Astazi au loc alegeri prezidenţiale in Iran. Actualul presedinte Mahmud Ahmadinejad este in competitie cu alti 3 oameni politici - un conservator Mohsen Rezai si doi reformisti moderati : fostul premier Mir Hosein Musavi si fostul speaker al parlamentului Mehdi Karubi.
Desi autoritaile spun ca in tara lor alegerile sint mereu libere si corecte, experti internationali si activisti pentru drepturile omului spun ca, desi exista mai multi candidati pentru un mandat de presedinte de 4 ani, practic, iranienii nu prea au de unde alege....
Văzute din afară alegerile prezidenţiale de astăzi din Iran par să fie la fel ca cele din Occident. Există mai multi candidaţi – 4! Ei reprezintă facţiuni diferite, au participat în dezbateri televizate faţă în faţă, au platforme electorale diferite şi au avut campanii pe internet, la radio si televiziune.
Au fost ţinute adunări electorale în întreaga ţara. Dar, spune corespondenta noastră Golnaz Esfandiari, asta este doar la suprafaţă, pentru că, pentru a ajunge să fii candidat într-o astfel de confruntare electorala „dosarul de candidat trebuie aprobat de Consiliul Gardienilor Revoluţiei. Femeile sînt excluse din capul locului, ca ţi cei care nu cred în valorile revoluţiei islamice sau care pledează pentru un Iran secular”.
Pentru aceste alegeri au fost iniţial înscrişi 475 de candidaţi – printre care si femei si doi foşti deputaţi critici faţă de actuala elită politică de la Teheran. Doar 4 au reuşit sa îi convingă pe cei din Consiliului Gardienilor. Acest consiliu este format din 6 clerici de rang înalt si 6 juristi islamici, adică experţi în legea islamică – sharia.
Acesti 12 oameni aşadar sînt cei care se interpun între alegatori si candidaţi, astfel incit este greu de vorbit despre alegeri libere si corecte in aceste condiţii. Mai mult, clericul reformist Medi Karubi spune că acest consiliu a scos din cursa electorala persoane foarte loiale revoluţiei islamice, printre care si soţia unui martir al revoluţiei, ca si alţi zeci de candidaţi, încălcîndu-li-se dreptul de bază.
Si asta nu e tot. Atmosfera in care a avut loc campania electorala a fost una extrem de tensionată. Presa, activiştii pentru drepturile omului, organizatiile civice au fost supuse unor presiuni continue iar potrivit organizaţiei internaţionale „Reporters Sans Frontieres” mediile de informare de stat au prezentat părtinitor campania electorala si 15 jurnalişti au primit avertismente si ameninţări din partea autorităţilor pentru că l-au criticat pe preşedintele Ahmadinejad.
Si totuşi. Au avut loc dezbateri faţă în faţă ale candidaţilor. Un lucru considerat de experţi ca evenimentul cel mai democratic din ultimii 30 de ani din Iran. Mai mult, in dezbaterile în direct, preşedintele Ahmadinejad a fost acuzat că minte, pentru că ascunde corupţia la nivel înalt si manipulează datele oficiale despre starea economiei...
Întregul sistem politic iranian este dominat de figura liderului religios suprem, Ayatolahul Ali Khamanei, care are ultimul cuvînt, dar care lasă, totuşi o parte din putere şi preşedintelui astfel ales de electorat. Exista temeri că Gărzile Revoluţionare vor face presiuni asupra electoratului astăzi ca să voteze pentru Ahmadinejad, mai ales că acum doua zile, şeful acestor gărzi, un fel de serviciu de securitate, a avertizat că va înăbuşi orice tentativă de a se organiza vreo „revoluţie de catifea”. Un avertisment care nu lasă prea multe semne de întrebare despre atmosfera alegerilor de astazi.
