3 septembrie 1999
Dan Ionescu : Vineri, în Canada s-au deschis lucrările celei e-a 8-a reuniuni la nivel înalt a Francofoniei. Printre ţările participante se număra şi Republica Moldova, al cărei preşedinte Petru Lucinschi a sosit acolo la bordul aceluiaşi avion cu omologul său roman Emil Constantinescu. Deplasarea domnului Lucinschi în Canada s-a produs imediat dupa întoarcerea sa din vizita oficială de doua zile la Moscova. O vizita, care a continuat să stărnească ecouri în presa rusă de astazi. Nezavisimaia Gazeta titrează "Ieltin şi Lucinschi s-au întîlnit la Kremlin". In articol este amintită părerea, împărtăşită de mulţi analişti şi anume că actualele relaţii politice dintre cele doua state se centrează în primul rînd pe chestiunea Transnistriei. Iar Parlamentskaia Gazeta noteaza declaraţia preşedintelui Consiliului Federaţiei, Iegor Stroyev, potrivit căreia, Transnistria este punctul sensibil al regiunii. În realitate, Transnistria ar putea fi descrisă drept o adevărata rana deschisă a zonei, daca nu ar fi să luăm în consideraţie încălcările sistematice ale drepturilor omului, între care se înscrie şi deţinerea ilegală a membrilor grupului Ilaşcu. Cu ultimele ştiri legate de situaţia dramatica a acestora, de la corespondenta noastra la Chişinau, Eleonora Lisnic.
Încercările misiunii OSCE din Republica Moldova de a obţine vizitarea deţinuţilor politici din grupul Ilaşcu de către o comisie medicală, nu s-au soldat cu succes. Potrivit ofiţerului pentru relaţii cu publicul şi mass media al OSCE, Matti Sidorov, în prezent de această problemă se ocupă Crucea Roşie, care are competenţa medicala necesara. Nu am reuşit să discutăm cu nici un reprezentant al Crucii Roşii din Republica Moldova. In anticamera organizatiei ni s-a spus că preşedintele acesteia este în concediu, iar vicepreşedintele are un program de lucru foarte încărcat.
Reamintim că deţinutul politic Andrei Ivanţoc, din grupul Ilaşcu, se află în greva foamei din 14 mai, ca forma de protest impotriva tratamentului la care sunt supuşi el şi colegii săi în penitenciarul numarul 2 din Tiraspol. Intr-un interviu acordat postului nostru de radio, Stefan Urîtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova a spus ca de mai bine de o luna nu are veşti despre deţinuţii din grupul Ilaşcu. In opinia lui Stefan Urîtu, atăt ministerul ocrotirii sanatatii cît şi Crucea Roşie nu manifestă receptivitatea necesara cînd este vorba despre problemele deţinutilor politici din grupul Ilaşcu.
Preşedintele comitetului Helsinki din Moldova a afirnat că la sfîrşitul anului trecut, cind a fost grav bolnav Tudor Petrov Popa, dintr-o lista de medicamente pe care a prezentat-o Crucii Roşii, această organizatie a putut oferi doar o trusă de perfuzie. Anevoiasă a fost şi obţinerea medicamentelor de la Ministerul sanatatii, deşi loturi umanitare constînd din medicamente sunt aduse in republica Moldova de mai multe ori pe an. Stefan Urîtu: „Am solicitat Crucii Rosii din Geneva, Crucii Rosii de la Kiev şi mi-au spus că ei vor vizita, dar despre rezultatele vizitei noi nu vom fi informaţi. Noi nu cunoaştem acum situaţia. Au fost sau nu au fost ? Noi nu avem nici un fel de informaţie.”
L-am intrebat pe consilierul principal de stat Nicolae Chirtoaca, care este şi purtătorul de cuvînt al guvernului ce eforturi a depus cabinetul de ministri, inclusiv ministerul sanatatii, pentru a obţine permisiunea necesara pentru vizitarea grupului Ilaşcu de către o echipa de medici: „Am făcut mai multe demersuri şi chiar anumite presiuni asupra autorităţilor de la Tiraspol pentru a asigura un acces al medicilor la domnul Ilaşcu, domnul Ivantoc, care, într-adevăr este în grevă. Cu părere de rău, aceste autorităţi, refuza categoric să accepte acordarea acestui ajutor deţinutilor. Eu cred ca situaţia se explică printr-un factor de ordin politic.”
