În cadrul şedinţei din 10 iunie, Parlamentul a decis să nu li se mai dea deputaţilor indemnizaţiile unice ce li se cuveneau după dizolvarea legislativului. Fiecare deputat ar fi trebuit să ia cîte 44 mii de lei (vreo 3900 USD), însă prim-vicepreşedintele Vladimir Ţurcan a spus că deputaţii noului parlament, care va avea o viaţă scurtă, nu au dreptul moral să beneficieze de aceste indemnizaţii.
Frumos şi oportun gest! Ar fi fost cu totul de neînţeles dacă, pe timp de criză, numai pentru 2-3 luni de muncă, deputaţii ar fi luat aceste sume exorbitante pentru un simplu muritor. Iată deci că noii aleşi ai poporului sînt solidari cu masele care înfruntă cu greu criza hrăpăreaţă. Şi mai departe a mers premierul Zinaida Greceanîi, care a propus să se examineze posibilitatea “excluderii tuturor înlesnirilor sociale ale deputaţilor, membrilor guvernului şi celorlalţi funcţionari”.
E pur şi simplu uluitor! Dacă această minune s-ar întîmpla, am afla poate şi noi, în sfîrşit, care sînt aceste înlesniri sociale, am şti poate şi noi ce avantaje anume aveau deputaţii. Pentru că, nu-i aşa?, cei mai mulţi dintre oamenii simpli habar nu au ce înlesniri au funcţionarii.
Aşadar, parlamentarii se apropie de popor, renunţă de bunăvoie la indemnizaţii, invocă moralitatea, se gîndesc la criza care a afectat ţara. Presupun că toată lumea le este recunoscătoare. I-am auzit pe unii cetăţeni dorindu-le s-o ţină tot aşa! Bineînţeles că gestul frumos al deputaţilor trebuie reţinut şi lăudat. Mă tem doar că, în cazul în care se va insista în direcţia asta, s-ar putea nimeni să nu mai vrea să devină deputat…
Frumos şi oportun gest! Ar fi fost cu totul de neînţeles dacă, pe timp de criză, numai pentru 2-3 luni de muncă, deputaţii ar fi luat aceste sume exorbitante pentru un simplu muritor. Iată deci că noii aleşi ai poporului sînt solidari cu masele care înfruntă cu greu criza hrăpăreaţă. Şi mai departe a mers premierul Zinaida Greceanîi, care a propus să se examineze posibilitatea “excluderii tuturor înlesnirilor sociale ale deputaţilor, membrilor guvernului şi celorlalţi funcţionari”.
E pur şi simplu uluitor! Dacă această minune s-ar întîmpla, am afla poate şi noi, în sfîrşit, care sînt aceste înlesniri sociale, am şti poate şi noi ce avantaje anume aveau deputaţii. Pentru că, nu-i aşa?, cei mai mulţi dintre oamenii simpli habar nu au ce înlesniri au funcţionarii.
Aşadar, parlamentarii se apropie de popor, renunţă de bunăvoie la indemnizaţii, invocă moralitatea, se gîndesc la criza care a afectat ţara. Presupun că toată lumea le este recunoscătoare. I-am auzit pe unii cetăţeni dorindu-le s-o ţină tot aşa! Bineînţeles că gestul frumos al deputaţilor trebuie reţinut şi lăudat. Mă tem doar că, în cazul în care se va insista în direcţia asta, s-ar putea nimeni să nu mai vrea să devină deputat…