Cei doi candidaţi consideraţi reformişti moderaţi, fostul premier si fostul speaker al parlamentului, Musavi si Karubi şi-au exprimat îngrijorări că votul ar putea fi măsluit. Consiliul Gardienilor a răspuns spunînd că va veghea... cu atenţie.
Desi autoritaile spun ca in tara lor alegerile sint mereu libere si corecte, experti internationali si activisti pentru drepturile omului spun ca, desi exista mai multi candidati pentru un mandat de presedinte de 4 ani, practic, iranienii nu prea au de unde alege....
Văzute din afară alegerile prezidenţiale de astăzi din Iran par să fie la fel ca cele din Occident. Există mai multi candidaţi – 4! Ei reprezintă facţiuni diferite, au participat în dezbateri televizate faţă în faţă, au platforme electorale diferite şi au avut campanii pe internet, la radio si televiziune.
Au fost ţinute adunări electorale în întreaga ţara. Dar, spune corespondenta noastră Golnaz Esfandiari, asta este doar la suprafaţă, pentru că, pentru a ajunge să fii candidat într-o astfel de confruntare electorala „dosarul de candidat trebuie aprobat de Consiliul Gardienilor Revoluţiei. Femeile sînt excluse din capul locului, ca ţi cei care nu cred în valorile revoluţiei islamice sau care pledează pentru un Iran secular”.
Pentru aceste alegeri au fost iniţial înscrişi 475 de candidaţi – printre care si femei si doi foşti deputaţi critici faţă de actuala elită politică de la Teheran. Doar 4 au reuşit sa îi convingă pe cei din Consiliului Gardienilor. Acest consiliu este format din 6 clerici de rang înalt si 6 juristi islamici, adică experţi în legea islamică – sharia.
Acesti 12 oameni aşadar sînt cei care se interpun între alegatori si candidaţi, astfel incit este greu de vorbit despre alegeri libere si corecte in aceste condiţii. Mai mult, clericul reformist Medi Karubi spune că acest consiliu a scos din cursa electorala persoane foarte loiale revoluţiei islamice, printre care si soţia unui martir al revoluţiei, ca si alţi zeci de candidaţi, încălcîndu-li-se dreptul de bază.
Si asta nu e tot. Atmosfera in care a avut loc campania electorala a fost una extrem de tensionată. Presa, activiştii pentru drepturile omului, organizatiile civice au fost supuse unor presiuni continue iar potrivit organizaţiei internaţionale „Reporters Sans Frontieres” mediile de informare de stat au prezentat părtinitor campania electorala si 15 jurnalişti au primit avertismente si ameninţări din partea autorităţilor pentru că l-au criticat pe preşedintele Ahmadinejad.
Si totuşi. Au avut loc dezbateri faţă în faţă ale candidaţilor. Un lucru considerat de experţi ca evenimentul cel mai democratic din ultimii 30 de ani din Iran. Mai mult, in dezbaterile în direct, preşedintele Ahmadinejad a fost acuzat că minte, pentru că ascunde corupţia la nivel înalt si manipulează datele oficiale despre starea economiei...
Întregul sistem politic iranian este dominat de figura liderului religios suprem, Ayatolahul Ali Khamanei, care are ultimul cuvînt, dar care lasă, totuşi o parte din putere şi preşedintelui astfel ales de electorat. Exista temeri că Gărzile Revoluţionare vor face presiuni asupra electoratului astăzi ca să voteze pentru Ahmadinejad, mai ales că acum doua zile, şeful acestor gărzi, un fel de serviciu de securitate, a avertizat că va înăbuşi orice tentativă de a se organiza vreo „revoluţie de catifea”. Un avertisment care nu lasă prea multe semne de întrebare despre atmosfera alegerilor de astazi.
Cei doi candidaţi consideraţi reformişti moderaţi, fostul premier si fostul speaker al parlamentului, Musavi si Karubi şi-au exprimat îngrijorări că votul ar putea fi măsluit. Consiliul Gardienilor a răspuns spunînd că va veghea... cu atenţie.