La intrebarea daca situația in care se află în prezent Andrei Ivantoc a fost discutata la vreo şedinţă de guvern, consilierul principal de stat ne-a răspuns: „Soarta acestor oameni şi a cetăţenilor nostri, adevărati patrioţi este în centrul atenţiei conducerii guvernului, dar, de fapt, pe parcursul ultimei perioade de timp aceasta intrebare, in mod special nu a fost pusa in discuţie, doar în contextul reglementării conflictului cu autorităţile de pe malul sting al Nistrului.”
Din Chişinau, Eleonora Lisnic, Pt REL
Dan Ionescu: in ciuda declaraţiilor pe tema conflictului transnistrean facute ieri de catre preşedintele rus Boris Ieltin, declaraţii în care era reafirmat sprijinul pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, anumite forţe din Federaţia Rusă au fost, şi continuă să fie în spatele separatiştilor de la Tiraspol. Aceasta ne-o dovedeşte şi un interviu al lui Igor Smirnov publicat la 2 septembrie în ziarul moscovit de stînga, Pravda. In cuvintul introductiv la acest interviu, jurnalistul care l-a realizat nu îşi ascunde simpatiile pentru separatistii transnistreni prezentaţi ca victime ale "agresiunii din partea Moldovei". Cit despre Smirnov, al a ţinut să sublinieze, de la bun început, ca "suntem profund recunoscători Federaţiei Ruse pentru rolul ei hotarător în a pune capăt ocupaţiei şi în a-şi îndeplini nobila misiune de pacificator". Liderul separatist nu uită însă să adauge că astazi circula un oarecare grafic al retragerii trupelor ruse pînă în anul 2005. " Dacă, şi sa nu dea Dumnezeu să fie aşa, Rusia îşi va retrage cu forţa tehnica militara şi trupele, atunci agresiunea Moldovei împotriva poporului nostru ar deveni inevitabila. Iata de ce, după apariţia acestui grafic se vorbeşte la noi, în mod serios de faptul că vîntul potrivnic al ocupaţiei a început sa sufle dinspre Kosovo către Transnistria.” Inutil de spus că asemenea referinţe, la intervenţia trupelor NATO în Kosovo sunt clar destinate sa alimenteze obsesiile anti-NATO ale unei părţi a societăţii ruse de felul cititorilor Pravdei.
Dan Ionescu : Vineri, în Canada s-au deschis lucrările celei e-a 8-a reuniuni la nivel înalt a Francofoniei. Printre ţările participante se număra şi Republica Moldova, al cărei preşedinte Petru Lucinschi a sosit acolo la bordul aceluiaşi avion cu omologul său roman Emil Constantinescu. Deplasarea domnului Lucinschi în Canada s-a produs imediat dupa întoarcerea sa din vizita oficială de doua zile la Moscova. O vizita, care a continuat să stărnească ecouri în presa rusă de astazi. Nezavisimaia Gazeta titrează "Ieltin şi Lucinschi s-au întîlnit la Kremlin". In articol este amintită părerea, împărtăşită de mulţi analişti şi anume că actualele relaţii politice dintre cele doua state se centrează în primul rînd pe chestiunea Transnistriei. Iar Parlamentskaia Gazeta noteaza declaraţia preşedintelui Consiliului Federaţiei, Iegor Stroyev, potrivit căreia, Transnistria este punctul sensibil al regiunii. În realitate, Transnistria ar putea fi descrisă drept o adevărata rana deschisă a zonei, daca nu ar fi să luăm în consideraţie încălcările sistematice ale drepturilor omului, între care se înscrie şi deţinerea ilegală a membrilor grupului Ilaşcu. Cu ultimele ştiri legate de situaţia dramatica a acestora, de la corespondenta noastra la Chişinau, Eleonora Lisnic.
Încercările misiunii OSCE din Republica Moldova de a obţine vizitarea deţinuţilor politici din grupul Ilaşcu de către o comisie medicală, nu s-au soldat cu succes. Potrivit ofiţerului pentru relaţii cu publicul şi mass media al OSCE, Matti Sidorov, în prezent de această problemă se ocupă Crucea Roşie, care are competenţa medicala necesara. Nu am reuşit să discutăm cu nici un reprezentant al Crucii Roşii din Republica Moldova. In anticamera organizatiei ni s-a spus că preşedintele acesteia este în concediu, iar vicepreşedintele are un program de lucru foarte încărcat.
