La sfîrşitul lunii septembrie Liga Pro Europa a organizat o conferinţă de presă, anunţînd că autorităţile locale din Tîrgu Mureş intenţionează să ridice în acest municipiu o statuie a generalului Ştefan Guşă. În opinia Ligii, gestul aceste ar echivala cu o reabilitare post-mortem a generalului. Intenţia susţinătorilor proiectului, între care se află şi primarul PDL-ist al oraşului, este calificată drept „cinică şi duplicitară“. În spatele proiectului se află atît „Fundaţia General Ştefan Guşă“ cît şi persoane care au activat în asociaţii care după revoluţie s-au pronunţat pentru reabilitarea dictatorului fascist, Ion Antonescu, asociaţii patronate de Iosif Constantin Drăgan (1917-2008). Între Guşă şi Drăgan, amîndoi morţi, existau, de altfel, strînse legături de familie.
În deceniul trecut municipalitatea din Tîrgu Mureş intenţiona să ridice şi un monument dedicat lui Ion Antonescu. În urma protestelor şi a legislaţiei care interzice cultul criminalilor de război, s-a renunţat la amplasarea unei statui. Ironia întîmplării face ca proiectatul bust al lui Guşă ar urma să fie ridicat exact acolo unde trebuia să fie amplasată statuia lui Ion Antonescu.
Critica Ligii Pro Europa faţă de Ştefan Guşă (n. 1940) este perfect întemeiată. Guşă, mort în anul 1994, a fost urmărit penal pentru implicarea sa în represiunea sîngeroasă a armatei în timpul revoluţiei din Timişoara. Fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1986-1989). Guşă a fost cel care a încercat să intervină şi împotriva maiorului timişorean Viorel Oancea, primul militar român care în acele zile dramatice a refuzat să tragă. Pe data de 21 decembrie, ziua ultimului miting al lui Ceauşescu, maiorul Oancea a propus conducerii superioare a armatei un plan de acţiune care prevedea încetarea oricărori acţiuni violente.
Pe 22 decembrie, Oancea i-a asigurat pe răsculaţi că armata îi va proteja pe demonstranţi. Reacţia superiorilor nu a întirziat. Generalul Ştefan Guşă, plecat deja la Bucureşti, l-a ameninţat cu sancţiuni juridice. Oancea a fost pus cvasi sub arest, iar procuratura a intrat în acţiune. De abia după fuga lui Ceauşescu, a relatat Oancea în ianuarie 1990, s-a pus capăt acestei situaţii.
Liga Pro Europa împreună cu Societatea Timişoara şi Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 din Timişoara au iniţiat acum un protest contra amplasării unei statui a lui Guşă la Tîrgu Mureş. Printre semnatarii Protestului se află şi Herta Müller, laureată a Premiului Nobel pentru literatură.
(Lista actualizată a semnatarilor poate fi consultată la adresele: http://www.proeuropa.ro/ şi http://halbjahresschrift.blogspot.com/2009/11/protest.html).
Este semnificativ faptul că mulţi dintre cei care zilnic dau lecţii de anti-totalitarism televizual sau gazetăresc lipsesc de pe lista susţinătorilor demersului iniţiat de Liga Pro Europa.
În schimb, există gazete care preferă, din raţionamente tributare evenimenţialului, să contribuie la tabloidizarea societăţii şi nu la cultivarea spiritului critic. Ultimul exemplu fiind cel al transformării unor ziare centrale în platforme de răspîndire a unor întoxicări, de genul celei lansate recent de fostul ofiţer de Securitate Radu Tinu, din Timişoara, împotriva Hertei Müller. Tinu, arestat după revoluţie pentru implicarea sa în reprimarea răsculaţilor, se consideră azi un nevinovat care citează versetele din Biblie aşa cum alaltăieri mai cita rapoartele de „urmărire contrainformativă“ a opozanţilor regimului comunist.
***
Protest
Către,
Preşedintele României Traian Băsescu
Palatul Cotroceni
Primul Ministru Emil Boc
Palatul Victoria
Preşedintele Senatului Mircea Dan Geoană
Palatul Parlamentului
Preşedintele Camerei Deputaţilor Roberta Alma Anastase
Palatul Parlamentului
Prefectul Judeţului Mureş Emil Marius Paşcan
Prefectura Mureş
Primarul Municipiului Tîrgu-Mureş dr.Dorin Florea
Primăria Tîrgu- Mureş
Consiliul Local al Municipiului Tîrgu-Mureş
Noiembrie 2009
PROTEST
România a fost singura ţară în care înlăturarea regimului comunist s-a făcut cu vărsare de sânge.
