Doamnelor şi domnilor, bună ziua. Sunt Viorica Zaharia şi vă salut la emisiunea săptămânală a Europei Libere Dialoguri. Subiectul principal al ediţiei de azi va fi noua ediţie a festivalului de ethnojazz la Chişinău şi Tiraspol. Pentru început ştirile săptămînii prezentate de Elena Cioina:
În pofida acumulărilor reduse la bugetul transnistrean, majorările salariilor bugetarilor cu 28 la sută, planificate pentru luna octombrie vor fi operate, a anunţat ministrul finanţelor al regiunii Irina Molocanova. Ea nu a precizat cum vor fi finaţate noile majorări în condiţiile unor acumulări la buget de doar 70 la sută din veniturile planificate.
****
Preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu şi secretarul general al Comitetului Executiv al CSI, Serghei Lebedev au pus la cale scenariul şi lista participanţilor la summit-ul CSI ce urmează să aibă loc la 8 şi 9 octombrie la Chişinău. Subiectul prioritar în agenda de lucru a summit-ului va fi cooperarea economică, a spus Ghimpu. La reuniunea din octombrie, R. Moldova urmează să predea preşedinţia CSI, pe care a deţinut-o în acest an.
*****
Preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei au spus că ţările lor pot ajunge până în decembrie la un nou acord START de reducere a armamentului nuclear. Barack Obama şi Dmitrii Medvedev s-au întâlnit miercuri pe marginea Adunării Generale ONU, la sediul din New York al Naţiunilor Unite. Vorbind despre programul nuclear iranian, preşedintele rus a spus că lumea trebuie să ofere Teheranului „motive” pentru a-l convinge să nu producă arma nucleară. Iar Barack Obama a spus că dacă Iranul nu cooperează, vor fi necesare sancţiuni internaţionale „serioase”.
*****
Generalul rus Nikolai Markov, seful statului major al armatei ruse, a declarat ca Moscova se opune oricarei propuneri americane privind un sistem anti-racheta, daca ea exclude participarea Rusiei. In opinia sa, numai o aparare anti racheta comuna intre Rusia si Statele Unite ar putea fi acceptata de Moscova. Declaratia generalului rus vine dupa ce saptamina trecuta presedintele american Barack Obama a anuntat ca administratia sa renunta la planurile de amplasare a unui radar in Cehia si a 10 interceptoare de rachete in Polonia, in favoarea unui nou sistem defensiv, mai fexibil, mai ieftin si mai efficient.
Decizia anuntata de presedintele Obama a fost salutata imediat de presedintele si premierul Rusiei. Moscova s-a opus cu tarie planurilor administratiei Bush de amplasarea a unor elemente ale scutului antiracheta american, chiar daca Polonia si Cehia sunt amindoua tari ale Aliantei Nord Atlantice si Uniunii Europene.
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a respins categoric speculaţiile că Rusia ar fi influenţat proiectul scutului antirachetă american din Europa. Într-un interviu cu televiziunea americană CBS, preşedintele Obama a spus că „ruşii nu decid politica apărării” a Statelor Unite.
****
Un grup de intelectuali europeni, unii dintre ei fosti demnitari, au publicat o scrisoare deschisa în care cer Uniunii Europene sa ajute Georgia sa-si reîntregeasca teritoriul. „La 20 de ani de la eliberarea unei jumatati de continent, un nou zid se ridica, de data aceasta pe teritoriul suveran al Georgiei”, sustin autorii scrisorii, mai multi fost presedinti de stat, ginditori si militanti pentru drepturile omului. Printre semnatari sunt fostul presedinte al Cehiei, Vaclav Havel, istoricul Timothy Garton Ash, filosofii Andre Glucksman si Adam Michnik. ”In pericol se afla nici mai mult nici mai putin decit intregul proiect caruia i-am dedicat intreaga noastra viata – se scrie in scrisoare – reunificarea pasnica si democrata a continentului european”.
*****
Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri AP, preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a spus că tot mai mulţi ucraineni vor ca ţara lor să intre în NATO. Iuşcenco a declarat că în prezent 33 la sută din ucraineni vor în NATO, iar numai 27 la sută se opun. În urmă cu patru ani, a spus liderul ucrainean, opoziţia era mai mare. Noua administraţie de la Washington a subliniat în câteva rânduri că dacă o ţară vrea să intre în NATO, o condiţie este ca majoritatea cetăţenilor ei să dorească aderarea.
