În Rusia are loc un protest inedit în sprijinul opozantului întemnițat Aleksei Navalnîi. Suporterii lui aprind lumânări sau luminează cu mobilul mai ales prin curți, în ciuda avertismentelor că vor fi arestați. Suporterii lui Navalnîi au declarat un moratoriu asupra demonstrațiilor de stradă până la primăvară, după ce poliția a reținut mii de oameni la asemenea proteste în ultimele săptămâni.

Mai devreme, duminică, sute de femei au participat la un „lanț al solidarității și dragostei” la Moscova și St. Petersburg de Ziua Sf. Valentin, în sprijinul femeilor ruse inculpate din motive politice. Protestul a fost de asemenea dedicat liderului întemnițat al opoziției Alexei Navalnîi și soției lui, Iulia, care a plecat în Germania la 10 februarie.

Imagini publicate la 14 februarie pe rețelele sociale arată femei cu trandafiri, baloane și semne în formă de inimă, toate roșii, cu numele unor deținute politice pe ele. Ele cântau „Dragostea este mai puternică decât frica” – motto-ul protestului. Alte persoane cărora le-a fost dedicat protestul au fost avocata Liubov Sobol, membra Pussy Riot, Maria Aliohina, secretara de presă a lui Navalnîi, Kira Iarmîș, și alții.

În R. Moldova au fost anunțate duminică încă 381 de cazuri de infecție cu noul coronavirus. Bilanțul zilnic este mai scăzut ca în cursul săptămânii trecute, dar la weekend se fac mai puține teste. În total, până la ziua de astăzi, în ţară au fost înregistrate 170.186 de cazuri de COVID-19, transmite MOLDPRES. Vineri, ministrul interimar al Sănătății, Tatiana Zatîc, a avertizat că se așteaptă înmulțirea cu 20% a cazurilor de infectare cu COVID-19. La o ședință de guvern, Zatîc a atras atenția la diminuarea capacităților de spitalizare și în general la „presiunea” asupra sistemului medical. „Reactivăm paturile care au fost dezactivate în luna ianuarie. Astăzi am deschis suplimentar 130 de paturi în municipiul Chișinău și am redeschis Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie”, a mai spus Zatîc. La aceeași ședință de guvern, premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că dacă se înmulțesc cazurile de infectare, nu este exclusă reintroducerea unor restricții.

Procuratura Generală a R. Moldova i-a cerut scuze fostului ministru al Apărării, Valeriu Pasat, pentru tragerea sa ilegală la răspundere, informează site-ul Anticorupție.md. Săptămâna aceasta, P.G. a publicat pe site-ul său, spunând că o face la cererea lui Pasat, un scurt text cu scuze, „în numele statului, pentru faptul tragerii ilegale la răspundere penală”. Anticorupție.md amintește că Valeriu Pasat a fost cercetat penal în perioada 2005-2006, fiind condamnat la 10 ani de închisoare pentru că ar fi prejudiciat în anul 1997 bugetul de stat de 53 milioane de dolari SUA, prin vânzarea ilicită a 21 de avioane MiG-29, pe când era ministru al Apărării. Prin hotărârea Curții de Apel din Chișinău din 16 octombrie 2006, au fost retrase ca neconfirmate acuzațiile legate de vânzarea avioanelor MIG-29 și i-a fost redus lui Valeriu Pasat termenul de detenție de la 10 la 5 ani.

Sute de femei au participat la un „lanț al solidarității și dragostei” la Moscova și St. Petersburg de Sf. Valentin, duminică, în sprijinul femeilor ruse inculpate din motive politice. Protestul a fost de asemenea dedicat liderului întemnițat al opoziției Alexei Navalnîi și soției lui, Iulia, care a plecat în Germania la 10 februarie. Imagini publicate la 14 februarie pe rețelele sociale arată femei cu trandafiri, baloane și semne în formă de inimă, toate roșii, cu numele unor deținute politice pe ele. Ele cântau „Dragostea este mai puternică decât frica” – motto-ul protestului. Alte persoane cărora le-a fost dedicat protestul au fost avocata Liubov Sobol, membra Pussy Riot Maria Aliohina, secretara de presă a lui Navalnîi, Kira Iarmîș și alții.

