Doamnelor si Domnilor, bine v-am gasit. La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul si prezentatorul emisiunii duminicale PUNCT si de la CAPAT.
Astazi avem ultima masa rotunda din seria electorala si vom vorbi despre banii publici, despre modul in care institutiile statale stiu sa-i cheltuiasca cu socoteala si daca are cine sa le ceara socoteala atunci cind demnitarii de stat sint exagerat de darnici si risipitori. Cum va spuneam si anterior, nu ne-am propus neaparat sa organizam dezbateri in toata legea, dar ne-am straduit sa le oferim tuturor concurentilor electorali posibilitatea de a avea o tribuna in plus pentru a dovedi potentialilor suporteri ca stiu cum sa solutioneze probelemele prioritare si au idei fezabile si nu doar lozinci.
Asadar, oaspetii mei de astazi sint Ghendie Vaculovschi, candidat din partea PPCD la functia de membru al parlamentului, Victor Osipov, candidat din partea Aliantei Moldova Noastra, dumnealui a detinut mandatul de deputat in Parlamentul dizolvat in vederea alegerilor anticipate, si Dorin Chirtoaca, candidat din partea Partidului Liberal, vicepresedinte al acestei formatiuni. Astazi discutam despre banii publici, care desi sint putini - mereu auzim acest refren - sunt cheltuiti alteori cu darnicia proverbiala a functionarilor sovietici de alta data, cind banii erau ai statului, ceea ce insemna, in constiinta multor oameni, ca erau ai nimanui. Si degeaba incercau sa ii convinga presedintii de kolhozuri pe taranii care ieseau noaptea la furat de pe lanurile colective ca, vezi-Doamne, furau din propriile buzunare. Kolhoznicul furacios justifica foarte lesne acel reflex sovietic prin lipsa totala de echitate, pentru ca cei multi, inarmati cu sape, munceau din greu ca sa ii scoata in fata pe combainerii si mulgatoarele fruntase. Acum locul tractoristilor cu stele de eroi ai muncii socialiste l-au luat functionarii care au pinea si cutitul si se ghideaza de dictonul anticolectivist „cine imparte, parte isi face”. Nu am sa apelez la dovezi, pentru ca mi-ar lua jumatate din emisiune. Mai bine sa vedem ce cred oaspetii mei. Deci, raminem la filosofia problemei, adica ar fi sa ne intrebam daca avem un sistem, sub aspect legislativ, practic, normativ, de control asupra banilor publici, la nivelul administratiei centrale, la nivelul administratiei locale de nivelul doi si la primul nivel. Multe batalii se fac de dragul banilor pe care sarmanii contribuabili, din putinii pe care ii au, ii trimit la buget. Si atunci este logic sa ne preocupe intrebarea: avem un sistem eficient? L-as ruga sa raspunda mai intii pe domnul Dorin Chirtoaca, cel care este pus in situatia sa imparta „antereul lui Arvinte”, asa cum apare banul public al municipiului Chisinau.
Dorin ChirtoacaDorin Chirtoaca: Exista in Republica Moldova o serie de mecanisme – unele functioneaza pe hirtie, altele functioneaza schiopatat. Dar cu siguranta este prea putin vointa. Avem Curtea de conturi care verifica institutiile bugetare. Avem directiile de profil, directiile de finante - raionale, municipale, orasenesti. Avem Ministerul Finantelor. Cel putin aceste trei institutii pot efectua controale la primarii sau la institutii de stat. Insa mecanismul de control este blocat din cauza faptului ca celelalte institutii care urmeaza dupa aceea sa isi faca corect meseria – procuratura, politia, justitia, sint corupte si sint trecute in subordinea comunistilor. Prin urmare, degeaba exista un control eficient daca nu este pusa in aplicare si pedeapsa celui care se face vinonat de comiterea unor delapidari. Dincolo de sistemul de control trebuie sa existe si vointa functionarului public de a nu ocoli legea si procedura de achizitii publice in special.
Va dau cazuri concrete din municipiul Chisinau, unde chiar daca mecanismul de control a aratat incalcari, in cele din urma rezultatul a fost zero. Primul exemplu: Curtea de conturi a descoperit la Memorialul „Eternitatea” incalcari de peste 10-15 milioane de lei in ceea ce priveste banii gestionati de primaria de atunci in frunte cu Vasile Ursu si Veaceslav Iordan la construirea memorialului. Din volumul total de 70-90 de milioane de lei au disparut 10-15 milioane de lei. Concluziile Curtii de conturi sint publice, sint oficiale. In mod normal ar fi trebuit sa existe un dosar la procuratura. Dar despre acest dosar nu am auzit nimic in ultimii trei ani de zile. Iata un exemplu concret cind 1 000 000 de euro s-a spalat la lucrari fara niciun fel de consecinte pentru acei care au ordonat lucrarile si care au comis fapta. Un alt exemplu: Directia asistenta sociala din Primaria municipiului Chisinau. Au fost depistate in urma a doua controale incalcari de ordin financiar la directie. Primul control a fost efectuat de Directia finante, dupa care a fost aplicata sanctiunea eliberarii din functie. Ulterior sefa directiei a fost reintegrata in functie prin hotarirea judecatoreasca. Peste un an de zile a facut un control similar Ministerul Finantelor. Deci deja nu primaria, ci Ministerul Finantelor, chiar guvernul Republicii Moldova. Au fost depistate incalcari similare. Din nou a fost concluzia ca s-au incalcat prevederile legislatiei cu privire la modul de gestionare a banilor publici. A fost din nou eliberata din serviciu sefa directiei, dar iarasi reintegrata la serviciu, in munca prin hotarirea instantei judecatoresti. Deci, doua cazuri cind chiar in conditiile unui sistem de control dificil, asa cum este el, ineficient, s-au constatat cazuri de delapidare a fondurilor publice. Dupa care administratia Republicii Moldova, structurile statale, s-au aratat a fi paralizate in ce priveste solutionarea corecta si conforma legii a problemelor depistate.
Victor OsipovVictor Osipov: Cred ca si cele mai alunecate dictaturi au asemenea sisteme de control asupra gestionarii banilor publici. Si Republica Moldova de asemenea il are. El s-a constituit inainte de venirea comunistilor la putere, in mare parte, dar a fost modificat ulterior. Trebuie sa previn ascultatorii, ca sa fiu corect, ca nu sint specialist in acest domeniu si aprecierile mele vor fi probabil niste observatii ale unui politician dintr-o parte. Exista doua aspecte asupra carora as atrage atentia. Primul: sistemul institutional de control asupra cheltuirii banilor publici trebuie sa fie eficient, trebuie sa se bazeze pe lege, trebuie sa presupuna aplicarea legii si a criteriilor de evaluare a modului in care se cheltuiesc fonduri adunate de la contribuabili. Aici avem o serie de probleme. Dar in afara de aceasta - si are perfecta dreptate domnul Chirtoaca cind spune – nici acest sistem, sau concluziile furnizate, nu functioneaza daca nu exista un control din partea societatii, a opiniei publice. Ceea ce inseamna ca incalcarile sau delapidarile sau cheltuirea fara rost a banilor care ne apartin tuturor trebuie sa fie sanctionate printr-o atitudine negativa din partea societatii. Dar pentru asta societatea trebuie sa fie bine informata. La timp informata. In mod liber sa se informeze despre cine si cum comite escrocherii sau cheltuie aiurea banii ei. Aici avem o mare deficienta generala care se manifesta si in acest domeniu.