Apropiata aniversare a 20 de ani de la Revoluţia Română trebuie să fie un prilej de comemorare şi omagiere a celor care şi-au sacrificat viaţa ca noi să fim liberi.
În locul comemorării victimelor, asistăm la promovarea cultului celor care s-au făcut vinovaţi de reprimarea Revoluţiei Române.
Astfel, prin doua Hotărîri succesive - din 10 septembrie şi 29 octombrie 2009 - ale Consiliului Local al Municipiului Tîrgu-Mureş, s-a decis amplasarea la Tîrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, cunoscut ca participant direct la represaliile împotriva demonstranţilor anticomunişti de la Timişoara din 17-19 decembrie 1989, urmărit penal (pînă la moartea sa survenită în 1994) alături de generalii Mihai Chiţac şi V.A. Stănculescu, condamnaţi la 15 ani închisoare, pentru vina de a fi ordonat armatei să tragă în civilii protestatari. Ca urmare a represaliilor din decembrie 1989, la Timişoara numărul victimelor a fost de 73 morţi si 253 răniţi.
În condiţiile în care însuşi Preşedintele României a participat recent la manifestările marcînd a 20-a aniversare a Căderii Zidului Berlinului însoţit de fiul uneia din victimele represiunii de la Timişoara din 17 decembrie 1989, şi a apropiatei aniversări a două decenii de la Revoluţia Română, cultul public al celor care au participat direct la represaliile împotriva luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989 este un gest duplicitar şi intolerabil.
Solicităm pe această cale în modul cel mai ferm intervenţia autorităţilor competente şi retragerea Hotărîrilor Consiliului Local Municipal de amplasare la Tîrgu-Mureş a bustului generalului Ştefan Guşă, precum şi a oricăror initiaţive de reabilitare sau cult public al persoanelor care s-au făcut vinovate de reprimarea Revoluţiei Române şi de moartea luptătorilor pentru libertate din decembrie 1989.
Iniţiatori:
Liga Pro Europa, co-preşedintă Smaranda Enache
Societatea Timişoara, preşedinte Florian Mihalcea
Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 Timişoara, preşedinte Dr. Traian Orban
Semnatari:
[în ordinea semnării]
Smaranda Vultur, scriitoare
Maria Koreck, preşedintă, Asociaţia Divers
Ana Luduşan, preşedintă, LADO Cluj
Emil Moise, preşedinte CD, Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Zoe Petre, prof. univ.dr., director executiv, Institutul pentru Cooperare Regională şi Prevenirea Conflictelor
Daniel Vighi, Asociaţia Culturală Ariergarda, Timişoara
Vladimir Tismăneanu, profesor universitar, Universitatea Maryland
Alexandru Cistelecan, critic literar
Daniel Barbu, profesor la Universitatea Bucureşti
William Totok, scriitor şi publicist, Berlin
Alpár Benjámin Hamar, revoluţionar, Tîrgu-Mureş
Dragoş P. Fodor, SUA
Liviu Antonesei, scriitor, preşedinte, Fundaţia Culturală Timpul, Iaşi
Florentina Bocioc, director executiv, Asociaţia Accept
Elena-Irina Macovei, masterand Facultatea de Psihologie, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iaşi
Mihaela Miroiu, prof. univ. dr., Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Bucureşti
Alexandra Ionescu, conf. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea Bucureşti
Marius Oprea, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România
Traian Ştef, scriitor, Oradea
Ovidiu Pecican, prof. univ., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Dieter Schlesak, Dr. h.c., scriitor, Asociaţia DS, Rapallo, Italia şi Sighişoara
Petre Răileanu, scriitor, Paris
Johann Böhm dr., Germania
Andrea Varga, istoric
Radu Ioanid, istoric, Washington D.C.
