Linkuri accesibilitate

2009 - Retrospectiva anului politic german


Un maraton electoral

Anul 2009 a fost un an marathon al alegerilor. Cetăţenii germani au fost chemaţi de 16 ori la urne pentru a alege diversele landtaguri, adică parlamente regionale, pentru a alege noul Bundestag, adică parlamentul federal de la Berlin, şi pentru a participa la scrutinul pentru desemnarea parlamentului european. În 5 landuri federale au fost aleşi deputaţii parlamentelor regionale. În alte 8 landuri s-au desfăşurat alegeri comunale.

Din toate aceste alegeri s-a putut deduce că Partidul Social-Democrat va suferi o înfringere la alegerile parlamentare care au avut loc în septembrie. Totodată, aceste alegeri au semnalat ascensiunea aşa numitului Partid al Stîngii. Succesorul partidului comunist din estul Germaniei a reuşit să se impună şi în vest. La alegerile pentru Bundestag, din 27 septembrie, Uniunea Creştin-Democrată a învins, dar fără a avea voturi suficiente pentru a forma un guvern monocolor. Obligaţi de aritmetica electorală, creştin-democraţii au încheiat o alianţă cu liberalii. Angela Merkel a fost realeasă ca şefă a guvernului, iar vicecancelar a devenit liberalul Guido Westerwelle, care a preluat în noul executiv şi funcţia ministrului de externe.

Tot în an acest an, în mai, a fost ales preşedintele Republicii Federale Germania în persoana lui Horst Köhler. În Germania preşedintele nu este ales de către electorat, ci de către membrii celor două camere reunite ale parlamentului.

În prima declaraţie guvernamentală, după preluarea funcţiei de cancelar, Angela Merkel a anunţat pe 10 noiembrie că executivul va introduce un sistem simplificat de impozitare, care va consolida clasa de mijloc. „Impozitarea trebuie să fie redusă, să devină simplă şi echitablă.“

Sintetizînd declaraţia şefei executivului, aceasta s-ar putea rezuma în 5 puncte principale: 1) depăşirea crizei eonomice, 2) îmbunăţirea relaţiei cetăţean-stat, 3) rezolvarea problemei demografice şi a contractului social între generaţii, adică între pensionari şi cei din cîmpul muncii, 4) găsirea unui cadru global în vederea reglementării folosirii resurselor naturale de energie şi 5) regîndirea relaţiei: libertate individuală şi siguranţă colectivă în contextul ameninţărilor teroriste.

Anul cultural german a culminat în desemnarea scriitoarei Herta Müller pentru Premiul Nobel pentru literatură. Decizia de a-i acorda scriitoarei germane, originară din România, cea mai importantă distincţie literară din lume, a fost aproape unanim salutată. În numeroase articole apărute în presa internaţională s-a arătat că Herta Müller a tematizat cu consecvenţă realitatea dintr-un sistem totalitar. În preajma festivităţii decernării premiului, pe data de 10 decembrie, autoarea a ţinut la Stockholm o cuvîntare în care a pus din nou accentul pe tema centrală în jurul căreia oscilează întreaga ei creaţie literară: individul şicanat şi terorizat de către un aparat represiv.
XS
SM
MD
LG