Mass-media in cea mai mare parte a ei, in special compania publica audiovizuala, este controlata de puterea comunista. Acolo nu vom auzi niciodata despre cazurile de escrocherii sau de cheltuire aiurea a banilor publici. In consecinta oamenii nu-si dau seama de dimensiunea acestor infractiuni si de impactul lor asupra vietii lor si de aceea nu au o reactie adecvata la aceasta situatie. In ceea ce priveste sistemul institutional desigur Curtea de Conturi este virful acestui sistem, ca sa zic asa. Ea face parte din acele institutii care au fost reformate in legislatura anterioara a parlamentului. Reformata de aceeasi maniera ca si Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de observatori de la Compania Publica Teleradio-Moldova, ca si alte institutii care ar trebui sa fie autonome, deci sa nu depinda de guvern. Pe criterii politice au fost numiti in mare masura membrii Curtii de Conturi. Si din pacate constatam o totala ineficienta a activitatii din ultimii ani. Stie toata lumea ca guvernarea fura, ca se intimpla multiple cazuri de risipire fara noima a banilor publici, insa rapoartele Curtii de Conturi sint insuficiente si nu produc efecte, ceea ce este cel mai important. Mai mult decit atit, recent am auzit o informatie cum ca s-a mutat insasi Curtea de Conturi intr-un nou sediu. Asa cum s-a mutat si Consiliul Coordonator al Audiovizualului intr-un nou sediu. Iar pentru repararea la zisul nivel euro a acestui sediu s-au cheltuit cu citeva milioane de lei mai mult decit prevedea devizul initial. Deci sint probleme chiar la Curtea de Conturi atunci cind este vorba de cheltuirea banilor publici. Atunci ce sa mai asteptam de la alte institutii subordonate sau inferioare in controlarea corectitudinii cheltuirii banilor publici?!
Ghenadie VaculovschiGhenadie Vaculovschi: Eu cred ca in Republica Moldova, trebuie sa recunoastem, exista un sistem de control asupra modului in care sint cheltuiti banii publici. Guvernarea cunoaste foarte bine incotro merg banii, citi bani se acumuleaza, stie sa faca anumite pronosticuri pentru acumularile la buget si asa mai departe. Ceea ce trebuie sa ne intereseze e daca sistemul respectiv este eficient - si depinde ce avem in vedere prin eficienta. Daca privim eficienta din punctul de vedere al cunoasterii directiei in care merge fiecare suma de bani de la bugetul de stat, atunci bineinteles ca avem un sistem foarte eficient. Daca insa prin eficienta intelegem cheltuirea corecta a banilor publici atunci in Republica Moldova mai exista destul de multe scapari, destul de multe deficiente la acest capitol.
Vreau sa spun ceva foarte important: in Republica Moldova de fapt nu prea avem ce controla. In bugetul de stat, dar mai ales in bugetele administratiei publice locale sumele sint jalnice, sint foarte mici. Nici statul, dar mai ales nici administratia publica locala, nu sint capabile sa isi onoreze toate obligatiile sau sa faca tot ce trebuie din punct de vedere financiar pentru a asigura o dezvoltare normala a Republicii Moldova, atit la nivel central, cit si la nivel local. Pentru ca asa este economia Republicii Moldova. Nu avem un sistem economic care sa permita acumulari suficiente la bugetul de stat. Nu vreau sa spun acumulari foarte mari, pentru ca niciun stat nu poate sa spuna: uite ca nu mai stim ce sa facem cu banii. De fiecare data resursele sint mai limitate decit necesitatile. Sarcina guvernarii care va fi formata dupa alegeri cred ca este anume aceasta: sa asigure un proces de formare a bugetului de stat si a bugetelor administratiei publice locale care sa permita rezolvarea problemelor cotidiene ale comunitatilor, ale cetatenilor s.a.m.d. Problema fraudelor in cheltuirea banilor publici despre care vorbesc colegii mei mai consta si in altceva. Noi am avut pina acum o guvernare monopartinica timp de opt ani. Stim ca atunci cind un singur partid se afla la guvernare un timp indelungat el incepe sa devina autosuficient. Si sper ca dupa alegeri vom avea o guvernare de coalitie cit mai larga. In asemenea conditii chiar componentele coalitiei vor concura intre ele pentru a demonstra ca fiecare este mai eficienta decit cealalta. Si in afara de aceasta, opozitia criticind constructiv, sper, in permanenta guvernarea de asemenea isi va aduce aportul la imbunatatirea actului de guvernare in Republica Moldova, inclusiv la capitolul cheltuirea banilor publici.
Vasile Botnaru: Am sa indraznesc sa va contrazic, intrucit ati spus ca bani intotdeauna o sa fie putini. Prin urmare mai curind trebuie sa vedem cit de echitabil este modul in care sint cheltuiti acesti bani. Adineaori spuneati despre Curtea de Conturi care isi « trage » un sediu in loc poate sa fi facut altceva cu acesti bani. Domnule Chirtoaca, se cheltuiesc de o maniera echitabila banii ? Va intreb pe dumneavoastra care aveti experienta bugetului municipal.
Dorin Chirtoaca: Sint de acord cu ceea ce ati spus dumneavoastra si il contrazic si eu pe domnul Vaculovschi legat de zisele „sume jalnice”. Republica Moldova are un buget de 17 miliarde de lei, ceea ce nu este o suma jalnica.
Ghenadie Vaculovschi: ... ba este …
Dorin Chirtoaca: ... si fiecare leu conteaza. Si daca se descopera ca poate fi, din aceasta suma, gasita o modalitate si mai eficienta de a o gestiona, cu atit mai bine. Si o sa va dau exemple pe municipiul Chisinau. Chiar daca sint bani putini in comparatie cu statele europene, in comparatie cu PIB-ul pe cap de locuitor in Danemarca sau Germania, chiar daca bugetul Republicii Moldova este mai mic decit bugetul unui oras european, totusi de fiecare data cind se gestioneaza cu chibzuinta fiecare leu, se pot face lucruri mari cu mijloace mici.