*******
La 25 şi 28 septembrie Colegiul de muzică „Anton Rubenstein” din Tiraspol a găzduit un festival internaţional de jazz, pe care îl organizează de câţiva ani la Chişinău şi Tiraspol o formaţie de jazz din Republica Moldova „Trigon”. Înainte de începerea Festivalului l-am invitat la o discuţie pe şeful formaţiei şi principalul organizator al festivalului, Anatol Ştefăneţ. Vă invităm să ascultaţi acest interviu care pare să sune mai bine pe fundalul muzicii formaţiei „Trigon”.
Europa Liberă: Dle Anatol Ştefăneţ, la a câta ediţie este festivalul „Ethno Jazz” şi cu ce veniţi în acest an?
Anatol Ştefăneţ: Pentru această ediţie mi-am pregătit o frază-cheie cu care aş putea începe orice interviu – 8 ani de guvernare a jazzului în Moldova, ca până la urmă să-mi dau seama că 8 ani de guvernare se asociază cu nişte evenimente politice de la noi care nu sunt pe placul meu şi m-am dezis de ea. Dar răspunsul la întrebare rămâne în vigoare, rămân acei opt ani de muncă asiduă asupra unei acţiuni culturale care o facem în fiecare toamnă deja de 8 ani aici la noi în Chişinău. Suntem foarte recunoscători publicului pentru prezenţă şi celor care ne susţin, Departamentului Cultură al municipiului Chişinău, Companiei Moldsell, Alianţei Franceze, Ambasadei Germaniei, care ne sprijină ca să nu se închidă această manifestare culturală.
Europa Liberă: Ce colective aduceţi în acest an?
Anatol Ştefăneţ: Foarte diverse: din Brazilia – „Renato Borghetti, avem o vedetă mare a jazzului francez cum este Louis Sclavis, avem cel mai bun ethno grup din Ungaria Djabe, avem promovarea tineretului jazzistic din Moldova cu basistul Alex Calancea TRIO.
Europa Liberă: Festivalul se numeşte „Festivalul Ethno Jazz la Chişinău şi Tiraspol”. De ce şi la Tiraspol?
Anatol Ştefăneţ: Noi avem experienţa asta de la primele ediţii. Eu personal nu plec încolo deşi am acolo foarte mulţi şi buni prieteni, pentru că o dată am avut o experienţă când doi miliţieni în tren m-au reţinut şi mi-au pus în cârcă nişte evenimente foarte dubioase. M-am dezis de a traversa Transnistria , chiar dacă merg la Odesa, unde tot am mulţi prieteni, o fac pe la Palanca, deci evit până la un anumit timp Transnistria, deşi cred că ea este o componentă a ţărişoarei noastre mici. Îmi pare rău de nişte ambiţii care ne înconjoară dar vreau să vă spun că festivalul din acest an îl vom începe cu un minut dedicat păcii – va fi o compoziţie specială ca să punem accentele pe integrarea tuturor sufletelor care vieţuiesc pe acest pământ. Da, noi suntem foarte diferiţi cu diferite ambiţii, dar cred că istoria, omenirea, are o mulţime de lucruri negative, inclusiv războaie, care au distrus multe intenţii frumoase ale oamenilor. Sunt poziţionat pe faza că viaţa omului este ceva unical şi trebuie să-l păstrăm cu toţii şi acest moment aş vrea să-l dedic ediţiei a 8-a a festivalului.
Europa Liberă: Dacă revenim la Tiraspol, există interpreţi de jazz acolo?
Anatol Ştefăneţ: Desigur, acolo este Colegiul de muzică, unde funcţionează catedra de muzică uşoară şi jazz, este un big band renumit, condus de dl. Zelinski, apoi chiar nu de mult în cadrul festivalului Dream days ţinut aici la noi am urmărit o formaţie de jazz cu Eugeniu Kitaev, basistul, care a strâns în jurul său adepţi ai jazzului şi cu care a evoluat cu succes binemeritat la acest festival. Ei sunt din Tiraspl, din miezul Transnistriei, care se ocupă de lucruri ordinare, omeneşti, pentru că celelalte lucruri se numesc altfel.
Europa Liberă: Poate muzica uni malurile Nistrului?
