explică limpede de ce a fost creată şi care îi va fi menirea, anume aceea de a promova o versiune pe placul actualului lider de la Kremlin despre istoria recentă.
Cei care sprijină demersul preşedintelui Medvedev spun că o astfel de comisie era necesară pentru a contracara "propaganda anti rusească" din unele ţări ale fostei Uniuni Sovietice, mai exact, din ţările Baltice şi Ucraina. In multe din ţările fost comuniste, anii de comunism sunt văzuţi ca ani de ocupaţie în care drepturile omului au fost nesocotite în mod grosolan şi au fost comisie crime imprescriptibile. In Romania, de exemplu, preşedintele Traian Băsescu a condamnat, intr-un discurs ţinut în parlament în 2006, comunismul drept un regim criminal şi o comisie prezidenţiala, condusa de istoricul Vladimir Tismaneanu a documentat intr-un amplu raport aceasta definiţie.
Kremlinul a acuzat Ucraina, Polonia, Letonia şi Estonia că încearcă, din raţiuni politice interne, să prezinte o viziune proprie asupra rolului Uniunii Sovietice. Este vorba de marea foamete din Ucraina, văzută de liderii de la Kiev drept un genocid pus la cale de Stalin, de masacrul ofiţerilor polonezi de la Katyn, prezentat de istoriografia sovietică drept o crima nazistă, cind de fapt, a fost organizat de trupele sovietice si documentele care atestă acest fapt au apărut numai după destrămarea Uniunii Sovietice, şi despre Letonia si Estonia care văd sfirşitul celui de-al doilea razboi mondial ca deschizînd o pagină neagra a istoriei lor, a ocupaţiei sovietice .
„ Trebuie să luptăm pentru adevărul istoric, pentru că încercările de falsifica istoria Uniunii Sovietice au devenit mai ostile, mai rele şi mai agresive” declara recent preşedintele Medvedev. Serghei Markov, un membru al comisiei nou înfiinţate si un parlamentar pro Kremlin, a declarat cotidianului Wall Street Journal, editia europeană, că noua comisie nu va arunca oameni în închisoare şi nici nu va emite liste negre cu nume de istorici, dar „ comisia va garanta că viziunea Rusiei asupra evenimentelor de istorie recentă va prevala”.
Iniţiativa îi nelinişteşte profund pe istorici şi pe activiştii pentru drepturile omului care văd in aceasta comisie o noua încercare de revenire la practicile perioadei sovietice, cind exista o singura carte de istorie şi ea oferea o singura imagine a trecutului şi era de necontestat.
Istoricul britanic Orlando Figes, profesor la Universitatea de la Londra, crede că noua comisie este parte a unei politici mai ample de a cenzura adevărul istoric, dar că ea nu va putea impune pe plan extern viziunea Moscovei asupra istoriei. Ceea ce va putea face însa, avertizează istoricul britanic, este să facă imposibilă cercetarea istorica în Rusia. „Intocmai ca în trecut” , spune istoricul citat de Wall Street Journal.
Potrivit ziarului, această comisie va avea dreptul să lanseze propriile investigaţii, să oprească accesul la anumite documente istorice, să solicite marturii şi să le promoveze.
Istoricul ucrainian Heorhi Kasianov de la Academia Naţională de Ştiinte de la Kiev crede că prin această iniţiativă Kremlinul încearcă să înălbească paginile întunecate ale istoriei proprii. „Este parte a actualei politici a Federaţiei Ruse de a crea fundamentele ideologice pentru ceea ce se întîmplă în Rusia acum", spune istoricul de la Kiev.
Oleg Orlov, de la Fundaţia Memorial din Rusia spune, citat de publicaţia Irish Times, că noua comisie este parte a unui demers mai amplu de a împiedica orice viziune obiectivă asupra trecutului Rusiei, mai cu seamă asupra crimelor staliniste. Unii istorici rusi spun că imaginea lui Stalin este în permanentă înfrumuseţare din dorinţa fostului agent al KGB-ului, actualul premier Vladimir Putin.
„O istorie oficială aprobata de stat, spune Oleg Orlov, este atributul tipic al unui stat totalitar sau, în cazul actual al Rusiei, al rămăşiţelor unui stat totalitar”.
Jurnalista Yulia Latynina, într-un comentariu difuzat pe pagina în limba engleză a postului nostru de radio, avertizează că acest nou tip de abordare din Rusia este o noua forma de luptă împotriva Statelor Unite, a Occidentului care, în viziunea actualilor lideri de la Moscova, ar încerca să distrugă naţiunea rusă. Acestui nou timp de luptă Moscova îi spune „ antifascism”: „Ideologia autorităţilor noastre este una a urei împotriva societăţii deschise, ideologia luptei împotriva inamicilor interni, cum sunt ei numiţi. O ideologie, aminteşte jurnalista de la Novaya Gazeta, descrisă perfect de romanul lui George Orwell 1984. O ideologie care devine din ce în ce mai înfricoşătoare, conchide jurnalista de la Moscova.