Municipiul Chisinau a avut un buget de 2 miliarde de lei. Jumatate din acesti bani a fost luata de guvern prin abuz. Si cu toate acestea am reusit sa intoarcem datoriile pe care le-au facut comunistii pina la alegeri – 500 de milioane de lei. Am reusit sa crestem salariile in sfera bugetara cu 30 la suta – 50 de milioane de lei pe an. Am reusit sa procuram locuri de joaca pentru copii, am reusit sa crestem ratia alimentara a copiilor in scoli. Am reusit sa procuram utilaje medicale de care nu s-au cumparat de prin anii 89-90. Si toate acestea s-au facut in doi ani de zile. Plus am reusit sa facem si economii. Si acum vad posibilitati de a face economii. In ceea ce priveste asigurarea cu alimentatie a copiilor. Personal pledez si voi propune consiliului municipal sa fie eliberate tichete de masa pentru copiii care au nevoie sa manince, ca nu ii pot asigura parintii suficient, la acele puncte de alimentatie publica din oras unde functioneaza concurenta. Si in acest fel sa dam alocatii individuale si sa putem economisi banul public. Sau la transportul in comun, de asemenea, sa dam compensatii individuale si astfel sa putem face economii la banul public. Sau Termocom, cel mai elocvent exemplu. 400 de milioane de lei a inghitit pe an Termocom-ul de la municipiul Chisinau. Bugetul Termocom-ului este aproape egal cu bugetul orasului Chisinau. Oare putem pretinde ca intreprinderea Termocom este cit orasul Chisinau? Si datorita reformei pe care am facut-o am economisit aproape 400 de milioane de lei. S-au cheltuit pentru compensatii individuale 20 de milioane, iar 380 le-am economisit. Iata exemple clare ce arata ca, desi comunistii au injumatatit bugetul Chisinaului, noi am reusit sa facem economii, sa facem si reforme, sa avem si rezultate pe care ei nu le-au inregistrat chiar atunci cind au avut bugetul de doua ori mai mare. Introtdeauna printr-o gestiune eficienta chiar si o suma mica poate fi suficienta pentru rezolvarea mai multor probleme. Daramite la nivel de stat unde sint 17 miliarde de lei la buget si sunt in grija 3 milioane de cetateni.
Comparati: in Chisinau avem un milion de cetateni, aproape, si acum avem un buget de un miliard si jumatate. La nivel de stat sint 17 miliarde de lei in buget la o populatia de aproape 3 milioane. Si atunci cum iese? Raportul de populatie este de 1:3, iar raportul de bani este 1:13 sau 1:12. Si atunci daca noi in situatia complicata in care ne aflam am gasit solutii si am rezolvat o serie de probleme pe care ei nu le-au rezolvat cu zecile de ani, atunci la nivel de stat cu un buget de 11 ori mai mare oare ce se poate face?
Vasile Botnaru: Domnule Chirtoaca, ar fi sa tinem cont de faptul ca administratia centrala are de platit o armata de functionari care ia o buna parte din buget.
Dorin Chirtoaca: Noi avem in sistemul municipal 600 de milioane de lei care pleaca pentru intretinerea institutiilor de invatamint. Tot sistemul educational este pe spezele primariei municipiului Chisinau. Statul un leu nu da. Salariile, intretinerea curenta, reparatiile, totul este de la primarie.
Vasile Botnaru: De acord, dar cind ne gindim la administratia centrala si subdiviziunile ei locale, parca se mai face o populatie.
Dorin Chirtoaca: Cel mai mare numar de functionari publici este in sistemul educational. Dupa aceea vine sanatatea si toate celelalte. Si educatia este in grija primariei.
Vasile Botnaru: Domnii Osipov si Vaculovschi, spuneti-mi daca sinteti multumiti de modul in care prin consiliile locale – municipale, satesti - se exercita controlul popular asupra cheltuirii banilor publici?
Victor Osipov: Cred ca anume la nivel local acest control popular este mai transparent decit la nivel central, unde sumele sint foarte mari, iar posibilitatea ca oamenii sa inteleaga ce se face cu aceste sume este foarte mica. Si asa cum am spus, cu mass-media manipulata de putere, cu atit imposibila este constientizarea. La nivel local, intr-un sat bunaoara, oamenii din consiliul local stiu ce s-a facut din putinii bani pe care ii are primaria, daca s-au facut „mismasuri”, cine sint beneficiarii, cine sint implicati s.a.m.d. Informatia circula mult mai usor prin comunicare de la om la om, ca sa zic asa. Si din aceasta cauza spun ca probabil lucrurile stau mai bine. Ce se intimpla insa la nivel central? Si aici voi continua ceea ce a spus domnul Chirtoaca operind cu cifrele din bugetul de stat de acum doi ani, pentru ca v-am spus ca nu sint finansist si nu dispun de cifrele curente, dar proportia este aceeasi. La fiecare 8 lei pe care administratia centrala si-i opreste, administratiei locale din intraga tara ii da numai 2 lei. Deci proportia este de opt unitati si ceva la aproape doi. Dumneavoastra spuneati ca au in grija o armata de functionarime. Vreau sa amintesc un caz care va arata ce fel de functionari au si de ce ii produc. De exemplu agentia domnului Iordan, care a fost creata acum doi ani, el fiind surprins mai deunazi cu anumite cheltuieli cu fete prin hoteluri. Deci, la faza intiala a primit cel putin 130 de milioane de lei ca sa gestioneze Apele Moldovei. Si a fost creata agentia pe loc gol. Luindu-li-se administratiilor locale aceste resurse acvatice cu tot cu responsabilitatea pentru constructia retelelor de apa in interiorul localitatilor. Or, nu trebuia de facut acest lucru. Trebuia de transmis primariilor locale, ca sa se ocupe ele de acest lucru. I-au facut lui Iordan buget ca sa aiba el cu ce se distra, din toate punctele de vedere. Mai mult decit atit, au creat un Minister al administratie publice locale care nu face altceva decit sa puna bete in roate acestei administratii publice locale, de fapt sa o controleze. Minister care de asemenea a preluat o mare parte a bugetului destinat proiectelor la nivel de localitati si de raioane si le-a dat in gestionarea birocratiei de la centru.
Vasile Botnaru: Deci dumneavoastra sprijiniti teza potrivit careia este important sa vedem mai intii cum cheltuim putinii bani pe care ii avem si, realisti fiind, conteaza mai putin acum sa ne gindim de unde luam altii?
Victor Osipov: Conteaza ca banii sa fie dati spre gestionare acelor administratii si autoritati - in cazul celor locale in mod special - care sint direct responsabile si in teritoriul, in zona de responsabilitate a carora se produc investitiile. Si nu unor sefi abstracti de la Chisinau care ar trebui sa construiasca o retea de apeducte la Briceni, sau la Cahul sau nu mai stiu unde. Ceea ce este o totala aiureala. Apropo, iarasi despre mecanismul de control. Mecanismul de supraveghere care exista si este firesc sa existe din partea autoritatilor publice centrale a fost transformat cu citiva ani in urma intr-un mecanism de control si de preluare a atributiilor de gestionare financiara. Prin trezoreriile Mnisterului Finantelor se trec toate platile administratiilor locale ceea ce in primul rind creaza dificultati in administrare. Si este mult mai greu, domnul Chirtoaca cred ca poate confirma mai bine decit mine, sa operezi in acest domeniu din cauza ca un instrument de supraveghere a fost paractic transformat intr-un instrument de gestionare.
Vasile Botnaru: Domnule Vaculovschi, Victor Osipov sugereaza ca banii publici se dau uneori ca recompensa pentru anumite merite. Se vorbea in parlament ca si administratiile locale unde aveati dumneavoastra reprezentanti ar fi beneficiat si ele de anumite recompense bugetare. V-as propune sa comentati aceste presupuneri.
