Linkuri accesibilitate

Niciun semn de dezgheţ în problema transnistreană


Mihai Ghimpu şi Dmitri Medvedev
Mihai Ghimpu şi Dmitri Medvedev

Contactele moldo-ruse la cel mai înalt nivel cu ocazia summitului CSI

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă.

Rusia şi-a anunţat disponibilitatea de a construi relaţii prieteneşti şi reciproc avantajoase cu noua putere din Republica Moldova. Moscova şi Chişinăul rămîn însă pe vechile poziţii în problema reglementării transnistrene. Despre primele contacte moldo-ruse la cel mai înalt nivel, produse în cadrul summitului CSI de la Chişinău, discutăm astăzi cu jurnalistul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev.

Mai întîi însă vă propunem atenţiei un buletin de ştiri cu principalele evenimente ale săptămînii trecute, prezentate de colegul meu, Vitalie Enache.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Preşedintele Federaţiei Ruse Dmitrii Medvedev a declarat că este gata să dezvolte „relaţii ample, prieteneşti, reciproc avantajoase şi pragmatice” cu Republica Moldova, „bazate pe istorie, dar şi pe interes comun”. „Suntem gata să edificăm asemenea relaţii şi, în general, pentru noi sunt importante relaţiile interstatale şi nu cele inter-personale”, a declarat Dmitrii Medvedev la întîlnirea cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Gimpu, în marginea summitului CSI de la Chişinău din 9 octombrie.

Şeful statului rus s-a întîlnit şi cu liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, candidatul coaliţiei de guvernare liberale şi democrate la funcţia de preşedinte al ţării. Medvedev a spus că Rusia nu este indiferentă faţă de procesul de formare a noii puteri la Chişinău, reafirmînd disponibilitatea Rusiei pentru relaţii prieteneşti, reciproc avantajoase. Pentru alegerea lui Marian Lupu în funcţia de şef al statului, coaliţia democrată din Parlament are nevoie de 8 voturi ale opoziţiei comuniste. Comuniştii însă refuză să voteze un preşedinte democrat. Ziua alegerii unui nou preşedinte al Republicii Moldova a fost fixată pentru data de 23 octombrie.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, i-a spus liderului rus Dmitri Medvedev că Federaţia Rusă trebuie să-încheie retragerea militară din regiunea transnistreană, conform angajamentelor asumate. Ghimpu susţine că nu ar fi primit un răspuns clar de la preşedintele rus, când şi cum ar putea fi retrasă armata rusă din regiunea transnistreană: „Răspunsul a fost următorul – că Federaţia Rusă nu este cointeresată ca să se apropie NATO cât mai aproape de hotarul său. Adică problema NATO şi neutralitatea. La neutralitate am zis că e o normă constituţională şi nu trebuie să existe aici dubii, că aceasta se poate modifica doar prin referendum. Reiese că în urma acestor relaţii, dintre aceste două – NATO şi Federaţia Rusă, RM trebuie să sufere. Ceea ce nu este foarte corect”, a declarat Mihai Ghimpu.

Prim-vicepremierul rus Igor Suvalov i-a spus premierului moldovean Vlad Filat că Rusia îşi va menţine promisiunea să acorde un împrumut Moldovei, dar el va fi mai mic decât jumătatea de miliard de dolari promisă astă vară fostei conduceri de la Chişinău. Bugetul Rusiei pentru anul curent prevede o primă tranşă de 150 de milioane de dolari pentru Moldova, dar condiţiile împrumutului încă nu au fost stabilite. Ministrul rus al Finanţelor Aleksei Kudrin a susţinut la întâlnirea cu premierul moldovean în marginea summit-ului CSI de la Chişinău că Rusia nu abordează chestiunea împrumuturilor „pe criterii politice”.

Uniunea Europeană ar fi gata să acorde Moldovei un ajutor de peste o sută de milioane de euro pentru a-şi reduce deficitul bugetar în perioada de criză economică globală. Anunţul a fost făcut la Chişinău de un oficial al delegaţiei Comisiei Europene, În afara UE şi FMI, Banca Mondială şi Rusia au promis ajutoare financiare Moldovei. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a promis şi ea un împrumut de peste 100 de milioane de euro Moldovei pentru proiecte de infrastructură.

