în contextul evenimentelor politice de la Chişinău, Institutul pentru dezvoltare şi iniţiative sociale „Viitorul” a realizat un studiu intitulat „Politica externă a Federaţiei Ruse ca obstacol al dezvoltării democratice în spaţiul post-sovietic”. Potrivit comunicatului, pe care l-am primit de la IDIS, cercetarea oferă o analiză amănunţită a motivelor eşecului tranziţiei democratice în spaţiul post-sovietic, elucidând factorii externi. Asta în condiţiile în care citez: „Moldova se situează la frontiera de ciocnire a două valuri de tranziţie, unul din Occident – democratic, iar altul din Răsărit – autoritar.”.
La dezbaterile de azi pe această temă sunt invitaţi lideri politici, experţi în relaţii internaţionale, demnitari de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul Apărării, reprezentanţi ai misiunilor diplomate şi ai organizaţiilor internaţionale. Detalii de la eveniment veţi putea asculta în emisiunea noastră de la ora 19, noi însă vom vorbi cu unul dintre autorii acestui studiu, Dumitru Măzărari, cercetator asociat pe probleme de politica externa si securitate, despre felul în care Rusia influențează dezvoltarea democratică a Moldovei.
Europa Liberă: De unde provine tendinta Kremlinului de a-si subordona situatia politica din fostele republici sovietice?
Dumitru Măzărari: De fapt, cum releva studiul, este mai usor de a controla un stat care este autoritar, din motivul ca exista un singut pol de putere. Este deci de ajuns sa controlezi un singur pol de putere si nu trei, cum ar fi Parlamentul, Curtea Constitutionala si Executivul, care se autobalanseaza unul pe altul, asa cum se intampla intr-un stat traditional democratic. In acest context, un stat autoritar, unde toate trei ramurile puterii sunt controlate din de o singura forta, est mai usor de cotrolat din exterior. De aici si preferinta de a lucra cu state autoritare.
Europa Liberă: Dar in situatia actuala, in care Occidentul pare interesat intai de toate de stabilitate si mai putin de promovarea reformelor democratice, are Republica Moldova sanse sa reziste in fata ofensivei rusesti?
Dumitru Măzărari: Raspunzand direct la intrebarea Dvs, rezultatele studiului indica faptul ca Republica Moldova nu are sanse sa reziste presiunilor politicii externe ruse in cazul in care nu va fi asistata din Occident. Este un actor foarte mica si, la moment, prea vulnerabil. Insa, cred ca ar fi o greseala de spus ca Occidentul este interesat de orice stabilitate si nu ar fi interesat sa intervina. De fapt, putem spune ca e interesat de stabilitate in contextul pe care il foloseste Moscova. Adica status-quo-ul care exista foarte mult incurca Occidentul la momentul in care nu are instrumente extinse de a raspunde Moscovei. Fiind un actor pragmatic, reiese din ceea ce exista. Insa, Occidentul isi creste capacitatea de a interveni in cazul Moldovei si a altor republici postsovietice. Chiar daca prea incet, o face. In cadrul studiului am ajuns la concluzia ca daca Occidentul nu va investi mai multe resurse, nu va apela la strategii mai bine chibzuite, Moldova risca sa-si consolideze sistemul autoritar si sa nimereasca tot mai mult sub controlul Moscovei.
Europa liberă: D-le Mazarari, dar este Rusia singura vinovata pentru degradarea situatiei la capitolul libertati democratice in Moldova?
Dumitru Măzărari: Cred ca ar fi putin exagerat daca am spune ca Rusia e singura vinovata. Factorul Rusiei este unul suplimentar intr-un fel. Rusia poate nu intotdeauna o face bine chibzuit. Nu ca are drept scop sa opreasca dezvoltarea democratica. Obstacolele in calea dezvoltarii democratice sunt mai mult o reactie aditionala la politicile Rusiei. Faptul ca politicile Rusiei afecteaza securitatea nationala si studiul insista pe exemple concrete. Cazuri care au fost anterior.