Ghenadie Vaculovschi: In primul rind vreau sa va spun ca datorita interventiei si insistentei deputatilor crestin-democrati in parlamentul de legislatura a XVI-a mai multe localitati au primit mai multi bani pentru rezolvarea anumitor probleme decit se preconiza initial. Ceea ce este bine dar nu si suficient.
Victor Osipov: Mai multe localitati conduse de primari PPCD-isti.
Ghenadie Vaculovschi: In conditiile in care nu avem un sistem al finantelor publice si un sistem bugetar european, un sistem care sa functioneze corect si nu la dorinta guvernantilor, cel putin asta am putut face noi. Cu parere de rau doar atit am putut sa facem, dar nu am putut sa ratam posibilitatea respectiva. Eu cred ca a fost un pas inainte, chiar daca a fost mai putin decit ne-am fi dorit. Noi ne-am fi dorit ca fiecare localitate din Republica Moldova sa primeasca suficienti bani bugetari. Eu totusi o sa revin la problema initiala. Eu nu sint de acord cu abordarea domnului Chirtoaca care spune ca nu trebuie sa discutam atita despre acumulari, s.a.m.d. cit despre o gestionare eficienta...
Dorin Chirtoaca: Nu asta am spus eu, nu va suparati!
Ghenadie Vaculovschi: Da, gestionarea este foarte necesara, dar eu vin in parlament si vin in politica pentru a face reforme si aceste reforme trebuie sa asigure cresteri permanente a bugetelor, atit la nivelul administratiei publice centrale, cit si la nivelul administratiei publice locale. Trebuie sa nu uitam ca noi avem acuma o economie de consum si un buget de consum. In proportie de peste 70 la suta bugetul de stat al Republicii Moldova este format din impozite indirecte, adica din TVA, din accize, din taxe vamale.
Vasile Botnaru: De acord, domnule Vaculovschi, dar, din cite inteleg si eu, daca noi o sa continuam sa irosim banii, indiferent citi vom avea, sa zicem sistemul de acumulare va fi foarte bun, vom avea foarte multi bani, dar daca ii vom irosi aiurea, ca si pina acum, degeaba ne vom stradui sa avem mai multi bani.
Ghenadie Vaculovschi: Stiti, eu totusi privesc cu optimism in viitor.
Vasile Botnaru: Si eu la fel.
Ghenadie Vaculovschi: Si acest optimism ma face sa consider ca viitoarea guvernare trebuie nu doar sa faca ordine. Este foarte important sa facem ordine in felul in care sint cheltuiti banii publici. Dar mai important este sa acumulam tot mai mult ca sa putem satisface tot mai multe necesitati de dezvoltare a Republicii Moldova.
Vasile Botnaru: De acord, deci exact ajungem la faza concluziilor de final. Daca as indrazni sa rezum ceea ce spune domnul Vaculovschi ar fi ca este important nu doar sa punem la punct sistemul de cheltuire, dar si sistemul de acumulare, de formare a bugetului.
Ghenadie Vaculovschi: Exact.
Vasile Botnaru: Deci am inteles corect. Domnule Osipov, concluzia dumneavoastra.
Victor Osipov: Sint de acord, pentru ca ceea ce spune domnul Vaculovschi este o axioma. Trebuie sa facem bani inainte de a-i cheltui. Si dupa aceea sa ii cheltuim cu cap. Dar pentru a creste potentialul economiei care sa produca plusvaloare, iar banii in plus trebuie sa ii indreptam nu spre reparatia vilelor de la Condrita sau a statiunii de la Holercani …
Ghenadie Vaculovschi: ... noi nici nu avem nevoie de ele ...
Victor Osipov: … sau sa construim mansarde peste CCCEC. Sau sa mutam Curtea de Conturi intr-un sediu luxos si CCA-ul. Sau sa dam sute de milioane pentru reconstructii inutile sau exagerate ale parlamentului si presedintiei care pot fi facute cu zeci de milioane. Trebuie toti acesti bani sa ii indreptam spre dezvoltarea economica. De ce avem o economie de consum ? Pentru ca filosofia bugetara este indreptata spre consum.
Ghenadie Vaculovschi: Pentru ca nu avem industrie.
Victor Osipov: Si autoritatile comuniste au mentinut si au dezvoltat aceasta economie de consum si de importuri si nu de dezvoltare a productiei locale a industriei, aveti perfecta dreptate, or a fost si ministerul distrus. Iata …
Vasile Botnaru: Dar conceptia a ramas.
Victor Osipov: Conceptia a ramas, insa banii sint mincati. Alianta Moldova Noastra de mai multe ori a spus in parlament ca Republica Moldova a fost transformata intr-o statiune de consum. De aceea eu cred ca din punct de vedere social-liberal, asa cum este doctrina partidului nostru, cred ca intii trebuie sa ne preocupe cistigarea cit mai multor bani din dezvoltarea economica si industriala, si dupa aceea sa cheltuim acesti bani in mod responsabil si avind grija de oamenii saraci.
Vasile Botnaru: Dorin Chirtoaca, concluzia dumenavoastra.
Dorin Chirtoaca: O replica intii de toate. Nu am afirmat ca nu avem nevoie de mai multi bani. Am spus ca in primul rind trebuie sa avem grija cum ii cheltuim pe acei care deja ii avem. Si apoi sa cumulam surse mai mari. Atentie la interpretari.
Ghenadie Vaculovschi: Am indoieli ca dumneavoastra aveti solutii pentru acumulari mai mari.
Dorin Chirtoaca: Mai departe, contest ceea ce spuneati dumneavoastra ca mai important este sa stim sa acumulam decit sa stim cum cheltuim. Domnilor, deocamdata trebuie sa fim apti sa cheltuim cu chibzuinta ceea ce avem. Iar ceea ce acumulam in plus facind eforturi, sa cheltuim cu si mai mare chibzuinta. Este exact ca si intr-o familie. Respectiv, in primul rind, ceea ce avem trebuie sa nu fie risipit. Apoi, printr-o gestionare eficienta sa cream conditii pentru ca sa fie acumulat mai mult, pentru ca astfel ar deveni mai sigura Republica Moldova, investitiile. Astazi nu avem industrie, nu avem economie din cauza faptului ca nu exista democratie, ca nu exista libertate, pentru ca nu exista economie de piata libera. Pentru ca investitorii se tem sa vina in Republica Moldova comunista a lui Voronin. Prin urmare trebuie aplicat in primul rind principiul asigurarii constitutionalitatii statului de drept, economiei de piata, separatiei puterilor in stat, libertatii presei – indicatori foarte importanti pentru ca investitorii sa vina in Republica Moldova. Apoi, sa fie asigurat principiul subsidiaritatii, principiul european de a lua decizii la cel mai jos nivel posibil, pentru a evita centralizarea, supracentralizarea si birocratizarea. Astfel incit orice investitor foarte usor sa isi poata rezolva problemele pe care are sa le rezolve intr-un stat. Respectiv investitorii ar veni cu mare drag in Moldova, daca ar sti ca afacerea lor nu va fi « prihvatizata » de catre Voronin Jr. Investitorii ar veni in Moldova daca ar sti ca aici intr-adevar ar fi aparati de o justitie independenta. Pentru ca este mai scump sa produci in Europa si e mult mai ieftin in Moldova. Si aceasta trecere de la Vest la Est, migrare, as spune, a investitorilor a avut loc si are loc pina in ziua de astazi. Nu au ajuns investitorii in Republica Moldova din cauza nesigurantei. Nesiguranta creata de comunisti si de acolitii lor.