Anatol Ştefăneţ: Da. Noi de multe ori am fost mesagerii culturii moldoveneşti în diferite ţări. Chiar şi în Noua Zeelandă când am fost la congresul 22 al violoniştilor din toată lumea, eu am fost protagonistul unui mesaj cultural din Moldova şi după asta am avut o întrevedere cu primul ministru al Noii Zeelande, care mi-a spus următoarele: „Nu am fost nicioiată în Moldova şi nu ştiu ce reprezintă această ţară, dar ceea ce ne-aţi adus Dvs ca şi cultură vorbeşte despre faptul că este o ţară mare, bogată şi foarte culturală”. Au fost cuvintele primului ministru din Noua Zeelandă. Acest lucru se întâmplă în majoritatea ţărilor.
Europa Liberă: Dacă revenim la organizarea festivalului în regiunea transnistreană, cum a fost organizarea în acest an? Aţi simţit că există o stare numită „conflict transnistrean”?
Anatol Ştefăneţ: Mie foarte mult îmi place să contribui la integrarea Moldovei ca stat unitar. De aceea foarte insistent mergem încolo, mai ales că avem prieteni buni acolo, mai ales că avem un colegiu muzical acolo, care se străduie să obţină o tradiţie de jazz acolo şi ne conducem de fraza: „Dacă voi nu ne vreţi, noi vă vrem”. Asta este poziţia noastră şi de fiecare dată unde o să fie un doritor de muzică jazz noi o să fim acolo pentru că aceasta este forma de existenţă a fiecărui colectiv şi fiecărui artist. Cred că multe lucruri o să se amelioreze, cred că poate cu mare greutate sau cu mari probleme sau fără ele, dar până la urmă sper să ne unim într-un festival de jazz moldovenesc unitar.
A fost conducătorul formaţiei „Trigon” din Chişinău, Anatol Ştefăneţ, care este şi principalul organizator al festivalui „Ethno Jazz” la Chişinău şi Tiraspol.
------------------------
Corespondenta naostră în regiune Oxana Berejanskaia i-a întrebat, ca de obicei, pe oameni întâlniţi întâmplător în stradă, dacă au timp, bani şi interes să meargă la spectacole şi concerte şi ce genuri de artă şi-ar dori să fie mai bine promovate în regiune.
Emisiunea Dialoguri de azi a ajuns la final. Sunt Viorica zaharia, îndemnându-vă să găsiţi mai multe informaţii, analize şi comentarii inclusiv pe teme de cultură pe pagina noastră din internet www.europalibera.org, îmi iau rămas bun şi vă mulţumesc pentru atenţie. Ne reauzim în ediţiile următoare. Aici e Radio Europa Liberă.
În pofida acumulărilor reduse la bugetul transnistrean, majorările salariilor bugetarilor cu 28 la sută, planificate pentru luna octombrie vor fi operate, a anunţat ministrul finanţelor al regiunii Irina Molocanova. Ea nu a precizat cum vor fi finaţate noile majorări în condiţiile unor acumulări la buget de doar 70 la sută din veniturile planificate.
****
Preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu şi secretarul general al Comitetului Executiv al CSI, Serghei Lebedev au pus la cale scenariul şi lista participanţilor la summit-ul CSI ce urmează să aibă loc la 8 şi 9 octombrie la Chişinău. Subiectul prioritar în agenda de lucru a summit-ului va fi cooperarea economică, a spus Ghimpu. La reuniunea din octombrie, R. Moldova urmează să predea preşedinţia CSI, pe care a deţinut-o în acest an.
*****
Preşedinţii Statelor Unite şi Rusiei au spus că ţările lor pot ajunge până în decembrie la un nou acord START de reducere a armamentului nuclear. Barack Obama şi Dmitrii Medvedev s-au întâlnit miercuri pe marginea Adunării Generale ONU, la sediul din New York al Naţiunilor Unite. Vorbind despre programul nuclear iranian, preşedintele rus a spus că lumea trebuie să ofere Teheranului „motive” pentru a-l convinge să nu producă arma nucleară. Iar Barack Obama a spus că dacă Iranul nu cooperează, vor fi necesare sancţiuni internaţionale „serioase”.
*****
Generalul rus Nikolai Markov, seful statului major al armatei ruse, a declarat ca Moscova se opune oricarei propuneri americane privind un sistem anti-racheta, daca ea exclude participarea Rusiei. In opinia sa, numai o aparare anti racheta comuna intre Rusia si Statele Unite ar putea fi acceptata de Moscova. Declaratia generalului rus vine dupa ce saptamina trecuta presedintele american Barack Obama a anuntat ca administratia sa renunta la planurile de amplasare a unui radar in Cehia si a 10 interceptoare de rachete in Polonia, in favoarea unui nou sistem defensiv, mai fexibil, mai ieftin si mai efficient.
