O dispută lingvistică a izbucnit între două ţări vecine ale Uniunii Europene, Slovacia şi Ungaria. O lege adoptată la Bratislava pentru a restricţiona folosirea limbii minorităţii ungare în serviciile publice locale a trezit îngrijorări printre politicienii de la Budapesta, care încearcă să blocheze legea înainte de intrarea ei în vigoare.
Legea care urmează să intre în vigoare de la 1 septembrie introduce amenzi de până la 5 mii de euro pentru funcţionarii care folosesc o limbă minoritară în administraţia şi serviciile publice. Ea se va aplica acolo unde minoritatea etnică formează mai puţin de 20 la sută din numărul populaţiei.
Slovacia are o minoritate maghiară de aproape 10 la sută, sau jumătate de milion de oameni din populaţia de peste 5 milioane. Şi nu este pentru prima dată când Bratislava şi Budapesta au neînţelegeri.
Parlamentul Ungariei a adoptat săptămâna aceasta o declaraţie în care cere Slovaciei să renunţe la noua lege. Partidul de opoziţie Fidesz a spus că ea reprezintă „o limitare a drepturilor minorităţilor care poate duce la o formă modernă de apartheid". Janos Koka, liderul grupului parlamentar al Democraţilor Liberi (SZDSZ) a spus că Ungaria are nevoie de o „ofensivă diplomatică” împotriva noii legi slovace.
De la Bratislava, ministrul de Externe a respins acuzaţiile venite din ţara vecină. Miroslav Lajcak a declarat că „atmosfera de isterie, care nu a fost creată de partea slovacă, trebuie readusă la normal”. După părerea sa, legea nouă nu restricţionează în vreun fel folosirea limbii minorităţilor şi nu este ceva neobişnuit în Europa de astăzi. „Ne asigurăm în ceea ce facem că nu trecem dincolo de bunele standarde europene”, a spus Lajcak. Legea, potrivit ministrul slovac de externe, face ca nici un cetăţean slovac, indiferent de etnie, să nu se simtă discriminat în propria ţară din cauza limbii pe care o vorbeşte. Criticii legii spun însă că ea va crea o situaţie exact inversă. Tot criticii amintesc că legea a fost adoptată de coaliţia de guvernare a premierului Robert Fico, din care face parte şi formaţiunea de extremă dreapta, Partidul Naţional Slovac.
În parlamentul european săptămâna trecută, un europarlamentar ungur, Adam Kosa a folosit limbajul semnelor pentru a protesta împotriva legii slovace. Iar europarlamentarul conservator german, Michael Gahler a spus că Slovacia „violează standardele acceptate în Uniunea Europeană şi sfidează recomandările Consiliului Europei”.
În disputa slovaco-ungară a intervenit Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Înaltul comisar OSCE pentru minorităţile naţionale, Knut Vollebaek a primit delegaţii din ambele ţări şi a spus că va încerca să medieze neînţelegerile aşa încât drepturile minorităţii ungare să fie respectate.
Legea care urmează să intre în vigoare de la 1 septembrie introduce amenzi de până la 5 mii de euro pentru funcţionarii care folosesc o limbă minoritară în administraţia şi serviciile publice. Ea se va aplica acolo unde minoritatea etnică formează mai puţin de 20 la sută din numărul populaţiei.
Slovacia are o minoritate maghiară de aproape 10 la sută, sau jumătate de milion de oameni din populaţia de peste 5 milioane. Şi nu este pentru prima dată când Bratislava şi Budapesta au neînţelegeri.
Parlamentul Ungariei a adoptat săptămâna aceasta o declaraţie în care cere Slovaciei să renunţe la noua lege. Partidul de opoziţie Fidesz a spus că ea reprezintă „o limitare a drepturilor minorităţilor care poate duce la o formă modernă de apartheid". Janos Koka, liderul grupului parlamentar al Democraţilor Liberi (SZDSZ) a spus că Ungaria are nevoie de o „ofensivă diplomatică” împotriva noii legi slovace.
De la Bratislava, ministrul de Externe a respins acuzaţiile venite din ţara vecină. Miroslav Lajcak a declarat că „atmosfera de isterie, care nu a fost creată de partea slovacă, trebuie readusă la normal”. După părerea sa, legea nouă nu restricţionează în vreun fel folosirea limbii minorităţilor şi nu este ceva neobişnuit în Europa de astăzi. „Ne asigurăm în ceea ce facem că nu trecem dincolo de bunele standarde europene”, a spus Lajcak. Legea, potrivit ministrul slovac de externe, face ca nici un cetăţean slovac, indiferent de etnie, să nu se simtă discriminat în propria ţară din cauza limbii pe care o vorbeşte. Criticii legii spun însă că ea va crea o situaţie exact inversă. Tot criticii amintesc că legea a fost adoptată de coaliţia de guvernare a premierului Robert Fico, din care face parte şi formaţiunea de extremă dreapta, Partidul Naţional Slovac.
În parlamentul european săptămâna trecută, un europarlamentar ungur, Adam Kosa a folosit limbajul semnelor pentru a protesta împotriva legii slovace. Iar europarlamentarul conservator german, Michael Gahler a spus că Slovacia „violează standardele acceptate în Uniunea Europeană şi sfidează recomandările Consiliului Europei”.
În disputa slovaco-ungară a intervenit Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Înaltul comisar OSCE pentru minorităţile naţionale, Knut Vollebaek a primit delegaţii din ambele ţări şi a spus că va încerca să medieze neînţelegerile aşa încât drepturile minorităţii ungare să fie respectate.