Ghenadie Vaculovschi: As avea si eu o replica. Imi pare rau de faptul ca domnul Chirtoaca face jocuri de cuvinte pentru a fugi de la subiect. Eu am spus ca noi venim in Parlamentul Republicii Moldova stiind deja cum trebuie dezvoltate industria si sfera serviciilor, ceea ce nu poate sa ne spuna colegul meu de la Partidul Liberal. Si este important atit sa acumulam, cit sa si cheltuim corect si sa mearga pas in pas ambele procese.
Vasile Botnaru: Domnilor, au ramas zile numarate pina o sa vedem cine o sa ajunga si cine intr-adevar o sa isi asume misiunea dificila de a tine cel putin pe linia de plutire aceasta nava care se numeste Republica Moldova. Multumim. Iar noi ne vom reauzi duminica viitoare, deja dupa alegeri, dar tot despre scrutin se pare ca vom vorbi. Pentru ca vom trage ca toata lumea o linie de total. Un bilant prealabil il vom face chiar in seara zilei de 29 iulie, la ora 21.00, cind vom avea o discutie la masa rotunda transmisa in direct, tocmai atunci cind se vor numara voturile dumneavoastra. Iar pe parcursul zilei de meircuri vom urmari scrutinul in evolutie, cind ne veti auzi la orele obisnuite de emisie adica la 7 dimineata, la 2 dupa prinz si la 7 seara, reportajele, interviurile cu observatorii si comentariile functionarilor electorali. Pe curind.
Astazi avem ultima masa rotunda din seria electorala si vom vorbi despre banii publici, despre modul in care institutiile statale stiu sa-i cheltuiasca cu socoteala si daca are cine sa le ceara socoteala atunci cind demnitarii de stat sint exagerat de darnici si risipitori. Cum va spuneam si anterior, nu ne-am propus neaparat sa organizam dezbateri in toata legea, dar ne-am straduit sa le oferim tuturor concurentilor electorali posibilitatea de a avea o tribuna in plus pentru a dovedi potentialilor suporteri ca stiu cum sa solutioneze probelemele prioritare si au idei fezabile si nu doar lozinci.
Asadar, oaspetii mei de astazi sint Ghendie Vaculovschi, candidat din partea PPCD la functia de membru al parlamentului, Victor Osipov, candidat din partea Aliantei Moldova Noastra, dumnealui a detinut mandatul de deputat in Parlamentul dizolvat in vederea alegerilor anticipate, si Dorin Chirtoaca, candidat din partea Partidului Liberal, vicepresedinte al acestei formatiuni. Astazi discutam despre banii publici, care desi sint putini - mereu auzim acest refren - sunt cheltuiti alteori cu darnicia proverbiala a functionarilor sovietici de alta data, cind banii erau ai statului, ceea ce insemna, in constiinta multor oameni, ca erau ai nimanui. Si degeaba incercau sa ii convinga presedintii de kolhozuri pe taranii care ieseau noaptea la furat de pe lanurile colective ca, vezi-Doamne, furau din propriile buzunare. Kolhoznicul furacios justifica foarte lesne acel reflex sovietic prin lipsa totala de echitate, pentru ca cei multi, inarmati cu sape, munceau din greu ca sa ii scoata in fata pe combainerii si mulgatoarele fruntase. Acum locul tractoristilor cu stele de eroi ai muncii socialiste l-au luat functionarii care au pinea si cutitul si se ghideaza de dictonul anticolectivist „cine imparte, parte isi face”. Nu am sa apelez la dovezi, pentru ca mi-ar lua jumatate din emisiune. Mai bine sa vedem ce cred oaspetii mei. Deci, raminem la filosofia problemei, adica ar fi sa ne intrebam daca avem un sistem, sub aspect legislativ, practic, normativ, de control asupra banilor publici, la nivelul administratiei centrale, la nivelul administratiei locale de nivelul doi si la primul nivel. Multe batalii se fac de dragul banilor pe care sarmanii contribuabili, din putinii pe care ii au, ii trimit la buget. Si atunci este logic sa ne preocupe intrebarea: avem un sistem eficient? L-as ruga sa raspunda mai intii pe domnul Dorin Chirtoaca, cel care este pus in situatia sa imparta „antereul lui Arvinte”, asa cum apare banul public al municipiului Chisinau.
Va dau cazuri concrete din municipiul Chisinau, unde chiar daca mecanismul de control a aratat incalcari, in cele din urma rezultatul a fost zero. Primul exemplu: Curtea de conturi a descoperit la Memorialul „Eternitatea” incalcari de peste 10-15 milioane de lei in ceea ce priveste banii gestionati de primaria de atunci in frunte cu Vasile Ursu si Veaceslav Iordan la construirea memorialului. Din volumul total de 70-90 de milioane de lei au disparut 10-15 milioane de lei. Concluziile Curtii de conturi sint publice, sint oficiale. In mod normal ar fi trebuit sa existe un dosar la procuratura. Dar despre acest dosar nu am auzit nimic in ultimii trei ani de zile. Iata un exemplu concret cind 1 000 000 de euro s-a spalat la lucrari fara niciun fel de consecinte pentru acei care au ordonat lucrarile si care au comis fapta. Un alt exemplu: Directia asistenta sociala din Primaria municipiului Chisinau. Au fost depistate in urma a doua controale incalcari de ordin financiar la directie. Primul control a fost efectuat de Directia finante, dupa care a fost aplicata sanctiunea eliberarii din functie. Ulterior sefa directiei a fost reintegrata in functie prin hotarirea judecatoreasca. Peste un an de zile a facut un control similar Ministerul Finantelor. Deci deja nu primaria, ci Ministerul Finantelor, chiar guvernul Republicii Moldova. Au fost depistate incalcari similare. Din nou a fost concluzia ca s-au incalcat prevederile legislatiei cu privire la modul de gestionare a banilor publici. A fost din nou eliberata din serviciu sefa directiei, dar iarasi reintegrata la serviciu, in munca prin hotarirea instantei judecatoresti. Deci, doua cazuri cind chiar in conditiile unui sistem de control dificil, asa cum este el, ineficient, s-au constatat cazuri de delapidare a fondurilor publice. Dupa care administratia Republicii Moldova, structurile statale, s-au aratat a fi paralizate in ce priveste solutionarea corecta si conforma legii a problemelor depistate.