Reamintim că deţinutul politic Andrei Ivanţoc, din grupul Ilaşcu, se află în greva foamei din 14 mai, ca forma de protest impotriva tratamentului la care sunt supuşi el şi colegii săi în penitenciarul numarul 2 din Tiraspol. Intr-un interviu acordat postului nostru de radio, Stefan Urîtu, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova a spus ca de mai bine de o luna nu are veşti despre deţinuţii din grupul Ilaşcu. In opinia lui Stefan Urîtu, atăt ministerul ocrotirii sanatatii cît şi Crucea Roşie nu manifestă receptivitatea necesara cînd este vorba despre problemele deţinutilor politici din grupul Ilaşcu.
Preşedintele comitetului Helsinki din Moldova a afirnat că la sfîrşitul anului trecut, cind a fost grav bolnav Tudor Petrov Popa, dintr-o lista de medicamente pe care a prezentat-o Crucii Roşii, această organizatie a putut oferi doar o trusă de perfuzie. Anevoiasă a fost şi obţinerea medicamentelor de la Ministerul sanatatii, deşi loturi umanitare constînd din medicamente sunt aduse in republica Moldova de mai multe ori pe an. Stefan Urîtu: „Am solicitat Crucii Rosii din Geneva, Crucii Rosii de la Kiev şi mi-au spus că ei vor vizita, dar despre rezultatele vizitei noi nu vom fi informaţi. Noi nu cunoaştem acum situaţia. Au fost sau nu au fost ? Noi nu avem nici un fel de informaţie.”
L-am intrebat pe consilierul principal de stat Nicolae Chirtoaca, care este şi purtătorul de cuvînt al guvernului ce eforturi a depus cabinetul de ministri, inclusiv ministerul sanatatii, pentru a obţine permisiunea necesara pentru vizitarea grupului Ilaşcu de către o echipa de medici: „Am făcut mai multe demersuri şi chiar anumite presiuni asupra autorităţilor de la Tiraspol pentru a asigura un acces al medicilor la domnul Ilaşcu, domnul Ivantoc, care, într-adevăr este în grevă. Cu părere de rău, aceste autorităţi, refuza categoric să accepte acordarea acestui ajutor deţinutilor. Eu cred ca situaţia se explică printr-un factor de ordin politic.”
La intrebarea daca situația in care se află în prezent Andrei Ivantoc a fost discutata la vreo şedinţă de guvern, consilierul principal de stat ne-a răspuns: „Soarta acestor oameni şi a cetăţenilor nostri, adevărati patrioţi este în centrul atenţiei conducerii guvernului, dar, de fapt, pe parcursul ultimei perioade de timp aceasta intrebare, in mod special nu a fost pusa in discuţie, doar în contextul reglementării conflictului cu autorităţile de pe malul sting al Nistrului.”
Din Chişinau, Eleonora Lisnic, Pt REL
Dan Ionescu: in ciuda declaraţiilor pe tema conflictului transnistrean facute ieri de catre preşedintele rus Boris Ieltin, declaraţii în care era reafirmat sprijinul pentru integritatea teritoriala a Republicii Moldova, anumite forţe din Federaţia Rusă au fost, şi continuă să fie în spatele separatiştilor de la Tiraspol. Aceasta ne-o dovedeşte şi un interviu al lui Igor Smirnov publicat la 2 septembrie în ziarul moscovit de stînga, Pravda. In cuvintul introductiv la acest interviu, jurnalistul care l-a realizat nu îşi ascunde simpatiile pentru separatistii transnistreni prezentaţi ca victime ale "agresiunii din partea Moldovei". Cit despre Smirnov, al a ţinut să sublinieze, de la bun început, ca "suntem profund recunoscători Federaţiei Ruse pentru rolul ei hotarător în a pune capăt ocupaţiei şi în a-şi îndeplini nobila misiune de pacificator". Liderul separatist nu uită însă să adauge că astazi circula un oarecare grafic al retragerii trupelor ruse pînă în anul 2005. " Dacă, şi sa nu dea Dumnezeu să fie aşa, Rusia îşi va retrage cu forţa tehnica militara şi trupele, atunci agresiunea Moldovei împotriva poporului nostru ar deveni inevitabila. Iata de ce, după apariţia acestui grafic se vorbeşte la noi, în mod serios de faptul că vîntul potrivnic al ocupaţiei a început sa sufle dinspre Kosovo către Transnistria.” Inutil de spus că asemenea referinţe, la intervenţia trupelor NATO în Kosovo sunt clar destinate sa alimenteze obsesiile anti-NATO ale unei părţi a societăţii ruse de felul cititorilor Pravdei.