În Tajikistan, preşedintele Emomali Rahmon a semnat o lege prin care limba rusă îşi pierde statutul de limbă oficială. De acum înainte, comunicarea cu instituţiile puterii se va face doar în limba ţării, iar formularele vor fi tipărite numai în tajikă, o limbă asemănătoare cu limba persană, vorbită în Iran.

Preşedintele american Barack Omaba a declarat că premiul Nobel pentru Pace care i-a fost conferit vinerea trecută, este "un apel la acţiune” pentru conlucrarea cu alte ţări la rezolvarea problemelor globale. Obama a adăugat că este surprins şi profund emoţionat de decizia comitetului Nobel, pe care o consideră nu o recunoaştere a propriilor realizări, ci o afirmare a rolului de lider pe care-l joacă America în realizarea aspiraţiilor nutrite de oamenii de pretutindeni. Comitetul Nobel norvegian a anunţat că îi conferă premiul Nobel pentru pace preşedintelui Obama pentru eforturile sale de a „întări diplomaţia internaţională” şi pentru crearea „unui nou climat în politica internaţională”.

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cu mult timp înaintea reuniunii la vîrf de la Chişinău, liderii de la Tiraspol au anunţat că şi-ar dori, cu această ocazie, ca preşedintele rus Dmitrii Medvedev să facă o vizită în stînga Nistrului. Nu este pentru prima oară cînd autorităţile transnistrene îi invită pe preşedinţii ruşi, de la Elţin pînă la Medvedev, să viziteze Tiraspolul cu ocazia aflării lor la reuniunile CSI din capitala Republicii Moldova, dar toate aceste invitaţii au rămas fără răspuns, cum s-a întîmplat şi de această dată. L-am întrebat pe invitatul ediţiei de astăzi, jurnalistul de la Tiraspol Maxim Kuzovlev, dacă autorităţile transnistrene cu adevărat au sperat să-l aibă oaspete pe preşedintele Federaţiei Ruse.

Maxim Kuzovlev
Maxim Kuzovlev: „Medvedev este tot timpul aşteptat la Tiraspol. Altceva e că Medvedev nu vrea să aibă întîlniri la Tiraspol. Deci, conducerea rusă este mereu aşteptată, însă nimeni nu vine. Îmi amintesc cum la fel era aşteptat şi Putin, care fusese la Chişinău la reuniunea precedentă a CSI. Atunci, la Tiraspol a fost organizat chiar şi un miting la care cetăţenii i-au adresat o invitaţie lui Putin. De aceea, a vorbi despre posibilitatea unei întîlniri Medvedev-Smirnov la Tiraspol sau dintre Medvedev şi conducerea transnistreană este cel puţin neserios”.

Radu Benea: Şi atunci de ce sunt lansate asemenea invitaţii, dacă se ştie din start că ele vor rămîne fără răspuns?

Maxim Kuzovlev: „Este un fel de PR informaţional, de fapt, o dezinformare, chiar dacă nu s-a afirmat că Medvedev o să vină. Sigur, e aşteptat, deşi era limpede că n-o să vină”.

Radu Benea: Chestiunea Transnistriei nu a figurat pe agenda summitului CSI, dar a fost discutată la întrevederile bilaterale de la Chişinău pe care preşedintele rus Dmitrii Medvedev le-a avut cu preşedintele interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, şi colegul său din coaliţia de guvernare, candidatul la funţcţia de preşedinte al Moldovei, Marian Lupu, liderul Partidului Democrat. Haideţi să ascultăm acum declaraţiile lor făcute după întrevderi.

Mihai Ghimpu: „Federaţia Rusă este dispusă să ne ajute în vederea soluţionării conflictului transnistrean. Am rugat să reluăm negocierile în formatul 5+2. Soluţionarea problemei nu depinde numai de R. Moldova şi Federaţia Rusă, dar şi de poziţia Transnistriei, a lui Smirnov. Am vorbit şi de trupele militare. Federaţia Rusă trebuie să-şi îndeplinească angajamentele asumate la summitul OSCE de la Istanbul, cu atât mai mult că sunt muniţii vechi şi trebuie să fie retrase de pe teritoriul Republicii Moldova. Nu ne-am referit la memorandumul Kozak, nu face pentru că acolo sunt lucruri inacceptabile ca federalizarea. Noi am vorbit că Federaţia Rusă respectă independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova. Federalizarea, confederaţia nu este soluţia prin care se va rezolva problema Transnistriei, ba mai mult ea poate fi complicată”.