Mass-media in cea mai mare parte a ei, in special compania publica audiovizuala, este controlata de puterea comunista. Acolo nu vom auzi niciodata despre cazurile de escrocherii sau de cheltuire aiurea a banilor publici. In consecinta oamenii nu-si dau seama de dimensiunea acestor infractiuni si de impactul lor asupra vietii lor si de aceea nu au o reactie adecvata la aceasta situatie. In ceea ce priveste sistemul institutional desigur Curtea de Conturi este virful acestui sistem, ca sa zic asa. Ea face parte din acele institutii care au fost reformate in legislatura anterioara a parlamentului. Reformata de aceeasi maniera ca si Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Consiliul de observatori de la Compania Publica Teleradio-Moldova, ca si alte institutii care ar trebui sa fie autonome, deci sa nu depinda de guvern. Pe criterii politice au fost numiti in mare masura membrii Curtii de Conturi. Si din pacate constatam o totala ineficienta a activitatii din ultimii ani. Stie toata lumea ca guvernarea fura, ca se intimpla multiple cazuri de risipire fara noima a banilor publici, insa rapoartele Curtii de Conturi sint insuficiente si nu produc efecte, ceea ce este cel mai important. Mai mult decit atit, recent am auzit o informatie cum ca s-a mutat insasi Curtea de Conturi intr-un nou sediu. Asa cum s-a mutat si Consiliul Coordonator al Audiovizualului intr-un nou sediu. Iar pentru repararea la zisul nivel euro a acestui sediu s-au cheltuit cu citeva milioane de lei mai mult decit prevedea devizul initial. Deci sint probleme chiar la Curtea de Conturi atunci cind este vorba de cheltuirea banilor publici. Atunci ce sa mai asteptam de la alte institutii subordonate sau inferioare in controlarea corectitudinii cheltuirii banilor publici?!
Vreau sa spun ceva foarte important: in Republica Moldova de fapt nu prea avem ce controla. In bugetul de stat, dar mai ales in bugetele administratiei publice locale sumele sint jalnice, sint foarte mici. Nici statul, dar mai ales nici administratia publica locala, nu sint capabile sa isi onoreze toate obligatiile sau sa faca tot ce trebuie din punct de vedere financiar pentru a asigura o dezvoltare normala a Republicii Moldova, atit la nivel central, cit si la nivel local. Pentru ca asa este economia Republicii Moldova. Nu avem un sistem economic care sa permita acumulari suficiente la bugetul de stat. Nu vreau sa spun acumulari foarte mari, pentru ca niciun stat nu poate sa spuna: uite ca nu mai stim ce sa facem cu banii. De fiecare data resursele sint mai limitate decit necesitatile. Sarcina guvernarii care va fi formata dupa alegeri cred ca este anume aceasta: sa asigure un proces de formare a bugetului de stat si a bugetelor administratiei publice locale care sa permita rezolvarea problemelor cotidiene ale comunitatilor, ale cetatenilor s.a.m.d. Problema fraudelor in cheltuirea banilor publici despre care vorbesc colegii mei mai consta si in altceva. Noi am avut pina acum o guvernare monopartinica timp de opt ani. Stim ca atunci cind un singur partid se afla la guvernare un timp indelungat el incepe sa devina autosuficient. Si sper ca dupa alegeri vom avea o guvernare de coalitie cit mai larga. In asemenea conditii chiar componentele coalitiei vor concura intre ele pentru a demonstra ca fiecare este mai eficienta decit cealalta. Si in afara de aceasta, opozitia criticind constructiv, sper, in permanenta guvernarea de asemenea isi va aduce aportul la imbunatatirea actului de guvernare in Republica Moldova, inclusiv la capitolul cheltuirea banilor publici.
Vasile Botnaru: Am sa indraznesc sa va contrazic, intrucit ati spus ca bani intotdeauna o sa fie putini. Prin urmare mai curind trebuie sa vedem cit de echitabil este modul in care sint cheltuiti acesti bani. Adineaori spuneati despre Curtea de Conturi care isi « trage » un sediu in loc poate sa fi facut altceva cu acesti bani. Domnule Chirtoaca, se cheltuiesc de o maniera echitabila banii ? Va intreb pe dumneavoastra care aveti experienta bugetului municipal.
Dorin Chirtoaca: Sint de acord cu ceea ce ati spus dumneavoastra si il contrazic si eu pe domnul Vaculovschi legat de zisele „sume jalnice”. Republica Moldova are un buget de 17 miliarde de lei, ceea ce nu este o suma jalnica.
Ghenadie Vaculovschi: ... ba este …
Dorin Chirtoaca: ... si fiecare leu conteaza. Si daca se descopera ca poate fi, din aceasta suma, gasita o modalitate si mai eficienta de a o gestiona, cu atit mai bine. Si o sa va dau exemple pe municipiul Chisinau. Chiar daca sint bani putini in comparatie cu statele europene, in comparatie cu PIB-ul pe cap de locuitor in Danemarca sau Germania, chiar daca bugetul Republicii Moldova este mai mic decit bugetul unui oras european, totusi de fiecare data cind se gestioneaza cu chibzuinta fiecare leu, se pot face lucruri mari cu mijloace mici.
Municipiul Chisinau a avut un buget de 2 miliarde de lei. Jumatate din acesti bani a fost luata de guvern prin abuz. Si cu toate acestea am reusit sa intoarcem datoriile pe care le-au facut comunistii pina la alegeri – 500 de milioane de lei. Am reusit sa crestem salariile in sfera bugetara cu 30 la suta – 50 de milioane de lei pe an. Am reusit sa procuram locuri de joaca pentru copii, am reusit sa crestem ratia alimentara a copiilor in scoli. Am reusit sa procuram utilaje medicale de care nu s-au cumparat de prin anii 89-90. Si toate acestea s-au facut in doi ani de zile. Plus am reusit sa facem si economii. Si acum vad posibilitati de a face economii. In ceea ce priveste asigurarea cu alimentatie a copiilor. Personal pledez si voi propune consiliului municipal sa fie eliberate tichete de masa pentru copiii care au nevoie sa manince, ca nu ii pot asigura parintii suficient, la acele puncte de alimentatie publica din oras unde functioneaza concurenta. Si in acest fel sa dam alocatii individuale si sa putem economisi banul public. Sau la transportul in comun, de asemenea, sa dam compensatii individuale si astfel sa putem face economii la banul public. Sau Termocom, cel mai elocvent exemplu. 400 de milioane de lei a inghitit pe an Termocom-ul de la municipiul Chisinau. Bugetul Termocom-ului este aproape egal cu bugetul orasului Chisinau. Oare putem pretinde ca intreprinderea Termocom este cit orasul Chisinau? Si datorita reformei pe care am facut-o am economisit aproape 400 de milioane de lei. S-au cheltuit pentru compensatii individuale 20 de milioane, iar 380 le-am economisit. Iata exemple clare ce arata ca, desi comunistii au injumatatit bugetul Chisinaului, noi am reusit sa facem economii, sa facem si reforme, sa avem si rezultate pe care ei nu le-au inregistrat chiar atunci cind au avut bugetul de doua ori mai mare. Introtdeauna printr-o gestiune eficienta chiar si o suma mica poate fi suficienta pentru rezolvarea mai multor probleme. Daramite la nivel de stat unde sint 17 miliarde de lei la buget si sunt in grija 3 milioane de cetateni.
Comparati: in Chisinau avem un milion de cetateni, aproape, si acum avem un buget de un miliard si jumatate. La nivel de stat sint 17 miliarde de lei in buget la o populatia de aproape 3 milioane. Si atunci cum iese? Raportul de populatie este de 1:3, iar raportul de bani este 1:13 sau 1:12. Si atunci daca noi in situatia complicata in care ne aflam am gasit solutii si am rezolvat o serie de probleme pe care ei nu le-au rezolvat cu zecile de ani, atunci la nivel de stat cu un buget de 11 ori mai mare oare ce se poate face?
