AIE confruntată cu majorarea de salarii decisă de PCRM

Plata salariilor şi pensiilor majorate, a indemnizaţiilor – este una din condiţiile puse de liderul partidului comunistilor pentru ca fracţiunea sa să voteze candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la preşedinţie. În luna iulie, deficitul bugetar era de patru ori mai mare decît cel prevăzut. Volum investitiilor directe a scăzut dramatic în primele 7 luni ale anului, au scăzut şi veniturile la buget – pe fundalul crizei economice. Iar de orice imprumut de la Fondul Monetar International va fi agăţată condiţia austerităţii financiare. În aceste conditii, ce soluţii are noua putere pentru a achita promisiunile vechii guvernări ?

Fiecare al patrulea angajat din RM este plătit din bani publici, indică datele statistice oficiale. Astfel, pe durata crizei economice, majorările de salarii nu ar fi oportune, constată expertul Victor Parlicov (IDIS). Însă, adaugă el: ”Pe de altă parte, fiind tensiunea politică atît de înaltă, Alianţa pentru Integrare Europeană dacă va veni cu mesajul că vor fi anulate creşterile de salarii care au fost deja anunţate şi promovate de fostul partid de guvernămînt, scorul lor politic, în special în contextul posibilelor alegeri anticipate noi, va fi cu mult mai jos şi atunci este o interferenţă a factorului politic bolnavă, la părerea mea, dar asta este realitatea.”

Asta însemnînd că noua guvernare ar trebui să achite din start salarii mărite cu aproape 20 la sută, aşa cum a decis Executivul proaspăt demisionat. Fostul prim vicepriem Igor Dodon se arată încrezător că viitoarea guvernare nu va avea cum să acumuleze restanţe la salarii şi pensii: ”Dacă ministerele vor avea capacitate de a conlucra, chiar ţinînd cont de noul algoritm ce va fi implementat de noul Guvern, sunt sigur că se va reuşi.”

Şeful Departamentului relaţii cu publicul şi mass-media al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Republica Moldova, Alexandru Şkendra afirmă că, în general, acum salariile sunt achitate fără restanţe, cu unele excepţii. Alexandru Şkendra: ”Cea mai gravă situaţie se atestă în sfera serviciilor publice. Bunăoară angajaţii de la Întreprinderea de Stat „Moldresurse” din Ungheni nu şi-au ridicat salariile din luna aprilie, datoriile respective ridicându-se la peste 100 mii de lei. La finele lunii august cei 20 de angajaţi ai filialei au adresat o plângere Inspecţiei Muncii, administraţiei locale şi centrale, dar n-au primit nici un răspuns. Cea mai gravă situaţie la capitolul respectiv este în Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi structurile lui teritoriale. La 21 iulie Guvernul a adoptat o hotărâre prin care, în scopul optimizării numărului de personal, a stabilit efectivul-limită al Inspectoratului respectiv în număr de 1939 de unităţii, ceea ce înseamnă disponibilizarea a 142 de angajaţi. La rândul său, Inspectoratul a emis un ordin prin care solicită preavizarea funcţionarilor despre posibila concediere a lor în legătură cu reducerea numărului şi a statelor de personal. Chiar ieri, la 14 septembrie, Federaţia a adresat o scrisoare Şefului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat prin care a cerut anularea ordinului menţionat, concretizând că, în caz contrar, sindicatul va acţiona în conformitate cu legislaţia în vigoare.”

În condiţii de criză economică, a mai adăugat Alexandru Şkendra, sindicatele ar putea ajunge la o înţelegere cu noua guvernare: “Odată ce decizia a fost adoptată de un Guvern şi trebuie aplicată de un alt Executiv, atunci s-ar putea, la părerea unor lideri de sindicat, să fie majorate salariile, dar să se achite ceva mai tîrziu.”

Alte măsuri întrezăresc autorii Monitorului Economic trimestrial, lansat azi de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul. În condiţii de criză economică, Guvernul va reuşi să asigure onorarea obligaţiilor faţă de bugetari şi pensionari, este de părere Sergiu Gaibu: „Asta în mare măsură aplicând trei instrumente de bază: împrumuturi de pe piaţa de capital, granturi externe şi reţineri de achitări faţă de agenţii economici. Aceste 3 instrumente, cumulate, formează peste 6 miliarde lei, ceea ce este echivalent cu bugetul asigurărilor sociale şi reprezintă de fapt deficitul real al bugetului public naţional”.

La părerea expertului Victor Parlicov, un colac de salvare ar fi restabilirea relaţiilor cu FMI, care în negocierile cu noua guvernare ar putea să nu mai condiţioneze, între altele, îngheţarea majorărilor salariale: ”Nici FMI şi nici alte instituţii de obicei, nu ştiu cum va fi în cazul Moldovei, nu duc negocieri cu cineva care nu-şi poate asuma responsabilităţi pe termen lung . Din cauza asta nu a dus negocieri cu Guvernul Grecianîi II.”

Însă fostul prim-vicepremier Igor Dodon consideră că un tratament mai favorabil din partea FMI ar dovedi: ”aplicarea unor standarde duble. Organizaţii internaţionale cum ar fi FMI nu poate să-şi permită să utilizeze standarde diferite în dependenţă de conjunctura politică.”

L-am întrebat pe Igor Dodon din ce bani s-au plătit în ultima vreme salariile şi pensiile?

Igor Dodon: ”La sfărşitul săptămînii precedente încasările de la serviciul vamal, de pe interne erau în creştere. Astea sunt de bază şi plus hărtiile de valoarea de stat, acestea fiind împrumuturi interne. Pe termen scurt si mediu situaţia poate fi gestionată, inclusiv ţinînd cont de rezervele interne, iar pe termen mediu-lung, obligatoriu bugetul de stat are nevoie de susţinerea din afara ţării pentru acoperirea deficitului bugetar.”

Totuşi, în condiţiile în care viitorul Guvern ar urma să preia visteria statului aproape goală, experţii de la IDIS Viitorul precizează că el va fi nevoită să recurgă la împrumuturi fără precedent de pe piaţa de capital, de aproape 2,5 mlrd. de lei. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, lipsirea agenţilor economici de resurse creditare iar, pe de altă parte, orientarea resurselor financiare din societate de la investiţii la consum, ceea ce poate genera mici presiuni asupra preţurilor către sfârşitul anului”.