Decizia anuntata de presedintele Obama a fost salutata imediat de presedintele si premierul Rusiei. Moscova s-a opus cu tarie planurilor administratiei Bush de amplasarea a unor elemente ale scutului antiracheta american, chiar daca Polonia si Cehia sunt amindoua tari ale Aliantei Nord Atlantice si Uniunii Europene.
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a respins categoric speculaţiile că Rusia ar fi influenţat proiectul scutului antirachetă american din Europa. Într-un interviu cu televiziunea americană CBS, preşedintele Obama a spus că „ruşii nu decid politica apărării” a Statelor Unite.
****
Un grup de intelectuali europeni, unii dintre ei fosti demnitari, au publicat o scrisoare deschisa în care cer Uniunii Europene sa ajute Georgia sa-si reîntregeasca teritoriul. „La 20 de ani de la eliberarea unei jumatati de continent, un nou zid se ridica, de data aceasta pe teritoriul suveran al Georgiei”, sustin autorii scrisorii, mai multi fost presedinti de stat, ginditori si militanti pentru drepturile omului. Printre semnatari sunt fostul presedinte al Cehiei, Vaclav Havel, istoricul Timothy Garton Ash, filosofii Andre Glucksman si Adam Michnik. ”In pericol se afla nici mai mult nici mai putin decit intregul proiect caruia i-am dedicat intreaga noastra viata – se scrie in scrisoare – reunificarea pasnica si democrata a continentului european”.
*****
Într-un interviu acordat agenţiei de ştiri AP, preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenco a spus că tot mai mulţi ucraineni vor ca ţara lor să intre în NATO. Iuşcenco a declarat că în prezent 33 la sută din ucraineni vor în NATO, iar numai 27 la sută se opun. În urmă cu patru ani, a spus liderul ucrainean, opoziţia era mai mare. Noua administraţie de la Washington a subliniat în câteva rânduri că dacă o ţară vrea să intre în NATO, o condiţie este ca majoritatea cetăţenilor ei să dorească aderarea.
*******
La 25 şi 28 septembrie Colegiul de muzică „Anton Rubenstein” din Tiraspol a găzduit un festival internaţional de jazz, pe care îl organizează de câţiva ani la Chişinău şi Tiraspol o formaţie de jazz din Republica Moldova „Trigon”. Înainte de începerea Festivalului l-am invitat la o discuţie pe şeful formaţiei şi principalul organizator al festivalului, Anatol Ştefăneţ. Vă invităm să ascultaţi acest interviu care pare să sune mai bine pe fundalul muzicii formaţiei „Trigon”.
Europa Liberă: Dle Anatol Ştefăneţ, la a câta ediţie este festivalul „Ethno Jazz” şi cu ce veniţi în acest an?
Anatol Ştefăneţ: Pentru această ediţie mi-am pregătit o frază-cheie cu care aş putea începe orice interviu – 8 ani de guvernare a jazzului în Moldova, ca până la urmă să-mi dau seama că 8 ani de guvernare se asociază cu nişte evenimente politice de la noi care nu sunt pe placul meu şi m-am dezis de ea. Dar răspunsul la întrebare rămâne în vigoare, rămân acei opt ani de muncă asiduă asupra unei acţiuni culturale care o facem în fiecare toamnă deja de 8 ani aici la noi în Chişinău. Suntem foarte recunoscători publicului pentru prezenţă şi celor care ne susţin, Departamentului Cultură al municipiului Chişinău, Companiei Moldsell, Alianţei Franceze, Ambasadei Germaniei, care ne sprijină ca să nu se închidă această manifestare culturală.
Europa Liberă: Ce colective aduceţi în acest an?
Anatol Ştefăneţ: Foarte diverse: din Brazilia – „Renato Borghetti, avem o vedetă mare a jazzului francez cum este Louis Sclavis, avem cel mai bun ethno grup din Ungaria Djabe, avem promovarea tineretului jazzistic din Moldova cu basistul Alex Calancea TRIO.
Europa Liberă: Festivalul se numeşte „Festivalul Ethno Jazz la Chişinău şi Tiraspol”. De ce şi la Tiraspol?