Vasile Botnaru: Domnule Chirtoaca, ar fi sa tinem cont de faptul ca administratia centrala are de platit o armata de functionari care ia o buna parte din buget.
Dorin Chirtoaca: Noi avem in sistemul municipal 600 de milioane de lei care pleaca pentru intretinerea institutiilor de invatamint. Tot sistemul educational este pe spezele primariei municipiului Chisinau. Statul un leu nu da. Salariile, intretinerea curenta, reparatiile, totul este de la primarie.
Vasile Botnaru: De acord, dar cind ne gindim la administratia centrala si subdiviziunile ei locale, parca se mai face o populatie.
Dorin Chirtoaca: Cel mai mare numar de functionari publici este in sistemul educational. Dupa aceea vine sanatatea si toate celelalte. Si educatia este in grija primariei.
Vasile Botnaru: Domnii Osipov si Vaculovschi, spuneti-mi daca sinteti multumiti de modul in care prin consiliile locale – municipale, satesti - se exercita controlul popular asupra cheltuirii banilor publici?
Victor Osipov: Cred ca anume la nivel local acest control popular este mai transparent decit la nivel central, unde sumele sint foarte mari, iar posibilitatea ca oamenii sa inteleaga ce se face cu aceste sume este foarte mica. Si asa cum am spus, cu mass-media manipulata de putere, cu atit imposibila este constientizarea. La nivel local, intr-un sat bunaoara, oamenii din consiliul local stiu ce s-a facut din putinii bani pe care ii are primaria, daca s-au facut „mismasuri”, cine sint beneficiarii, cine sint implicati s.a.m.d. Informatia circula mult mai usor prin comunicare de la om la om, ca sa zic asa. Si din aceasta cauza spun ca probabil lucrurile stau mai bine. Ce se intimpla insa la nivel central? Si aici voi continua ceea ce a spus domnul Chirtoaca operind cu cifrele din bugetul de stat de acum doi ani, pentru ca v-am spus ca nu sint finansist si nu dispun de cifrele curente, dar proportia este aceeasi. La fiecare 8 lei pe care administratia centrala si-i opreste, administratiei locale din intraga tara ii da numai 2 lei. Deci proportia este de opt unitati si ceva la aproape doi. Dumneavoastra spuneati ca au in grija o armata de functionarime. Vreau sa amintesc un caz care va arata ce fel de functionari au si de ce ii produc. De exemplu agentia domnului Iordan, care a fost creata acum doi ani, el fiind surprins mai deunazi cu anumite cheltuieli cu fete prin hoteluri. Deci, la faza intiala a primit cel putin 130 de milioane de lei ca sa gestioneze Apele Moldovei. Si a fost creata agentia pe loc gol. Luindu-li-se administratiilor locale aceste resurse acvatice cu tot cu responsabilitatea pentru constructia retelelor de apa in interiorul localitatilor. Or, nu trebuia de facut acest lucru. Trebuia de transmis primariilor locale, ca sa se ocupe ele de acest lucru. I-au facut lui Iordan buget ca sa aiba el cu ce se distra, din toate punctele de vedere. Mai mult decit atit, au creat un Minister al administratie publice locale care nu face altceva decit sa puna bete in roate acestei administratii publice locale, de fapt sa o controleze. Minister care de asemenea a preluat o mare parte a bugetului destinat proiectelor la nivel de localitati si de raioane si le-a dat in gestionarea birocratiei de la centru.
Vasile Botnaru: Deci dumneavoastra sprijiniti teza potrivit careia este important sa vedem mai intii cum cheltuim putinii bani pe care ii avem si, realisti fiind, conteaza mai putin acum sa ne gindim de unde luam altii?
Victor Osipov: Conteaza ca banii sa fie dati spre gestionare acelor administratii si autoritati - in cazul celor locale in mod special - care sint direct responsabile si in teritoriul, in zona de responsabilitate a carora se produc investitiile. Si nu unor sefi abstracti de la Chisinau care ar trebui sa construiasca o retea de apeducte la Briceni, sau la Cahul sau nu mai stiu unde. Ceea ce este o totala aiureala. Apropo, iarasi despre mecanismul de control. Mecanismul de supraveghere care exista si este firesc sa existe din partea autoritatilor publice centrale a fost transformat cu citiva ani in urma intr-un mecanism de control si de preluare a atributiilor de gestionare financiara. Prin trezoreriile Mnisterului Finantelor se trec toate platile administratiilor locale ceea ce in primul rind creaza dificultati in administrare. Si este mult mai greu, domnul Chirtoaca cred ca poate confirma mai bine decit mine, sa operezi in acest domeniu din cauza ca un instrument de supraveghere a fost paractic transformat intr-un instrument de gestionare.
Vasile Botnaru: Domnule Vaculovschi, Victor Osipov sugereaza ca banii publici se dau uneori ca recompensa pentru anumite merite. Se vorbea in parlament ca si administratiile locale unde aveati dumneavoastra reprezentanti ar fi beneficiat si ele de anumite recompense bugetare. V-as propune sa comentati aceste presupuneri.
Ghenadie Vaculovschi: In primul rind vreau sa va spun ca datorita interventiei si insistentei deputatilor crestin-democrati in parlamentul de legislatura a XVI-a mai multe localitati au primit mai multi bani pentru rezolvarea anumitor probleme decit se preconiza initial. Ceea ce este bine dar nu si suficient.
Victor Osipov: Mai multe localitati conduse de primari PPCD-isti.
Ghenadie Vaculovschi: In conditiile in care nu avem un sistem al finantelor publice si un sistem bugetar european, un sistem care sa functioneze corect si nu la dorinta guvernantilor, cel putin asta am putut face noi. Cu parere de rau doar atit am putut sa facem, dar nu am putut sa ratam posibilitatea respectiva. Eu cred ca a fost un pas inainte, chiar daca a fost mai putin decit ne-am fi dorit. Noi ne-am fi dorit ca fiecare localitate din Republica Moldova sa primeasca suficienti bani bugetari. Eu totusi o sa revin la problema initiala. Eu nu sint de acord cu abordarea domnului Chirtoaca care spune ca nu trebuie sa discutam atita despre acumulari, s.a.m.d. cit despre o gestionare eficienta...
Dorin Chirtoaca: Nu asta am spus eu, nu va suparati!
Ghenadie Vaculovschi: Da, gestionarea este foarte necesara, dar eu vin in parlament si vin in politica pentru a face reforme si aceste reforme trebuie sa asigure cresteri permanente a bugetelor, atit la nivelul administratiei publice centrale, cit si la nivelul administratiei publice locale. Trebuie sa nu uitam ca noi avem acuma o economie de consum si un buget de consum. In proportie de peste 70 la suta bugetul de stat al Republicii Moldova este format din impozite indirecte, adica din TVA, din accize, din taxe vamale.
Vasile Botnaru: De acord, domnule Vaculovschi, dar, din cite inteleg si eu, daca noi o sa continuam sa irosim banii, indiferent citi vom avea, sa zicem sistemul de acumulare va fi foarte bun, vom avea foarte multi bani, dar daca ii vom irosi aiurea, ca si pina acum, degeaba ne vom stradui sa avem mai multi bani.
Ghenadie Vaculovschi: Stiti, eu totusi privesc cu optimism in viitor.
Vasile Botnaru: Si eu la fel.
Ghenadie Vaculovschi: Si acest optimism ma face sa consider ca viitoarea guvernare trebuie nu doar sa faca ordine. Este foarte important sa facem ordine in felul in care sint cheltuiti banii publici. Dar mai important este sa acumulam tot mai mult ca sa putem satisface tot mai multe necesitati de dezvoltare a Republicii Moldova.
Vasile Botnaru: De acord, deci exact ajungem la faza concluziilor de final. Daca as indrazni sa rezum ceea ce spune domnul Vaculovschi ar fi ca este important nu doar sa punem la punct sistemul de cheltuire, dar si sistemul de acumulare, de formare a bugetului.
Ghenadie Vaculovschi: Exact.
Vasile Botnaru: Deci am inteles corect. Domnule Osipov, concluzia dumneavoastra.
Victor Osipov: Sint de acord, pentru ca ceea ce spune domnul Vaculovschi este o axioma. Trebuie sa facem bani inainte de a-i cheltui. Si dupa aceea sa ii cheltuim cu cap. Dar pentru a creste potentialul economiei care sa produca plusvaloare, iar banii in plus trebuie sa ii indreptam nu spre reparatia vilelor de la Condrita sau a statiunii de la Holercani …
Ghenadie Vaculovschi: ... noi nici nu avem nevoie de ele ...
Victor Osipov: … sau sa construim mansarde peste CCCEC. Sau sa mutam Curtea de Conturi intr-un sediu luxos si CCA-ul. Sau sa dam sute de milioane pentru reconstructii inutile sau exagerate ale parlamentului si presedintiei care pot fi facute cu zeci de milioane. Trebuie toti acesti bani sa ii indreptam spre dezvoltarea economica. De ce avem o economie de consum ? Pentru ca filosofia bugetara este indreptata spre consum.
Ghenadie Vaculovschi: Pentru ca nu avem industrie.
Victor Osipov: Si autoritatile comuniste au mentinut si au dezvoltat aceasta economie de consum si de importuri si nu de dezvoltare a productiei locale a industriei, aveti perfecta dreptate, or a fost si ministerul distrus. Iata …
Vasile Botnaru: Dar conceptia a ramas.
Victor Osipov: Conceptia a ramas, insa banii sint mincati. Alianta Moldova Noastra de mai multe ori a spus in parlament ca Republica Moldova a fost transformata intr-o statiune de consum. De aceea eu cred ca din punct de vedere social-liberal, asa cum este doctrina partidului nostru, cred ca intii trebuie sa ne preocupe cistigarea cit mai multor bani din dezvoltarea economica si industriala, si dupa aceea sa cheltuim acesti bani in mod responsabil si avind grija de oamenii saraci.
Vasile Botnaru: Dorin Chirtoaca, concluzia dumenavoastra.
Dorin Chirtoaca: O replica intii de toate. Nu am afirmat ca nu avem nevoie de mai multi bani. Am spus ca in primul rind trebuie sa avem grija cum ii cheltuim pe acei care deja ii avem. Si apoi sa cumulam surse mai mari. Atentie la interpretari.
Ghenadie Vaculovschi: Am indoieli ca dumneavoastra aveti solutii pentru acumulari mai mari.
Dorin Chirtoaca: Mai departe, contest ceea ce spuneati dumneavoastra ca mai important este sa stim sa acumulam decit sa stim cum cheltuim. Domnilor, deocamdata trebuie sa fim apti sa cheltuim cu chibzuinta ceea ce avem. Iar ceea ce acumulam in plus facind eforturi, sa cheltuim cu si mai mare chibzuinta. Este exact ca si intr-o familie. Respectiv, in primul rind, ceea ce avem trebuie sa nu fie risipit. Apoi, printr-o gestionare eficienta sa cream conditii pentru ca sa fie acumulat mai mult, pentru ca astfel ar deveni mai sigura Republica Moldova, investitiile. Astazi nu avem industrie, nu avem economie din cauza faptului ca nu exista democratie, ca nu exista libertate, pentru ca nu exista economie de piata libera. Pentru ca investitorii se tem sa vina in Republica Moldova comunista a lui Voronin. Prin urmare trebuie aplicat in primul rind principiul asigurarii constitutionalitatii statului de drept, economiei de piata, separatiei puterilor in stat, libertatii presei – indicatori foarte importanti pentru ca investitorii sa vina in Republica Moldova. Apoi, sa fie asigurat principiul subsidiaritatii, principiul european de a lua decizii la cel mai jos nivel posibil, pentru a evita centralizarea, supracentralizarea si birocratizarea. Astfel incit orice investitor foarte usor sa isi poata rezolva problemele pe care are sa le rezolve intr-un stat. Respectiv investitorii ar veni cu mare drag in Moldova, daca ar sti ca afacerea lor nu va fi « prihvatizata » de catre Voronin Jr. Investitorii ar veni in Moldova daca ar sti ca aici intr-adevar ar fi aparati de o justitie independenta. Pentru ca este mai scump sa produci in Europa si e mult mai ieftin in Moldova. Si aceasta trecere de la Vest la Est, migrare, as spune, a investitorilor a avut loc si are loc pina in ziua de astazi. Nu au ajuns investitorii in Republica Moldova din cauza nesigurantei. Nesiguranta creata de comunisti si de acolitii lor.
Ghenadie Vaculovschi: As avea si eu o replica. Imi pare rau de faptul ca domnul Chirtoaca face jocuri de cuvinte pentru a fugi de la subiect. Eu am spus ca noi venim in Parlamentul Republicii Moldova stiind deja cum trebuie dezvoltate industria si sfera serviciilor, ceea ce nu poate sa ne spuna colegul meu de la Partidul Liberal. Si este important atit sa acumulam, cit sa si cheltuim corect si sa mearga pas in pas ambele procese.
Vasile Botnaru: Domnilor, au ramas zile numarate pina o sa vedem cine o sa ajunga si cine intr-adevar o sa isi asume misiunea dificila de a tine cel putin pe linia de plutire aceasta nava care se numeste Republica Moldova. Multumim. Iar noi ne vom reauzi duminica viitoare, deja dupa alegeri, dar tot despre scrutin se pare ca vom vorbi. Pentru ca vom trage ca toata lumea o linie de total. Un bilant prealabil il vom face chiar in seara zilei de 29 iulie, la ora 21.00, cind vom avea o discutie la masa rotunda transmisa in direct, tocmai atunci cind se vor numara voturile dumneavoastra. Iar pe parcursul zilei de meircuri vom urmari scrutinul in evolutie, cind ne veti auzi la orele obisnuite de emisie adica la 7 dimineata, la 2 dupa prinz si la 7 seara, reportajele, interviurile cu observatorii si comentariile functionarilor electorali. Pe curind.