Președintele american Joe Biden a declarat după achitarea predecesorului său Donald Trump în Senat că acest capitol a amintit că democrația este fragilă, informează departamentul românesc al Europei Libere. Șapte senatori republicani au votat pentru condamnarea lui Donald Trump, dar era nevoie de 17 voturi ale republicanilor pentru a se atinge numărul necesar de voturi. Joe Biden a subliniat că, în pofida deciziei republicanilor de a nu-l condamna pe Donald Trump, „fondul acuzației nu a fost contestat”, iar atacul violent asupra Capitoliului, de la 6 ianuarie, a arătat că „democrația este fragilă”. „Trebuie să rămânem mereu vigilenţi. Violenţa şi extremismul nu-şi au locul în America. Fiecare dintre noi are datoria şi responsabilitatea, ca americani şi în special ca lideri, să apere adevărul şi să învingă minciuna”, se arată în mesajul transmis de președintele Joe Biden. El le-a mulțumit tuturor celor care au rezistat pe 6 ianuarie în fața asaltului mulțimii care îl susținea pe Donald Trump. Senatul a decis sâmbătă să îl achite pe fostul președinte american, cu 43 de voturi în favoarea lui Trump, care avea nevoie de doar 34 pentru a fi achitat.

Suporterii opozantului rus Alexei Navalnîi sunt chemați să participe duminică la un protest original, menit să evite intervenția în forță a autorităților. La ora 8 seară, ora locală, rușii vor lumina cu lanterna mobilului spre cer, timp de 15 minute, în semn de solidaritate cu Navalnîi, și vor posta fotografii cu acest protest pe rețele. Acțiunea vine la o zi după ce autoritățile din orașul rus Celeabinsk au perchiziționat birourile organizației lui Navalnîi. Mai devreme, autoritatea de stat a Federației Ruse pentru mass-media, Roskomnadzor, a ordonat câtorva organizații de presă, inclusiv departamentului rusesc al Europei Libere și televiziunii Current TV, să îndepărteze toate relatările despre planul „protestului cu lumini” programat pentru duminică. Alte organizații de presă avertizate să nu relateze despre proiect au fost publicațiile pe net Meduza și Open Media, și agenția de știri TV-2 din orașul siberian Tomsk.

În Kosovo au loc astăzi alegeri parlamentare anticipate, la care prima șansă o are partidul naționalist de stânga al Autodeterminării („Vetevendosje”). Erau așteptați la vot în aproape 2.400 de secții de votare cam 1,8 milioane de cetățeni cu drept de vot, chemați să aleagă 120 de legislatori din peste 1.000 de candidați propuși de 28 de grupări politice. Din cauza pandemiei, alegătorii sunt datori să poarte măști și să păstreze o distanță de cel puțin doi metri între ei în secțiile de votare. Oficialii electorali spun că persoanele infectate cu coronavirusul de tip nou vor putea vota grație urnelor mobile. La alegeri pot participa de asemenea, prin poștă, cam 100.000 de kosovari din diaspora. 43.000 de mii de voturi din străinătate deja au ajuns la destinație. Sondajele de opinie sugerează că Vetevendosje va obține 40-50% din voturi. Acesta este al cincilea scrutin național din Kosovo de la proclamarea independenței față de Serbia.

Feribotul de la Molovata și-a reluat circulația peste Nistru duminică la 10 dimineață, după o suspendare provocată de vremea nefavorabilă, mai ales de vântul puternic, a informat Unimedia.md. Tot din cauza prognozei meteo care anunță temperaturi foarte scăzute în zilele următoare, SA „Apă-Canal Chișinău” a anunțat că stopează temporar efectuarea lucrărilor planificate la rețele, cel puțin până la 17 februarie. Detalii despre acest anunț, ca și sfaturi pentru protejarea rețelei în condiții de îngheț, pot fi găsite pe site-ul întreprinderii, www.acc.md. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare de temperaturi foarte scăzute în perioada 12-18 februarie, ca și de pericol de ghețuș pe drumuri.

Fostul președinte american Donald Trump a fost achitat în procesul de „impeachement” din Senat, unde era judecat pentru „incitare la violență” în legătură cu asaltul din 6 ianuarie asupra Congresului, soldat cu cinci morți.