Anatol Ştefăneţ: Noi avem experienţa asta de la primele ediţii. Eu personal nu plec încolo deşi am acolo foarte mulţi şi buni prieteni, pentru că o dată am avut o experienţă când doi miliţieni în tren m-au reţinut şi mi-au pus în cârcă nişte evenimente foarte dubioase. M-am dezis de a traversa Transnistria , chiar dacă merg la Odesa, unde tot am mulţi prieteni, o fac pe la Palanca, deci evit până la un anumit timp Transnistria, deşi cred că ea este o componentă a ţărişoarei noastre mici. Îmi pare rău de nişte ambiţii care ne înconjoară dar vreau să vă spun că festivalul din acest an îl vom începe cu un minut dedicat păcii – va fi o compoziţie specială ca să punem accentele pe integrarea tuturor sufletelor care vieţuiesc pe acest pământ. Da, noi suntem foarte diferiţi cu diferite ambiţii, dar cred că istoria, omenirea, are o mulţime de lucruri negative, inclusiv războaie, care au distrus multe intenţii frumoase ale oamenilor. Sunt poziţionat pe faza că viaţa omului este ceva unical şi trebuie să-l păstrăm cu toţii şi acest moment aş vrea să-l dedic ediţiei a 8-a a festivalului.
Europa Liberă: Dacă revenim la Tiraspol, există interpreţi de jazz acolo?
Anatol Ştefăneţ: Desigur, acolo este Colegiul de muzică, unde funcţionează catedra de muzică uşoară şi jazz, este un big band renumit, condus de dl. Zelinski, apoi chiar nu de mult în cadrul festivalului Dream days ţinut aici la noi am urmărit o formaţie de jazz cu Eugeniu Kitaev, basistul, care a strâns în jurul său adepţi ai jazzului şi cu care a evoluat cu succes binemeritat la acest festival. Ei sunt din Tiraspl, din miezul Transnistriei, care se ocupă de lucruri ordinare, omeneşti, pentru că celelalte lucruri se numesc altfel.
Europa Liberă: Poate muzica uni malurile Nistrului?
Anatol Ştefăneţ: Da. Noi de multe ori am fost mesagerii culturii moldoveneşti în diferite ţări. Chiar şi în Noua Zeelandă când am fost la congresul 22 al violoniştilor din toată lumea, eu am fost protagonistul unui mesaj cultural din Moldova şi după asta am avut o întrevedere cu primul ministru al Noii Zeelande, care mi-a spus următoarele: „Nu am fost nicioiată în Moldova şi nu ştiu ce reprezintă această ţară, dar ceea ce ne-aţi adus Dvs ca şi cultură vorbeşte despre faptul că este o ţară mare, bogată şi foarte culturală”. Au fost cuvintele primului ministru din Noua Zeelandă. Acest lucru se întâmplă în majoritatea ţărilor.
Europa Liberă: Dacă revenim la organizarea festivalului în regiunea transnistreană, cum a fost organizarea în acest an? Aţi simţit că există o stare numită „conflict transnistrean”?
Anatol Ştefăneţ: Mie foarte mult îmi place să contribui la integrarea Moldovei ca stat unitar. De aceea foarte insistent mergem încolo, mai ales că avem prieteni buni acolo, mai ales că avem un colegiu muzical acolo, care se străduie să obţină o tradiţie de jazz acolo şi ne conducem de fraza: „Dacă voi nu ne vreţi, noi vă vrem”. Asta este poziţia noastră şi de fiecare dată unde o să fie un doritor de muzică jazz noi o să fim acolo pentru că aceasta este forma de existenţă a fiecărui colectiv şi fiecărui artist. Cred că multe lucruri o să se amelioreze, cred că poate cu mare greutate sau cu mari probleme sau fără ele, dar până la urmă sper să ne unim într-un festival de jazz moldovenesc unitar.
A fost conducătorul formaţiei „Trigon” din Chişinău, Anatol Ştefăneţ, care este şi principalul organizator al festivalui „Ethno Jazz” la Chişinău şi Tiraspol.
------------------------
Corespondenta naostră în regiune Oxana Berejanskaia i-a întrebat, ca de obicei, pe oameni întâlniţi întâmplător în stradă, dacă au timp, bani şi interes să meargă la spectacole şi concerte şi ce genuri de artă şi-ar dori să fie mai bine promovate în regiune.
Emisiunea Dialoguri de azi a ajuns la final. Sunt Viorica zaharia, îndemnându-vă să găsiţi mai multe informaţii, analize şi comentarii inclusiv pe teme de cultură pe pagina noastră din internet www.europalibera.org, îmi iau rămas bun şi vă mulţumesc pentru atenţie. Ne reauzim în ediţiile următoare. Aici e Radio Europa Liberă.