Numele întreg al comisiei alcătuite din 28 de membri şi înfiinţate la ordinul preşedintelui Rusiei este „Comisia prezidenţială împotriva eforturilor de a falsifica istoria şi de a dăuna intereselor Rusiei”. Un nume ce explică limpede de ce a fost creată şi care îi va fi menirea, anume aceea de a promova o versiune pe placul actualului lider de la Kremlin despre istoria recentă.
Cei care sprijină demersul preşedintelui Medvedev spun că o astfel de comisie era necesară pentru a contracara "propaganda anti rusească" din unele ţări ale fostei Uniuni Sovietice, mai exact, din ţările Baltice şi Ucraina. In multe din ţările fost comuniste, anii de comunism sunt văzuţi ca ani de ocupaţie în care drepturile omului au fost nesocotite în mod grosolan şi au fost comisie crime imprescriptibile. In Romania, de exemplu, preşedintele Traian Băsescu a condamnat, intr-un discurs ţinut în parlament în 2006, comunismul drept un regim criminal şi o comisie prezidenţiala, condusa de istoricul Vladimir Tismaneanu a documentat intr-un amplu raport aceasta definiţie.
Kremlinul a acuzat Ucraina, Polonia, Letonia şi Estonia că încearcă, din raţiuni politice interne, să prezinte o viziune proprie asupra rolului Uniunii Sovietice. Este vorba de marea foamete din Ucraina, văzută de liderii de la Kiev drept un genocid pus la cale de Stalin, de masacrul ofiţerilor polonezi de la Katyn, prezentat de istoriografia sovietică drept o crima nazistă, cind de fapt, a fost organizat de trupele sovietice si documentele care atestă acest fapt au apărut numai după destrămarea Uniunii Sovietice, şi despre Letonia si Estonia care văd sfirşitul celui de-al doilea razboi mondial ca deschizînd o pagină neagra a istoriei lor, a ocupaţiei sovietice .
„ Trebuie să luptăm pentru adevărul istoric, pentru că încercările de falsifica istoria Uniunii Sovietice au devenit mai ostile, mai rele şi mai agresive” declara recent preşedintele Medvedev. Serghei Markov, un membru al comisiei nou înfiinţate si un parlamentar pro Kremlin, a declarat cotidianului Wall Street Journal, editia europeană, că noua comisie nu va arunca oameni în închisoare şi nici nu va emite liste negre cu nume de istorici, dar „ comisia va garanta că viziunea Rusiei asupra evenimentelor de istorie recentă va prevala”.
Iniţiativa îi nelinişteşte profund pe istorici şi pe activiştii pentru drepturile omului care văd in aceasta comisie o noua încercare de revenire la practicile perioadei sovietice, cind exista o singura carte de istorie şi ea oferea o singura imagine a trecutului şi era de necontestat.
Istoricul britanic Orlando Figes, profesor la Universitatea de la Londra, crede că noua comisie este parte a unei politici mai ample de a cenzura adevărul istoric, dar că ea nu va putea impune pe plan extern viziunea Moscovei asupra istoriei. Ceea ce va putea face însa, avertizează istoricul britanic, este să facă imposibilă cercetarea istorica în Rusia. „Intocmai ca în trecut” , spune istoricul citat de Wall Street Journal.
Potrivit ziarului, această comisie va avea dreptul să lanseze propriile investigaţii, să oprească accesul la anumite documente istorice, să solicite marturii şi să le promoveze.
Istoricul ucrainian Heorhi Kasianov de la Academia Naţională de Ştiinte de la Kiev crede că prin această iniţiativă Kremlinul încearcă să înălbească paginile întunecate ale istoriei proprii. „Este parte a actualei politici a Federaţiei Ruse de a crea fundamentele ideologice pentru ceea ce se întîmplă în Rusia acum", spune istoricul de la Kiev.
Oleg Orlov, de la Fundaţia Memorial din Rusia spune, citat de publicaţia Irish Times, că noua comisie este parte a unui demers mai amplu de a împiedica orice viziune obiectivă asupra trecutului Rusiei, mai cu seamă asupra crimelor staliniste. Unii istorici rusi spun că imaginea lui Stalin este în permanentă înfrumuseţare din dorinţa fostului agent al KGB-ului, actualul premier Vladimir Putin.
„O istorie oficială aprobata de stat, spune Oleg Orlov, este atributul tipic al unui stat totalitar sau, în cazul actual al Rusiei, al rămăşiţelor unui stat totalitar”.
Jurnalista Yulia Latynina, într-un comentariu difuzat pe pagina în limba engleză a postului nostru de radio, avertizează că acest nou tip de abordare din Rusia este o noua forma de luptă împotriva Statelor Unite, a Occidentului care, în viziunea actualilor lideri de la Moscova, ar încerca să distrugă naţiunea rusă. Acestui nou timp de luptă Moscova îi spune „ antifascism”: „Ideologia autorităţilor noastre este una a urei împotriva societăţii deschise, ideologia luptei împotriva inamicilor interni, cum sunt ei numiţi. O ideologie, aminteşte jurnalista de la Novaya Gazeta, descrisă perfect de romanul lui George Orwell 1984. O ideologie care devine din ce în ce mai înfricoşătoare, conchide jurnalista de la Moscova.