Inițial, acuzația formată din membri ai Camere Reprezentanților, ceruse iar Senatul aprobase audierea de martori înainte de pronunțarea verdictului dar la scurt timp, cererea a fost retrasă. Republicanii amenințaseră să vor bloca audierile pentru numirea membrilor administrației Biden dacă procesul de impeachement” se prelungește.

Votul final în Senat a fost de 57 pentru „impeachment” și 43 împotrivă - dar ar fi fost nevoie de 67 de voturi pentru a-l declara vinovat pe Trump. Celor 50 de senatori democrați, care toți l-au găsit vinovat, nu s-au alăturat decât 7 republicani.

Donald Trump rămâne singurul președinte american care a fost pus sub acuzare („impeachment”) de două ori. Primul proces de „impeachment” , legat de Ucraina, s-a încheiat tot cu achitarea lui, în februarie 2020.

Anul trecut regiunea transnistreană a beneficiat de asistență externă pentru combaterea pandemiei în valoare de 330 de mii de dolari, a declarat șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Acesta nu a precizat de unde au venit donațiile, însă din informațiile apărute în mass media pe parcursul anului trecut se poate constata că majoritate covârșitoare a donațiilor au venit din partea OMS-ului, a Delegației Uniunii Europene și a ambasadelor statelor occidentale acreditate în Republica Moldova. Ca donație din partea Federaţiei Ruse, presa a relatat despre câteva partide de teste și echipamente de testare.

Săptămâna trecută, în regiunea transnistreană a ajuns un lot de ajutoare umanitare din partea Organizației Mondiale a Sănătății, constând din aparate de respirație asistată, măști, consumabile pentru concentratoarele de oxigen și pulsoxiometre. În presa din regiune evenimentul a fost menționat în treacăt, în schimb s-a vorbit pe larg despre faptul că compania monopolistă de telecomunicații InterDnestrCom a ajutat la transportarea echipamentelor pentru tratarea bolnavilor de Covid-19, iar firma Sheriff, cel mai mare monopolist din regiune, a cumpărat 20 de ambulanțe, modernizând practic jumătate din parcul auto al serviciului de urgență din regiune.

La Washington, Senatul Statelor Unite a amânat sâmbătă pronunțarea unui verdict în procesul de impeachment al fostului președinte Donald Trump, votând în favoarea audierii unui martor – o legislatoare republicană care a confirmat că i s-a spus că Trump a luat partea agresorilor când mulțimea a atacat congresul la 6 ianuarie. Potrivit lui Jaime Herrera Beutler, în timpul atacului soldat cu morți și răniți, Trump i-ar fi spus la telefon unui lider republican din Congres că manifestanții sunt „mai supărați” de deznodământul alegerilor decât respectivul legislator, dându-le implicit dreptate.

Un cutremur puternic cu magnitudinea 7,1 s-a produs în largul coastelor prefecturii japoneze Fukushima sâmbătă, 13 februarie, zguduind clădiri la mare depărtare, inclusiv în capitala Tokio. Dar potrivit primelor relatări de presă, nu s-au înregistrat daune mari și nu a fost emisă avertizare de tsunami. Agenția Meteorologică a Japoniei a spus că epicentrul s-a aflat în largul coastelor nord-estice, la o adâncime de 60 km. Televiziunea publică japoneză NHK a relatat că nu s-au înregistrat probleme la centrala nucleară Tokaimura, unde în 1999 a avut loc un grav accident. Seismul a venit cu puține săptămâni înaintea celei de-a 10-a aniversări a cutremurului devastator, urmat de tsunami, de la 11 martie 2011, care a ucis 20.000 de oameni, provocând și o gravă criză nucleară la centrala Fukushima.

Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a fost învestit sâmbătă, 13 februarie, ca premier într-un guvern italian de unitate națională. Evenimentul vine după o criză politică de o lună. Guvernul anterior, al lui Giuseppe Conte, căzuse din cauza disputelor cu un partener de coaliție pe tema folosirii fondurilor UE pentru reconstrucția post-pandemie. Draghi și miniștrii lui au depus jurământul la palatul prezidențial Quirinale, de la Roma, în fața președintelui Sergio Mattarella. Noul guvern, reprezentând o coaliție largă, care îi va da teoretic o majoritate confortabilă în parlament, mai trebuie să fie aprobat de ambele camere ale legislativului. Draghi, economist în vârstă de 73 de ani, a spus că va păstra câțiva miniștri din fostul cabinet. Guvernul lui Draghi este al 67-lea instalat la Roma după al doilea război mondial și al șaptelea în ultima decadă.