Europa liberă: Cum ar fi de exemplu?
Dumitru Măzărari: Cum ar fi problemele de securitate ale altor state. Pana la Moldova. State din America Latina, state din Europa Centrala. La ciocnirea cu probleme de securitate un stat devine mai autoritar, pentru ca Guvernul foloseste problemele de securitate ca scuze pentru a interveni in toate domeniile vietii. Este una la mana. Si al doilea moment este ca, iarasi, experienta istorica arata ca statele mai mari care influenteaza state mai mici intr-un fel le exporta sistemul politic.
Europa liberă: Dar tocmai in acest conntext, D-le Mazarari, are democratia vreo sansa in Rusia insasi?
Dumitru Măzărari: Cred ca da. Problema Rusiei este ca a apucat o cale evolutiva de tranzitie diferita de cea care a fost promovata in Occident. Elitele Rusiei, care au venit astazi la putere sunt de fapt elitele vechi, sovietice, care apeleaza la metode vechi de a control spatiul. Iarasi, acest moment a fost elucidat in studiu, unde vorbim desrpe cultura politica, sau cultura strategica a elitelor rusesti, care inseamna modul in care ele vad relatiile internationale. Asta se bazeaza pe faptul ca Rusia istorica a avut teritorii uriase si, pentru a le apara, elitele ruse, conducerea Rusiei, s-a straduit sa mentina un control maxim asupra acestor teritorii, sa construiasca un fel de teritorii bufer intre sine si potentialii inamici.
Europa liberă: Dar situatia ar putea sa se schimbe daca vor veni alte elite politice in Rusia?
Dumitru Măzărari: Evident. Insa Rusia are totusi probeleme mai mari in contextul tranzitiei democratice. Are nevoie de mai mult timp. Are nevoie sa-si educe populatia in primul rand. Pentru ca aceasta sa poata contribui la tranzitia democratica. O transformare democratica nu poate avea loc daca nu exista o cerinta din partea populatiei. Si anume din aceasta cauza situatia Moldovei e mai optimista. Insa totusi Moldova are nevoie ca Occidentul sa-i acorde mai multa asistenta, anume la capitolul neutralizarii politicilor externe ale Rusiei si fireste securitatii Moldovei. Atunci Guvernul va putea sa se concentreze pe probleme care contribuie la dezvoltarea democratica.
La dezbaterile de azi pe această temă sunt invitaţi lideri politici, experţi în relaţii internaţionale, demnitari de la Ministerul de Externe şi de la Ministerul Apărării, reprezentanţi ai misiunilor diplomate şi ai organizaţiilor internaţionale. Detalii de la eveniment veţi putea asculta în emisiunea noastră de la ora 19, noi însă vom vorbi cu unul dintre autorii acestui studiu, Dumitru Măzărari, cercetator asociat pe probleme de politica externa si securitate, despre felul în care Rusia influențează dezvoltarea democratică a Moldovei.
Europa Liberă: De unde provine tendinta Kremlinului de a-si subordona situatia politica din fostele republici sovietice?
Dumitru Măzărari: De fapt, cum releva studiul, este mai usor de a controla un stat care este autoritar, din motivul ca exista un singut pol de putere. Este deci de ajuns sa controlezi un singur pol de putere si nu trei, cum ar fi Parlamentul, Curtea Constitutionala si Executivul, care se autobalanseaza unul pe altul, asa cum se intampla intr-un stat traditional democratic. In acest context, un stat autoritar, unde toate trei ramurile puterii sunt controlate din de o singura forta, est mai usor de cotrolat din exterior. De aici si preferinta de a lucra cu state autoritare.
Europa Liberă: Dar in situatia actuala, in care Occidentul pare interesat intai de toate de stabilitate si mai putin de promovarea reformelor democratice, are Republica Moldova sanse sa reziste in fata ofensivei rusesti?