Michael Shafir, prof. univ. dr., Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj
Mihai Dinu Gheorghiu
Sorin Ilieşiu
Pompiliu Alămorean, preşedinte, Fundaţia Naţională a Revoluţiei din Decembrie 1989, Timişoara
Rodica Coposu şi Flavia Bălescu, Fundaţia Corneliu Coposu
Steven V. Bonica, preşedinte, Romanian-American Network Inc. NGO - Chicago, SUA
Ştefana Bianu, vicepreşedinte, Consiliul Mondial Român
Daniela Soros, vicepreşedinte, Fundatia Naţională pentru Românii de Pretutindeni
Mihai Maghiaru,preşedinte, Asociaţia Românilor din Australia
Dan Drăghici, preşedinte, Sindicatul Naţional al Ţăranilor şi al Proprietarilor Români
Florin-Cristian Gheorghe, prof.univ.dr., preşedinte, Asociaţia Europeană a Cadrelor Didactice, Secţiunea Naţională România
Radu Bărbulescu, preşedinte, Asociaţia Scriitorilor Români şi Germani din Bavaria
Gabriel Penciu, preşedinte, Association Culturelle et Amicale Roumaine
Ecaterina Evanghelescu,preşedinte, L'Alliance Belgo-Roumaine, Bruxelles
Alexandru Ionescu, prof. dr., preşedinte, Organizaţia Neguvernamentală Ecomondia
Neculai Popa, preşedinte, Consiliul Român American
Ilie Petre Ştirbescu, preşedinte, Asociaţia Apolitică “Societatea Târgovişte”
Gabriel Virgil Păun, jr., preşedinte, Fundaţia Redarea Istoriei
Anca Maria Cernea, preşedinte, Fundaţia Ioan Bărbuş
Ion Vianu
Oana Băluţă, prep. univ., Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti
Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internaţionale
Ioan Bogdan Lefter, scriitor, profesor la Universitatea Bucureşti
Dan Perjovschi
Horia-Roman Patapievici, preşedinte, Institutul Cultural Român
Victor Eskenasy
Ruxandra Ivan, lector, Facultatea de Ştiinţe Politice, Universitatea din Bucureşti
Raluca Grosescu, coordonator al Departamentului de Documentare de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România
Andrei Muraru, istoric
Ion Zubaşcu, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, Bucureşti
Mircea Toma, preşedinte, Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Renate Weber, deputată, Parlamentul European
Marilena Rotaru, realizatoare de program TV, membră a CD al Asociaţiei pentru informare despre Regatul României
Caius Dobrescu, scriitor
Ştefan Borbely, scriitor
Radu Filipescu, preşedinte CA, Grupul pentru Dialog Social
Cătălin Hegheş, redactor şef, Săptămînalul Punctul
Ernest Wichner, scriitor şi traducător, director al Literaturhaus Berlin
Gina Pană, Bucureşti
Christian Dietrich, pastor, Nohra, Germania
Dinu Zamfirescu, preşedinte, Institutul National pentru Memoria Exilului Românesc
Előd Kincses, avocat, Tîrgu-Mureş
Herta Müller, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2009)
Constantin Martian, preşedinte, Alianta Civica
Adrian Cioroianu, dr. în istorie, prof. univ., Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti
Boros Csaba, pensionar, Tîrgu-Mureş
Kiss István, preşedinte, Partidul Civic Maghiar, Organizatia Municipala Tîrgu-Mureş
Szabó Annamária, presedinte, Asociat,ia Femei pentru Femei, Tîrgu-Mureş
Monica Raicu, Bucureşti
Lavinia Jemma
Richard Wagner, scriitor, Berlin
Dan Matei, director, CIMEC Institutul de Memorie Culturala Bucureşti
Raluca Ursachi, doctorand, Universitatea Paris 1 Sorbonna
Contesa Anikó Bethlen
Ibolya Lüdke, dr. În ştiinţe medicale, vicepreşedintele Fundaţiei Oasis
Ibolya Morariu, Tg-Mureş
Izabella Noémi Sárosi, Tg-Mureş
András Szabó, muzeograf, istoric de artă, curatorul colecţiei, galeriei şi casei memoriale „Nagy Imre” din Jigodin Ciuc.
Vasile Damian, jurnalist, Radio France International, Service Roumain, Paris
Toró T. Tibor, preşedinte executiv, Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania
Budai Iosif, preşedinte, Asociaţia persoanelor cu dizabilităţi locomotorii Mureş
Traian Pop, scriitor, editor, Ludwigsburg
Aura Cumita, Berlin
Christof J. Kaiser, Berlin
Iosif Herlo, preşedinte, Societatea Germano-Română Al. I. Cuza pentru Literatură, Heidelberg
Maria Herlo, Heidelberg
Bianca Herlo, Heidelberg