În R. Moldova s-au înregistrat sâmbătă încă aproape o mie de îmbolnăviri cu COVID-19, precum și 14 decese. Potrivit autorităților medicale, din cele 979 de cazuri noi de infectare, doar două sunt de import. S-au efectuat 3.739 de teste. Din numărul total de cazuri noi, 44 sunt lucrători medicali. Vineri, ministrul interimar al Sănătății, Tatiana Zatîc, a avertizat că se așteaptă înmulțirea cu 20% a cazurilor de infectare cu COVID-19, transmite IPN, cu referire la ședința Guvernului de vineri. Zatîc a atras atenția la diminuarea capacităților de spitalizare și în general la „presiunea” asupra sistemului medical. „Reactivăm paturile care au fost dezactivate în luna ianuarie. Astăzi am deschis suplimentar 130 de paturi în municipiul Chișinău și am redeschis Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie”, a mai spus Zatîc. La aceeași ședință de guvern, premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că dacă se înmulțesc cazurile de infectare, nu este exclusă reintroducerea unor restricții.

Autoritățile din orașul rus Celeabinsk au perchiziționat birourile organizației opozantului întemnițat Alexei Navalnîi, au informat sâmbătă, 13 februarie, activiștii.

Raidul a avut loc când birourile erau goale, căci activiștii lucrau în „home office”. Știrea vine la o zi după ce autoritatea de stat a Federației Ruse pentru mass-media, Roskomnadzor, a ordonat câtorva organizații de presă, inclusiv departamentului rusesc al Europei Libere și televiziunii Current TV, să îndepărteze toate relatările despre planul unui protest împotriva întemnițării opozantului rus Alexei Navalnîi. Alte organizații de presă avertizate să nu relateze despre proiect sunt publicațiile pe net Meduza și Open Media, și agenția de știri TV-2 din orașul siberian Tomsk. Aliații lui Navalnîi au îndemnat oamenii din toată Rusia să lumineze cu lanterna mobilului spre cer timp ce 15 minute începând de la 8 seara, pe 14 februarie, și să posteze poze ale acestui protest pe rețele. Roskomnadzor consideră că informând oamenii despre acest plan, organizațiile de presă îi îndeamnă să participe la demonstrații neautorizate și dezordini în masă.

Consiliul de Egalitate, o structură autonomă ai cărei membri sunt numiți de Parlament, i-a recomandat președintelui PSRM, Igor Dodon, să-și ceară scuze de la președinta Maia Sandu pentru afirmațiile sexiste și instigatoare la discriminare făcute la adresa ei în timpul campaniei electorale prezidențiale de anul trecut, în emisiunea sa video Președintele Răspunde. Potrivit IPN, ofensele aduse de Dodon lui Sandu se refereau la faptul că ea nu are copii. Recomandarea Consiliului de Egalitate vine în urma solicitării Platformei Egalitate de Gen, o organizație civică dedicată promovării drepturilor femeilor. Aceasta a semnalat declarațiile lui Dodon ca fiind sexiste și discriminatorii față de oponenta sa, politiciana Maia Sandu și, în general, față de toate femeile din Republica Moldova cu situație similară. În opinia activiștilor, a avea sau nu copii este doar un detaliu din biografia unei persoane, cert unul de interes public în cazul unei persoane publice, dar acesta nu definește personalitatea și aptitudinile profesionale.

Poliția Chișinău spune că a descoperit și reținut un grup de hoți de bani de pe carduri bancare, iar unul dintre membrii lui ar deține o funcție de conducere într-un penitenciar. Numele lui nu a fost făcut public. Potrivit IPN, doi dintre cei 12 suspecți – presupuși organizatori – sunt deținuți. Administrația Națională a penitenciarelor nu a comentat deocamdată cazul. Poliția spune că anul trecut suspecții au înstrăinat de pe carduri cam 700.000 de lei, în 150 de furturi. Banca Națională a Moldovei a atenționat din nou cetățenii că orice informație cu privire la cardurile bancare este privată și nu trebuie comunicată nimănui, nici chiar reprezentanților băncilor. Pentru a preveni situațiile de fraudă, cetățenii sunt îndemnați să activeze limite valorice pentru tranzacțiile cu cardul.