Dumitru Măzărari: Raspunzand direct la intrebarea Dvs, rezultatele studiului indica faptul ca Republica Moldova nu are sanse sa reziste presiunilor politicii externe ruse in cazul in care nu va fi asistata din Occident. Este un actor foarte mica si, la moment, prea vulnerabil. Insa, cred ca ar fi o greseala de spus ca Occidentul este interesat de orice stabilitate si nu ar fi interesat sa intervina. De fapt, putem spune ca e interesat de stabilitate in contextul pe care il foloseste Moscova. Adica status-quo-ul care exista foarte mult incurca Occidentul la momentul in care nu are instrumente extinse de a raspunde Moscovei. Fiind un actor pragmatic, reiese din ceea ce exista. Insa, Occidentul isi creste capacitatea de a interveni in cazul Moldovei si a altor republici postsovietice. Chiar daca prea incet, o face. In cadrul studiului am ajuns la concluzia ca daca Occidentul nu va investi mai multe resurse, nu va apela la strategii mai bine chibzuite, Moldova risca sa-si consolideze sistemul autoritar si sa nimereasca tot mai mult sub controlul Moscovei.
Europa liberă: D-le Mazarari, dar este Rusia singura vinovata pentru degradarea situatiei la capitolul libertati democratice in Moldova?
Dumitru Măzărari: Cred ca ar fi putin exagerat daca am spune ca Rusia e singura vinovata. Factorul Rusiei este unul suplimentar intr-un fel. Rusia poate nu intotdeauna o face bine chibzuit. Nu ca are drept scop sa opreasca dezvoltarea democratica. Obstacolele in calea dezvoltarii democratice sunt mai mult o reactie aditionala la politicile Rusiei. Faptul ca politicile Rusiei afecteaza securitatea nationala si studiul insista pe exemple concrete. Cazuri care au fost anterior.
Europa liberă: Cum ar fi de exemplu?
Dumitru Măzărari: Cum ar fi problemele de securitate ale altor state. Pana la Moldova. State din America Latina, state din Europa Centrala. La ciocnirea cu probleme de securitate un stat devine mai autoritar, pentru ca Guvernul foloseste problemele de securitate ca scuze pentru a interveni in toate domeniile vietii. Este una la mana. Si al doilea moment este ca, iarasi, experienta istorica arata ca statele mai mari care influenteaza state mai mici intr-un fel le exporta sistemul politic.
Europa liberă: Dar tocmai in acest conntext, D-le Mazarari, are democratia vreo sansa in Rusia insasi?
Dumitru Măzărari: Cred ca da. Problema Rusiei este ca a apucat o cale evolutiva de tranzitie diferita de cea care a fost promovata in Occident. Elitele Rusiei, care au venit astazi la putere sunt de fapt elitele vechi, sovietice, care apeleaza la metode vechi de a control spatiul. Iarasi, acest moment a fost elucidat in studiu, unde vorbim desrpe cultura politica, sau cultura strategica a elitelor rusesti, care inseamna modul in care ele vad relatiile internationale. Asta se bazeaza pe faptul ca Rusia istorica a avut teritorii uriase si, pentru a le apara, elitele ruse, conducerea Rusiei, s-a straduit sa mentina un control maxim asupra acestor teritorii, sa construiasca un fel de teritorii bufer intre sine si potentialii inamici.
Europa liberă: Dar situatia ar putea sa se schimbe daca vor veni alte elite politice in Rusia?
Dumitru Măzărari: Evident. Insa Rusia are totusi probeleme mai mari in contextul tranzitiei democratice. Are nevoie de mai mult timp. Are nevoie sa-si educe populatia in primul rand. Pentru ca aceasta sa poata contribui la tranzitia democratica. O transformare democratica nu poate avea loc daca nu exista o cerinta din partea populatiei. Si anume din aceasta cauza situatia Moldovei e mai optimista. Insa totusi Moldova are nevoie ca Occidentul sa-i acorde mai multa asistenta, anume la capitolul neutralizarii politicilor externe ale Rusiei si fireste securitatii Moldovei. Atunci Guvernul va putea sa se concentreze pe probleme care contribuie la dezvoltarea democratica.