Radu Benea: Să ascultăm declaraţia preşedintelui Partidului Democrat, Marian Lupu, unul din liderii noii coaliţii de guvernare de la Chişinău şi care este candidatul acesteia la funcţia de şef al statului.

“A fost subliniat in mod special de catre conducerea de varf de la Kremlin ca relatiile dintre Federatia Rusa si Republica Moldova in niciun caz nu sunt bazate pe niste principii cu character ideologic, in modul in care Kremlinul va desfasura aceste relatii pe principiile evocate cu autoritatile legal constituite in Republica Moldova. Este un lucru foarte si foarte important care asigura continuitatea acestor relatii moldo-ruse. In cadrul discutiei cu domnul Medvedev au fost reconfirmate din ambele parti unele principii care corespund intru totul intereselor nationale atat ale Republicii Moldova, cat si ale Federatiei Ruse. Ma refer aici la parteneriatul strategic care repet nu vine in contradictie cu aspiratiile europene ale tRepublicii Moldova, mai mult decat atat, le complementeaza pe multiple planuri, deoarece integrarea europeana a Moldovei nu vine in contradictie cu necesitatea de fortificare si dezvoltare a relatiilor noastre cu partenerii strategici din zona estica”.

Radu Benea: Şi, iată ce a declarat preşedintele rus Dmitrii Medvedev la întîlnirea cu Marian Lupu:

„Aveţi un sezon politic foarte activ, în Moldova se constituie noua putere şi desigur, nouă nu ne este indiferent cum se derulează aceste procese. Am vrea să dezvoltăm nişte relaţii bilaterale autentice, de suflet şi prieteneşti cu Moldova, aşa cum ar trebui de fapt să fie, ţinînd cont de apropierea popoarelor noastre şi a intereselor noastre naţionale”.

Radu Benea: Este declaraţia preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitrii Medvedev la întrevederea cu Marian Lupu, candidatul noii puteri liberale şi democrate de la Chişinău la funcţia de şef al statului. Ar fi de precizat că nimeni din delegaţia rusă nu s-a întîlnit cu fostul şef al statului Vladimir Voronin, care în ajun şi-a exprimat şi el dorinţa să-i primească pe cei veniţi la summit, care vor dori să-şi ia rămas bun de la el. Amintim că Moscova a sprijinit activ partidul comuniştilor în ultimele campanii electorale din Republica Moldova. Să revenim, deci, la discuţia cu invitatul nostru. Domnule Kuzovlev, ce aţi putea spune despre aceste declaraţii pe care cu toţii le-am ascultat şi despre nivelul întîlnirilor?

Maxim Kuzovlev: „Referitor la întîlnirea Medvedev-Lupu. Este o întîlnire foarte importantă, una emblematică şi care a arătat tuturor cu cine vrea să colaboreze Rusia la cel mai înalt nivel. În ajunul summitului, Partidul Democrat din Moldova a difuzat o declaraţie în care condamnă iresponsabilitatea unor structuri media care încearcă să provoace o confruntare între Federaţia Rusă şi noua conducere a Moldovei. O declaraţie pro-rusească şi deloc întîmplătoare, şi probabil că dl Lupu este foarte bucuros că s-a întîlnit cu preşedintele Federaţiei Ruse. Cred că asta îl va ajuta să acumuleze mai multe puncte în lupta pentru funcţia prezidenţială şi să-i determine pe acei comunişti, care în pincipiu sunt gata să se desptindă de partidul lor, să-l voteze în Parlament pe Marian Lupu la funcţia de preşedite”.