Și-a suspendat activitatea din cauza prognozei de vreme rea, cu vând puternic, feribotul de la Molovata, care face legătura între cele două maluri ale Nistrului, relatează IPN cu trimitere la Inspectoratul General de Poliție. Circulația se va relua când vor permite condițiile meteo. Tot din cauza prognozei meteo care anunță temperaturi foarte scăzute în zilele următoare, SA „Apă-Canal Chișinău” a anunțat că stopează temporar efectuarea lucrărilor planificate la rețele, cel puțin până la 17 februarie. Detalii despre acest anunț, ca și sfaturi pentru protejarea rețelei în condiții de îngheț, pot fi găsite pe site-ul întreprinderii, www.acc.md. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare de temperaturi foarte scăzute în perioada 12-18 februarie, de vânt puternic în 12-13 februarie, ca și pericol de ghețuș pe drumuri.

Rusia a aplicat sancțiuni economice unor firme ucrainene, adăugate unei liste mai vechi. Printre cele nouă companii vizate de „măsurile economice speciale” în baza noului decret, publicat la 12 februarie, se numără Carneship, Donmar, Transship – toate din sectorul naval – și producătorul de metal Maxima Metal. În decret nu se spune cu ce s-au făcut vinovate companiile sancționate. Odată cu ele, numărul total al firmelor ucrainene sancționate de ruși se ridică la 84. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după anexarea Crimeii de către ruși, în 2014, când a început și conflictul dintre separatiștii pro-ruși din Donbas, sprijiniți de Moscova, și forțele armate ucrainene.

Cel puțin 155 de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost confirmate într-o închisoare din regiunea transnistreană, scrie presa din regiune, fără să precizeze la ce penitenciar a fost înregistrat focarul de coronavirus. Șefa departamentului de justiție al administrației separatiste, Alexandra Tumba, este citată cu declarația că majoritatea cazurilor sunt asimptomatice, iar în situații mai rare pacienții au febră sub 38 de grade. În cadrul penitenciarului a fost dislocat un spital mobil, iar pentru îngrijirea celor 155 de bolnavi au fost delegați trei medici. „Deținuții bolnavi primesc o alimentație mai bogată, au fost cumpărate medicamente anti-Covid și vitamine, iar la necesitate pacienții vor fi transportați sub escortă pentru a li se face tomografie computerizată”, a spus responsabila de la Tiraspol.

Ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, a participat la colegiul așa-numitului minister de externe de la Tiraspol. Evenimentul a avut loc în regim on-line, iar în discursul său ambasadorul rus a vorbit despre rolul decisiv al misiunii de pacificare conduse de Rusia în regiunea separatistă transnistreană pentru menținerea păcii pe Nistru, „ceea ce ne permite să ducem negocieri cu participarea OSCE, Ucraina, a observatorilor din partea SUA și UE”.

Liderul administrației secesioniste de la Tiraspol Vadim Krasnoselski a mulțumit ambasadorului rus, ministrului apărării de la Moscova și președintelui Putin „pentru susținerea acordată Transnistriei” și pentru misiunea de pacificare.

Și ambasadorul cu misiuni speciale de la Moscova, Serghei Gubarev, a transmis un mesaj la Tiraspol cu ocazia „zilei lucrătorului diplomatic”, în care spune că „din primele zile ale creării sale, ministerul de externe de la Tiraspol a luptat pentru sarcina cea mai importantă – apărarea intereselor și chiar a existenței republicii moldovenești nistrene”. „Sper că după pandemie va continua practica care s-a recomandat foarte bine a stragierii diplomaților transnistreni la Ministerul de Externe al Rusiei”, se mai spune în mesajul lui Gubarev, citat de presa de la Tiraspol.

Federaţia Rusă declară că susține integritatea teritorială a Republica Moldova, dar ambasadorul rus și numeroși oficiali de la Moscova participă constant la evenimentele „oficiale” organizate de conducerea separatistă de la Tiraspol, subliniind de fiecare dată susținerea pe care o acordă Rusia regiunii transnistrene.

