Intr-un interviu acordat in exclusivitate serviciului azer al Europei Libere, Miklos Haraszti, inaltul reprezentant OSCE pentru libertatea presei, a vorbit despre situatia libertatii presei in regiunea caucaziana dar si despre rolul institutiilor internationale in sustinerea democratiei si libertatii de opinie in tarile in tranzitie.
Miklos Haraszti care isi paraseste pozitia de inalt reprezentant pentru libertatea presei la OSCE in acest an, a fost intrebat de colegii nostri de la serviciul azer in ce masura, pot institutiile internationale sa sprijine intr-adevar democratizarea tarilor si cum le-ar putea incuraja sa respecte drepturile omului si implicit, libertatea presei.
Miklos Haraszti: "In ceea ce priveste drepturile omului, caci aceasta este profesia mea actuala, cred ca pot sa spun ca in multe organizatii internationale, in acest moment lipseste hotarirea de a fi in permanenta de partea victimelor. Promovarea democratiei a devenit cumva un concept negativ, pentru ca, in ultimii ani, a fost insotita de razboaie si este greu de inteles ca in anumite cazuri actele violente pot sa duca la democratizare si respectarea pasnica a drepturilor omului. Dar ceea ce nu trebuie sa devina un concept negativ, este apararea victimelor.
As spune tuturor institutiilor internationale sa faca publice si sa fie neobosite in apararea victimelor persecutiilor. Este un instrument care ajuta victimele si le face sa simta ca nu sunt singure si ca lumea este interesata de soarta lor. Simt astfel un sprijin international si ajuta, de multe ori si la intarirea organizatiilor care pledeaza pentru libertate si apararea drepturilor omului.”
Miklos Haraszti i-a spus corespondentului nostru ca ar fi de dorit ca interesele economice sau politice ale unui stat membru al unei organizatii internationale sa nu dauneze principiilor, valorilor democratice promovate de aceaste organizatii.
Miklos Haraszti: „Aceste doua elemente nu pot merge impreuna. In institutiile internationale domneste acum o mare confuzie, daca politetea politica ar trebui extinsa si victimele unor abuzuri ar trebui trecute sub tacere. Eu cred ca victimele trebuie numite, trebuie sa se vorbeasca public despre ele, cazurile lor trebuie mediatizate. Nu trebuie sa numesti anumite regimuri care se autodeclara democratii, dictaturi, dar trebuie sa nu permiti ca un stat membru al unei organizatii internationale sa intemniteze oameni pentru ca isi apara drepturile sau isi exprima opiniile. Trebuie sa ii aperi fara incetare pe cei care cauta sa isi apere singuri drepturile fundamentale. Acesta este probabil cel mai mare sprijin ce poate fi dat, din afara unei tari, democratiei”.
Miklos Haraszti care isi paraseste pozitia de inalt reprezentant pentru libertatea presei la OSCE in acest an, a fost intrebat de colegii nostri de la serviciul azer in ce masura, pot institutiile internationale sa sprijine intr-adevar democratizarea tarilor si cum le-ar putea incuraja sa respecte drepturile omului si implicit, libertatea presei.
Miklos Haraszti: "In ceea ce priveste drepturile omului, caci aceasta este profesia mea actuala, cred ca pot sa spun ca in multe organizatii internationale, in acest moment lipseste hotarirea de a fi in permanenta de partea victimelor. Promovarea democratiei a devenit cumva un concept negativ, pentru ca, in ultimii ani, a fost insotita de razboaie si este greu de inteles ca in anumite cazuri actele violente pot sa duca la democratizare si respectarea pasnica a drepturilor omului. Dar ceea ce nu trebuie sa devina un concept negativ, este apararea victimelor.
As spune tuturor institutiilor internationale sa faca publice si sa fie neobosite in apararea victimelor persecutiilor. Este un instrument care ajuta victimele si le face sa simta ca nu sunt singure si ca lumea este interesata de soarta lor. Simt astfel un sprijin international si ajuta, de multe ori si la intarirea organizatiilor care pledeaza pentru libertate si apararea drepturilor omului.”
Miklos Haraszti i-a spus corespondentului nostru ca ar fi de dorit ca interesele economice sau politice ale unui stat membru al unei organizatii internationale sa nu dauneze principiilor, valorilor democratice promovate de aceaste organizatii.
Miklos Haraszti: „Aceste doua elemente nu pot merge impreuna. In institutiile internationale domneste acum o mare confuzie, daca politetea politica ar trebui extinsa si victimele unor abuzuri ar trebui trecute sub tacere. Eu cred ca victimele trebuie numite, trebuie sa se vorbeasca public despre ele, cazurile lor trebuie mediatizate. Nu trebuie sa numesti anumite regimuri care se autodeclara democratii, dictaturi, dar trebuie sa nu permiti ca un stat membru al unei organizatii internationale sa intemniteze oameni pentru ca isi apara drepturile sau isi exprima opiniile. Trebuie sa ii aperi fara incetare pe cei care cauta sa isi apere singuri drepturile fundamentale. Acesta este probabil cel mai mare sprijin ce poate fi dat, din afara unei tari, democratiei”.
