Astăzi a dispărut ultimul obstacol în calea intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, care prevede reforma instituţiilor Uniunii Europene, inclusiv crearea noii funcţii de preşedinte. Ultima ţară care nu ratificase Tratatul, Cehia, a făcut-o astăzi, prin semnătura preşedintelui Vaclav Klaus.
"Vă informez că astăzi la ora 15.00 am semnat Tratatul de la Lisabona", a anunţat preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, la câteva ore după ce Curtea Constituţională a respins încercarea unor senatori apropiaţi preşedintelui de a contesta din nou documentul.
Astăzi dimineaţă, la sediul din Brno al Curţii Constituţionale a Cehiei, preşedintele instanţei Pavel Rychetsky a spus că Tratatul de la Lisabona nu contrazice legea cehă. El a adăugat că de acum nu vor mai fi primite plângeri împotriva Tratatului. Decizia Curţii a fost salutată de toate partidele parlamentare din Cehia, care au vorbit despre „căderea ultimului obstacol juridic” în calea ratificării tratatului. Mulţi lideri politici au mulţumit explicit Curţii Constituţionale pentru că a deliberat aşa de rapid.
Apoi, toţi ochii s-au îndreptat spre castelul praghez, unde urma să-şi spună părerea preşedintele. Iar Vaclav Klaus, un eurosceptic convins, a ţinut un scurt discurs atât de critic la adresa deciziei Curţii şi a Tratatului de la Lisabona, încât anunţul că l-a semnat deja a venit ca o surpriză. Klaus a spus că se aştepta la o asemenea decizie a Curţii şi o va respecta, deşi nu este deloc de acord cu ea. Preşedintele ceh a criticat forma şi conţinutul verdictului Curţii, spunînd că ambele au fost dictate de politicieni care sprijină Tratatul de la Lisabona. Preşedintele Klaus a avertizat, aşa cum a făcut-o de mai multe ori în trecut, că odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Cehia încetează să mai fie stat suveran.
Tergiversarea ratificării Tratatului în Cehia a fost motiv de mândrie patriotică pentru eurosceptici şi de ruşine pentru cei care sprijină integrarea europeană.
Vaclav Klaus a blocat de două ori Tratatul de la Lisabona. În urmă cu câteva luni, l-a trimis la Curtea Constituţională a Cehiei, care a hotărât că obiecţiile preşedintelui nu sunt justificate. Apoi, în urmă cu câteva săptămâni, când ratificarea părea ca şi făcută, Klaus a suprins din nou pe toată lumea cerînd ca Tratatului să i se adauge o clauză – de fapt garanţia că germanii expulzaţi din Cehia după război nu vor avea dreptul să-şi revendice proprietăţile confiscate. Iar Uniunea Europeană i-a îndeplinit dorinţa.
Adversarii lui Klaus spun că Tratatul oricum nu permitea asemenea revendicări, fiindcă nu are valoare retroactivă, şi că preşedintele ceh n-a vrut decât să iasă în evidenţă pe scena europeană, printr-o poziţie aparte.
Liderii europeni au salutat decizia Curţii Constituţionale a Cehiei în favoarea Tratatului de la Lisabona, în frunte cu Comisia Europeană şi cu preşedinţia suedeză a Uniunii. O singură excepţie notabilă: şeful conservatorilor britanici, euroscepticul David Cameron, care s-a declarat „dezamăgit”.
"Vă informez că astăzi la ora 15.00 am semnat Tratatul de la Lisabona", a anunţat preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, la câteva ore după ce Curtea Constituţională a respins încercarea unor senatori apropiaţi preşedintelui de a contesta din nou documentul.
Astăzi dimineaţă, la sediul din Brno al Curţii Constituţionale a Cehiei, preşedintele instanţei Pavel Rychetsky a spus că Tratatul de la Lisabona nu contrazice legea cehă. El a adăugat că de acum nu vor mai fi primite plângeri împotriva Tratatului. Decizia Curţii a fost salutată de toate partidele parlamentare din Cehia, care au vorbit despre „căderea ultimului obstacol juridic” în calea ratificării tratatului. Mulţi lideri politici au mulţumit explicit Curţii Constituţionale pentru că a deliberat aşa de rapid.
Apoi, toţi ochii s-au îndreptat spre castelul praghez, unde urma să-şi spună părerea preşedintele. Iar Vaclav Klaus, un eurosceptic convins, a ţinut un scurt discurs atât de critic la adresa deciziei Curţii şi a Tratatului de la Lisabona, încât anunţul că l-a semnat deja a venit ca o surpriză. Klaus a spus că se aştepta la o asemenea decizie a Curţii şi o va respecta, deşi nu este deloc de acord cu ea. Preşedintele ceh a criticat forma şi conţinutul verdictului Curţii, spunînd că ambele au fost dictate de politicieni care sprijină Tratatul de la Lisabona. Preşedintele Klaus a avertizat, aşa cum a făcut-o de mai multe ori în trecut, că odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Cehia încetează să mai fie stat suveran.
Tergiversarea ratificării Tratatului în Cehia a fost motiv de mândrie patriotică pentru eurosceptici şi de ruşine pentru cei care sprijină integrarea europeană.
Vaclav Klaus a blocat de două ori Tratatul de la Lisabona. În urmă cu câteva luni, l-a trimis la Curtea Constituţională a Cehiei, care a hotărât că obiecţiile preşedintelui nu sunt justificate. Apoi, în urmă cu câteva săptămâni, când ratificarea părea ca şi făcută, Klaus a suprins din nou pe toată lumea cerînd ca Tratatului să i se adauge o clauză – de fapt garanţia că germanii expulzaţi din Cehia după război nu vor avea dreptul să-şi revendice proprietăţile confiscate. Iar Uniunea Europeană i-a îndeplinit dorinţa.
Adversarii lui Klaus spun că Tratatul oricum nu permitea asemenea revendicări, fiindcă nu are valoare retroactivă, şi că preşedintele ceh n-a vrut decât să iasă în evidenţă pe scena europeană, printr-o poziţie aparte.
Liderii europeni au salutat decizia Curţii Constituţionale a Cehiei în favoarea Tratatului de la Lisabona, în frunte cu Comisia Europeană şi cu preşedinţia suedeză a Uniunii. O singură excepţie notabilă: şeful conservatorilor britanici, euroscepticul David Cameron, care s-a declarat „dezamăgit”.
