Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere Dialoguri. Astăzi vom discuta despre situaţia ţăranilor care şi-au pierdut pământurile după ce autorităţile le-au dat în arendă unor terţe persoane pe 99 de ani, despre realegerea unui nou spiker şi despre vizita vicepreşedintelui american Jozeph Biden la Tbilisi şi Kiev.
Invitatul emisiunii de azi la telefon este jurnalistul postului de Radio Svoboda, de la Kiev, Vitalii Portnikov. Haideţi să vedem, dle Portnikov, unul din evenimentele săptămânii trecute a fost alegerea unui nou preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol, după demisia recentă a lui Evgheni Şevciuc. Deşi deputaţii anunţaseră iniţial că vor alege un nou spiker abia în septembrie, iată că s-au grăbit, se pare, să rezolve problema înainte de a pleca în vacanţă. Cum comentaţi această alegere şi în general confruntările politice din ultimul timp de la Tiraspol?
Vitalii Portnikov: Cred că procesul politic din Transnistria nu se deosebeşte foarte mult de cel din Moldova. E vorba de o lupta dintre clanuri, prezentă şi în Moldova în toţi aceşti ani şi dusă sub acoperirea diferitelor declaraţii politice. La Tiraspol e vorba de lupta clanurilor sub aceeaşi acoperire a declaraţiilor politice. Pentru că noi înţelegem foarte clar că în spatele declaraţiilor lui Şevciuc împotriva lui Smirnov şi invers stă exlusiv lupta clanurilor şi dorinţa de a controla fluxurile financiare. Trebuie de gândit în ce măsură aceste fluxuri financiare se combină unul cu altul şi cu interesele clanurilor din Moldova de a controla fluxurile financiare. Cred că în general aici nu este vorba de politică, ci doar de interese financiare.
Europa Liberă: Să înţelegem că în această luptă la acest moment a biruit clanul lui Smirnov, dacă noul spiker Anatolii Kaminski este un apropiat al lui Smirnov?
Vitalii Portnikov: Pe de o parte dl Kaminski e legat de Smirnov, pe de altă parte, partidul lui Şeviciuc continuă să controleze situ aţia din Parlamentul transnistrean. Trebuie de înţeles în jurul a ce se dau aceste lupte. Noi cu Dvs, de altfel, ca şi populaţia Transnistriei, nu ştim costul problemei. Dar ăsta e momentul principal.
Europa Liberă: Dle Portnikov, vă mulţumim, vom reveni la discuţie după ce vom asculta următorul material. E vorba de un reportaj realizat de o echipă a Europei Libere în satul Parcani, raionul Slobozia, unde principala problemă, se pare, este faptul că localnicii au rămas fără pământurile care le revin de drept.
Parcani. raionul SloboziaSatul Parcani din raionul Slobozia a rămas practic fără pământuri, după ce acestea, cam 8 mii de hectare, au fost date în arendă unor antreprenori pe o perioadă de 99 de ani. Sătenii spun că înstrăinarea pământului s–a făcut prin anii 2003-2004 fără ca ei să fie întrebaţi. Fiodor Dizov, conducătorul unui grup de iniţiativă al sătenilor ce-şi revendică drepturile la pământ, spune că acum câţiva ani 2500 de oameni din sat care au muncit în fostul kolhoz au primit titlu de cotaş cu o cotă parte de teren de 2,13 hectare. După ce aceste cote ale lor au fost date în arendă printr-un decret al liderului transnistrean Igor Smirnov unor antreprenori, oamenii nu-şi pot folosi pământurile.
Fiodor Dizov"Avem un document emis de administraţia locală potrivit căruia fiecare din cei 2500 de săteni ce au muncit în kolhoz este cotaş. Fiecare avem câte 2 ha 13 de teren. În baza acestui document noi trebuie să primim ceva, nişte dividende, cum s-a făcut în Moldova, în Ucraina". Fiodor Dizov spune că unul din cei doi antreprenori care administrează acum pământurile Parcanilor, Vladimir Pasiutin, care este şi deputat în Sovietul Suprem de la Tiraspol, le-a repartizat anul trecut cotaşilor doar câteva kilograme de ceapă: "Anul trecut dl Pasiutin ne-a dat câte 27 de kilograme de ceapă şi gata, cu anii nu ne mai dă nimic. Mâncaţi ceapă. Ceapa e un produs bun, bineînţeles, dar ne-ar trebui şi ceva grâu, să putem coace pâine".
Celălalt antreprenor ce administrează terenurile satului, Mihail Tascari este învinuit de săteni că nu prelucrează pământurile luate în arendă deloc. După ce au scris mai multe petiţii către autorităţile transnistrene, sătenii au decis să-şi revendice drepturile în instanţă.
"Oamenii sunt de acord să ne dea fie bani, fie produse, fie grâne. Vrem ca instanţa să fixeze vreun fel de compensaţie. Trebuie cumva recompensaţi oamenii ale căror pământuri le foloseşti. Suntem un sat de bulgari şi ne-am adresat cu această problemă şi la Ambasada Bulgariei din Chişinău".
Sătenii au pierdut cauza în două instanţe primare transnistrene şi aşteaptă acum o decizie de la instanţa supremă a Transnistriei: "Juriştii ne sfătuiesc să ne judecăm ami întâi în curtea supremă şi în Curtea de arbitraj din Transnistria, apoi, dacă şi acolo vom pierde, vom ajunge la CEDO".
Pentru că nu am reuşit să-i găsim pe cei doi antreprenori de la Parcani, l-am contactat pe deputatul Efimii (Mihailovici) Koval, preşedintele comisiei pentru agricultură din legislativul transnistrean. El spune că îi este cunoscută problema ţăranilor din Parcani: "Când s-a produs reformarea kolhozurilor, această gospodărie nu s-a reformat. Pământul a fost dat altuia înainte de a se reforma ei şi de a primi cote de teren. Abia atunci când au început să dea pământurile altora, ei au început să se reformeze. Deci ei au mers oarecum în urma procesului. Dar legea nu interzice aşa ceva. Pământurile au fost date în 2003-2004, dar reformarea a început în 1998-1999-2000. Reiese că ei şi sunt cotaşi dar şi nu sunt".
Kovali spune că deţine informaţii potrivit cărora unul din arendaşi, Vladimir Pasiutin, în afară de ceapă, le-a distribuit anul trecut cotaşilor din Parcani şi grâne, însă numai pensionarilor. Distribuirea acestor produse se face însă arbitrar, spune Koval, şi nu conform unui contract încheiat cu sătenii:"În baza petiţiilor acestor săteni din Parcani, noi, comisia, pregătim acum o scrisoare către Igor Smirnov ca să rezolvăm această problemă, să spună da sau nu, ca să nu mai scrie petiţii, să le fie fixate poate compensaţii, dar ca să nu fie amăgiţi".
De la preşedintele comisiei pentru agricultură din Sovietul Suprem, Efimii Mihailovici Kovali, am mai aflat că cel de-al doilea antreprenor care a luat pământuri în arendă la Parcani a fost deja lipsit de dreptul de a le mai administra şi acum autorităţile caută noi stăpâni pentru aceste terenuri, pentru că localnicii, spune Koval, nu pot prelucra pământurile din lipsă de utilaje dar şi pentru că majoritatea ar fi de vârsta pensionării.
Radio Europa Liberă l-a întrebat pe juristul asociaţiei PROMO-LEX din Chişinău, Alexandru Postică, cum pot fi repuşi în drepturi ţăranii din Parcani:
Alexandru Postică: Cred că sunt două soluţii: soluţionarea politică a difrendului transnistrean şi ajungerea astfel la un compromis, şi a doua cale o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului în acest caz în care FR şi RM să fie obligate să repună în drepturi aceste persoane. Nu văd nici o perspectivă pentru rezolvarea în instanţele naţionale a acestei probleme, deoarece este o violare clară a art. 13 în coroborare cu art.1 din protcolul adiţional la Convenţia Europeană.
Europa Liberă: Să presupunem că ar putea fi o decizie favorabilă de la CEDO. Dar ea va trebui executată de autorităţile de la Tiraspol.
Alexandru Postică: Cred că o hotărâre în acest sens va fi greu executată, dar având în vedere influenţa Rusiei asupra autorităţilor de la Tiraspol, cred că într-un final va fi executată.
-------------------------
Europa Libera: Revenim la discuţia cu invitatul nostru Vitalii Portnikov. Săpătămâna aceasta, mai precis miercuri, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Cum credeţi că vor influenţa reglementarea problemei transnistrene dar şi asupra poziţiei Rusiei în procesul de negocieri?
Vitalii Portnikov: O Moldovă stabilă e un partener mult mai serios în discuţiile pentru reglementarea transnistreană decât o ţară sugrumată de lupta dintre clanuri şi de criza politică. Dacă criza politică din Moldova va continua şi după alegeri şi dacă ea va coincide cu criza politică din Transnistria nu vom putea vorbi de vreo avansare în procesul de reglementare. Dar pot să vă spun că cele două crize politice în toamnă ar putea coincide cu criza politică din Rusia. Şi participanţii la reglementarea transnistreană vor fi preocupaţi de propria supravieţuire şi nu de problemele reglementării. Când spun criza politică din Rusia am în vedere probleme economice, lupta pentru putere, legată de distrbuirea resurselor economice. Eu nici măcar nu vorbesc despre lupta dintre Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, pentru că ei sunt nişte figuri decorative pe scena politică a Rusiei, eu vorbesc despre forţele care controlează principalele fluxuri financiare. Şi iată atunci când între aceste forţe va începe o luptă reală, pentru că bani nu vor mai fi, ci va fi doar tendinţa de a-şi compensa pierderile pe seama bugetului, atunci va începe o luptă nu pe viaţă, ci pe moarte. Şi atunci pe Rusia nu o va mai interesa rezolvarea problemelor Transnistriei, de fapt nici Chişinăul nu se va mai gândi la asta.
Europa Libera: Dle Portnikov, săptămâna trecută la Kiev şi Tbilisi s-a aflat într-o vizită vicepreşedintele Statelor Unite John Biden. Ce importantă are vizita unui demnitar de asemenea rang pentru regiune, mă refer la mesajul transmis pentru Ucraina, Moldova şi regiunea transnistreană.
Vitalii Portnikov: Trebuie să înţelegem că vizita nu este o determinare a liniei politicii americane în regiune, ci e mai degrabă o vizită de cercetare, de documentare, pentru că John Biden încă nu-şi poate imagina, probabil, cine va câştiga alegerile preşedintelui Ucrainei, de aceea vizita sa e mai degrabă o încercare de a discuta cu principalii actori politici pe diferite chestiuni, dintre care cea mai importantă este vectorul de dezvoltare al Ucrainei în principiu. Şi de asta depind deja multe lucruri – cum Ucraina îşi va construi relaţiile cu Moldova şi cum îşi va juca roul în reglementarea transnistreană.
Europa Liberă: Dle Vitalii Portnikov, vă mulţumim. Am discutat cu jurnalistul postului de Radio Svoboda de la Kiev, Vitalii Portnikov. Dragi ascultători, încheiem Dialogurile de azi. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie, vă urez toate cele bune şi ne reauzim săptămâna viitoare. Aici e Radio Europa Liberă.
Invitatul emisiunii de azi la telefon este jurnalistul postului de Radio Svoboda, de la Kiev, Vitalii Portnikov. Haideţi să vedem, dle Portnikov, unul din evenimentele săptămânii trecute a fost alegerea unui nou preşedinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol, după demisia recentă a lui Evgheni Şevciuc. Deşi deputaţii anunţaseră iniţial că vor alege un nou spiker abia în septembrie, iată că s-au grăbit, se pare, să rezolve problema înainte de a pleca în vacanţă. Cum comentaţi această alegere şi în general confruntările politice din ultimul timp de la Tiraspol?
Vitalii Portnikov: Cred că procesul politic din Transnistria nu se deosebeşte foarte mult de cel din Moldova. E vorba de o lupta dintre clanuri, prezentă şi în Moldova în toţi aceşti ani şi dusă sub acoperirea diferitelor declaraţii politice. La Tiraspol e vorba de lupta clanurilor sub aceeaşi acoperire a declaraţiilor politice. Pentru că noi înţelegem foarte clar că în spatele declaraţiilor lui Şevciuc împotriva lui Smirnov şi invers stă exlusiv lupta clanurilor şi dorinţa de a controla fluxurile financiare. Trebuie de gândit în ce măsură aceste fluxuri financiare se combină unul cu altul şi cu interesele clanurilor din Moldova de a controla fluxurile financiare. Cred că în general aici nu este vorba de politică, ci doar de interese financiare.
Europa Liberă: Să înţelegem că în această luptă la acest moment a biruit clanul lui Smirnov, dacă noul spiker Anatolii Kaminski este un apropiat al lui Smirnov?
Vitalii Portnikov: Pe de o parte dl Kaminski e legat de Smirnov, pe de altă parte, partidul lui Şeviciuc continuă să controleze situ aţia din Parlamentul transnistrean. Trebuie de înţeles în jurul a ce se dau aceste lupte. Noi cu Dvs, de altfel, ca şi populaţia Transnistriei, nu ştim costul problemei. Dar ăsta e momentul principal.
Europa Liberă: Dle Portnikov, vă mulţumim, vom reveni la discuţie după ce vom asculta următorul material. E vorba de un reportaj realizat de o echipă a Europei Libere în satul Parcani, raionul Slobozia, unde principala problemă, se pare, este faptul că localnicii au rămas fără pământurile care le revin de drept.
Celălalt antreprenor ce administrează terenurile satului, Mihail Tascari este învinuit de săteni că nu prelucrează pământurile luate în arendă deloc. După ce au scris mai multe petiţii către autorităţile transnistrene, sătenii au decis să-şi revendice drepturile în instanţă.
"Oamenii sunt de acord să ne dea fie bani, fie produse, fie grâne. Vrem ca instanţa să fixeze vreun fel de compensaţie. Trebuie cumva recompensaţi oamenii ale căror pământuri le foloseşti. Suntem un sat de bulgari şi ne-am adresat cu această problemă şi la Ambasada Bulgariei din Chişinău".
Sătenii au pierdut cauza în două instanţe primare transnistrene şi aşteaptă acum o decizie de la instanţa supremă a Transnistriei: "Juriştii ne sfătuiesc să ne judecăm ami întâi în curtea supremă şi în Curtea de arbitraj din Transnistria, apoi, dacă şi acolo vom pierde, vom ajunge la CEDO".
Pentru că nu am reuşit să-i găsim pe cei doi antreprenori de la Parcani, l-am contactat pe deputatul Efimii (Mihailovici) Koval, preşedintele comisiei pentru agricultură din legislativul transnistrean. El spune că îi este cunoscută problema ţăranilor din Parcani: "Când s-a produs reformarea kolhozurilor, această gospodărie nu s-a reformat. Pământul a fost dat altuia înainte de a se reforma ei şi de a primi cote de teren. Abia atunci când au început să dea pământurile altora, ei au început să se reformeze. Deci ei au mers oarecum în urma procesului. Dar legea nu interzice aşa ceva. Pământurile au fost date în 2003-2004, dar reformarea a început în 1998-1999-2000. Reiese că ei şi sunt cotaşi dar şi nu sunt".
Kovali spune că deţine informaţii potrivit cărora unul din arendaşi, Vladimir Pasiutin, în afară de ceapă, le-a distribuit anul trecut cotaşilor din Parcani şi grâne, însă numai pensionarilor. Distribuirea acestor produse se face însă arbitrar, spune Koval, şi nu conform unui contract încheiat cu sătenii:"În baza petiţiilor acestor săteni din Parcani, noi, comisia, pregătim acum o scrisoare către Igor Smirnov ca să rezolvăm această problemă, să spună da sau nu, ca să nu mai scrie petiţii, să le fie fixate poate compensaţii, dar ca să nu fie amăgiţi".
De la preşedintele comisiei pentru agricultură din Sovietul Suprem, Efimii Mihailovici Kovali, am mai aflat că cel de-al doilea antreprenor care a luat pământuri în arendă la Parcani a fost deja lipsit de dreptul de a le mai administra şi acum autorităţile caută noi stăpâni pentru aceste terenuri, pentru că localnicii, spune Koval, nu pot prelucra pământurile din lipsă de utilaje dar şi pentru că majoritatea ar fi de vârsta pensionării.
Radio Europa Liberă l-a întrebat pe juristul asociaţiei PROMO-LEX din Chişinău, Alexandru Postică, cum pot fi repuşi în drepturi ţăranii din Parcani:
Alexandru Postică: Cred că sunt două soluţii: soluţionarea politică a difrendului transnistrean şi ajungerea astfel la un compromis, şi a doua cale o decizie a Curţii Europene a Drepturilor Omului în acest caz în care FR şi RM să fie obligate să repună în drepturi aceste persoane. Nu văd nici o perspectivă pentru rezolvarea în instanţele naţionale a acestei probleme, deoarece este o violare clară a art. 13 în coroborare cu art.1 din protcolul adiţional la Convenţia Europeană.
Europa Liberă: Să presupunem că ar putea fi o decizie favorabilă de la CEDO. Dar ea va trebui executată de autorităţile de la Tiraspol.
Alexandru Postică: Cred că o hotărâre în acest sens va fi greu executată, dar având în vedere influenţa Rusiei asupra autorităţilor de la Tiraspol, cred că într-un final va fi executată.
-------------------------
Europa Libera: Revenim la discuţia cu invitatul nostru Vitalii Portnikov. Săpătămâna aceasta, mai precis miercuri, în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare anticipate. Cum credeţi că vor influenţa reglementarea problemei transnistrene dar şi asupra poziţiei Rusiei în procesul de negocieri?
Vitalii Portnikov: O Moldovă stabilă e un partener mult mai serios în discuţiile pentru reglementarea transnistreană decât o ţară sugrumată de lupta dintre clanuri şi de criza politică. Dacă criza politică din Moldova va continua şi după alegeri şi dacă ea va coincide cu criza politică din Transnistria nu vom putea vorbi de vreo avansare în procesul de reglementare. Dar pot să vă spun că cele două crize politice în toamnă ar putea coincide cu criza politică din Rusia. Şi participanţii la reglementarea transnistreană vor fi preocupaţi de propria supravieţuire şi nu de problemele reglementării. Când spun criza politică din Rusia am în vedere probleme economice, lupta pentru putere, legată de distrbuirea resurselor economice. Eu nici măcar nu vorbesc despre lupta dintre Dmitri Medvedev şi Vladimir Putin, pentru că ei sunt nişte figuri decorative pe scena politică a Rusiei, eu vorbesc despre forţele care controlează principalele fluxuri financiare. Şi iată atunci când între aceste forţe va începe o luptă reală, pentru că bani nu vor mai fi, ci va fi doar tendinţa de a-şi compensa pierderile pe seama bugetului, atunci va începe o luptă nu pe viaţă, ci pe moarte. Şi atunci pe Rusia nu o va mai interesa rezolvarea problemelor Transnistriei, de fapt nici Chişinăul nu se va mai gândi la asta.
Europa Libera: Dle Portnikov, săptămâna trecută la Kiev şi Tbilisi s-a aflat într-o vizită vicepreşedintele Statelor Unite John Biden. Ce importantă are vizita unui demnitar de asemenea rang pentru regiune, mă refer la mesajul transmis pentru Ucraina, Moldova şi regiunea transnistreană.
Vitalii Portnikov: Trebuie să înţelegem că vizita nu este o determinare a liniei politicii americane în regiune, ci e mai degrabă o vizită de cercetare, de documentare, pentru că John Biden încă nu-şi poate imagina, probabil, cine va câştiga alegerile preşedintelui Ucrainei, de aceea vizita sa e mai degrabă o încercare de a discuta cu principalii actori politici pe diferite chestiuni, dintre care cea mai importantă este vectorul de dezvoltare al Ucrainei în principiu. Şi de asta depind deja multe lucruri – cum Ucraina îşi va construi relaţiile cu Moldova şi cum îşi va juca roul în reglementarea transnistreană.
Europa Liberă: Dle Vitalii Portnikov, vă mulţumim. Am discutat cu jurnalistul postului de Radio Svoboda de la Kiev, Vitalii Portnikov. Dragi ascultători, încheiem Dialogurile de azi. Sunt Viorica Zaharia, vă mulţumesc pentru atenţie, vă urez toate cele bune şi ne reauzim săptămâna viitoare. Aici e Radio Europa Liberă.