Oleg Vasnețov a participat și anul trecut la colegiul așa-numitului minister de externe de la Tiraspol. Atunci însă Ministerul de Externe de la Chişinău l-a convocat pe Vasnețov și a cerut diplomaților ruși acreditați în Republica Moldova „să se abțină” de la participarea la evenimentele organizate de administrația separatistă de la Tiraspol. În acest an, Ministerul de Externe de la Chişinău nu a avut deocamdată nicio reacție la acțiunile diplomaților ruși.

BBC a condamnat decizia autorităților chineze de a bloca emisiunile sale în Hong Kong, insistând că accesul la știri obiective este un drept uman fundamental. China a interzis la 12 februarie transmiterea BBC World News la televiziunile chineze și la compania de radioteleviziune publică din Hong Kong (RTHK), spunând că va bloca și retransmiterea emisiunilor de radio ale BBC World Service. Radioul Național al Chinei și administrația televiziunilor au spus că relatările BBC World News despre China „au încălcat grav” datoria de a fi „obiective și corecte”, au dăunat intereselor Chinei și au subminat unitatea națională. Decizia chineză a venit la o săptămână după ce autoritatea de media britanică Ofcom a retras licența de transmisie pentru Marea Britanie postului China Global Television Network's (CGTN) după ce a descoperit că licența era deținută în mod ilegal de o altă companie, iar Beijingul a amenințat cu „o ripostă necesară”.

Autoritatea de stat a Federației Ruse pentru mass-media, Roskomnadzor, a ordonat câtorva organizații de presă, inclusiv departamentului rusesc al Europei Libere și televiziunii Current TV, să îndepărteze toate relatările despre planul unui protest împotriva întemnițării opozantului rus Alexei Navalnîi. Alte organizații de presă avertizate să nu relateze despre proiect sunt publicațiile pe net Meduza și Open Media, și agenția de știri TV-2 din orașul siberian Tomsk. Aliații lui Navalnîi au îndemnat oamenii din toată Rusia să lumineze cu lanterna mobilului spre cer timp ce 15 minute începând de la 8 seara, pe 14 februarie, și să posteze poze ale acestui protest pe rețele. Roskomnadzor consideră că informând oamenii despre acest plan, organizațiile de presă îi îndeamnă să participe la demonstrații neautorizate și dezordini în masă.

Ministrul interimar al Sănătății, Tatiana Zatîc, a avertizat că se așteaptă înmulțirea cu 20% a cazurilor de infectare cu COVID-19, transmite IPN, cu referire la ședința Guvernului de vineri. Zatîc a atras atenția la diminuarea capacităților de spitalizare și în general a presiunii asupra sistemului medical. „Reactivăm paturile care au fost dezactivate în luna ianuarie. Astăzi am deschis suplimentar 130 de paturi în municipiul Chișinău și am redeschis Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie”, a mai spus Zatîc. La aceeași ședință de guvern, premierul interimar Aureliu Ciocoi a spus că dacă se înmulțesc cazurile de infectare, nu este exclusă reintroducerea unor restricții. La 12 februarie s-au înregistrat 1280 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 în Republica Moldova, după efectuarea a peste 4.000 de teste, și 19 decese. Sunt internați în spitale 3093 de pacienți cu noul coronavirus, dintre care 286 în stare extrem de gravă, 55 fiind conectați la aparate de respirație asistată.

Franța, Germania și Marea Britanie au îndemnat Iranul să revină asupra deciziei de a încălca un acord nuclear crucial prin producerea de uraniu metalic și să evite orice măsuri „neconforme” înainte să fie prea târziu. Apelul celor trei puteri europene (E3) de vineri vine la o zi după ce Rusia ceruse și ea Iranului să „dea dovadă de reținere” într-o vreme când noua administrație americană explorează măsuri de a readuce Statele Unite în cadrul acordului nuclear cu Iranul din 2015, pe care fostul președinte Donald Trump l-a denunțat în 2018. La 10 februarie, directorul-general al agenției ONU pentru energie atomică (IAEA), Rafael Grossi, a informat țările membre că inspectorii ONU au confirmat săptămâna aceasta producerea a 3,6 grame de uraniu metalic la o instalație nucleară iraniană, de la Isfahan.