Radu Benea: Totuşi, noua putere de la Chişinău nu a ezitat să-i ceară preşedintelui Dmitrii Medvedev retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

Maxim Kuzovlev: „Nu e nimic nou în aceste declaraţii, ele sunt deja tradiţionale. Toate conducerile Republicii Moldova au cerut constant retragerea trupelor ruse. Rusia şi-a asumat angajamentul retragerii şi la summitul OSCE de la Istanbul din 1999. Acum însă Moscova zice cum că şi-a retras trupele, dar a lăsat numai un contingent redus pentru paza muniţiior. Deci, cred că şi Moldova şi Rusia trebuiau să spună ceea ce aveau de spus. Declaraţiile, formulările au fost foarte diplomatice, totul a decurs într-o atmosferă caldă şi prietenoasă, pentru că au fost de fapt şi nişte întîlniri protocolare: şi-au strîns mîinile, s-au văzut la faţă, pentru a înţelege mai bine cine a venit la putere în Moldova”.

Radu Benea: După această testare reciprocă a poziţiilor, se poate vorbi despre creşterea şanselor unui progres în reglementarea transnistreană?

Maxim Kuzovlev: „Anul acesta nu cred să aibă loc negocieri, poate că anul viitor, pentru că Rusia nu-şi cedează poziţiile şi nici Moldova nu prea e dispusă la compromisuri”.

Radu Benea: Spuneaţi că întîlnirile lui Medvedev cu reprezentanţii noii puteri de la Chişinău sunt emblematice, înseamnă asta că şi relaţiile moldo-ruse vor fi ferite de orice pericol?

Maxim Kuzovlev: „N-aş spune aşa. De fapt, Transnistria este o parte a geopoliticii ruseşti. Moscova face o distincţie clară: sunt relaţiile cu Moldova şi sunt relaţiile cu Transnistria, şi mai există, pe de altă parte, această mlaştină a procesului de negocieri. Pentru Moscova, Transnistria este o monedă de schimb şi ar fi absurd să credem că bunele relaţii ale noii puteri de la Chişinău cu Moscova vor rezolva în mod automat problema Transnitriei”.

Radu Benea: Opinia invitatului emisiunii noastre, jurnalistul de la Tiraspol, Maxim Kuzovlev. Dar ce cred locuitorii Tiraspolului despre o posibilă relansare a procesului de reglementare transnistreană, după stabilirea primelor contacte la vîrf dintre Moscova şi noua putere de la Chişinău?

„Este greu de spus ce va fi, pentru că fiecare trage plapuma la el. Ei vor în România, noi vrem în Rusia, adică - o incertitudine totală”.

„Cred că problema noastră nu va fi rezolată încă multă vreme. Dacă de mai bine de 10 ani nu s-a făcut nimic, în următorii 5 - nici atît. Nu trebuim nimănui, înţelegeţi? Fabricile şi uzinele staţionează, totul stă pe loc şi nimănui nu-i pasă de asta. Şi guvernul nostru, scuzaţi, dar cred se mişcă prost, dacă există o atitudine atăt de proastă faţă de oameni şi faţă de stat, care totuşi există deja de o bună bucată de vreme”.

„Sper că se vor înţelege şi vor găsi un compromis asupra independenţei noastre, ca să fim mai independenţi de Moldova. Poate că această problemă se va rezolva, nu ştiu”.

„Nu mă pricep la politică, dar mi se pare că nu se va rezolva nimic. Pentru că Putin a mai fost la Chişinău şi cu ce s-a sfîrşit?”

„Nu se va schimba nimic. Dacă vechea putere din Moldova mai încerca să se apropie de noi, atunci declaraţiile noilor lideri pur şi simplu şochează, şi în ce priveşte Transnistria, şi în privinţa retragerii trupelor ruse. Vom putea vorbi despre o schimbare numai după ce ne vor recunoaşte”.

„Mi se pare că e mai bine să fim un stat unitar. Trecerea acestor graniţe e un adevărat calvar şi oricum, suntem ba aici, ba dincolo şi noi, şi părinţii noştri. Eu cred că nu este corect ce se întîmplă acum”.

„Fiecare parte va veni cu propriile propuneri şi probabil vor găsi mijlocul de aur. Desigur, am vrea să avem un statut mai clar, de stat independent, să fim recunoscuţi, la fel cum Rusia a recuoscut Abhazia şi Osetia de Sud. Dar cred că este prea devreme să vorbim despre aşa ceva. Poate mai tîrziu. Pur şi simplu, ei trebuie să se întîlnească mai des şi să discute, numai atunci va fi mai bine”.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG