Linkuri accesibilitate

Presa din România: supradimensionată din considerente politice


Efectul crizei economice asupra presei româneşti ar putea fi pozitiv

Romania primeste o nota buna de la Freedom House, care in ultimul raport o trece printre statele cu presa libera. Libera, dar cu din ce in ce mai multe constringeri economice. Mijloacele de informare in masa au fost ani la rind supradimensionate in Romania, astfel ca pe piata autohtona concureaza patru televiziuni de stiri, iar pentru a descrie fenomenul e relevant un studiu de caz simplu: in Cluj, cel mai mare oras din vestul tarii erau inainte de criza economica 25 de publicatii informative, iar acum au ramas 20, deservind 350 de mii de locuitori sau 400 de mii daca sint inclusi si studentii. Tirajele sint modeste, sub o mie de cititori pentru fiecare publicatie, cu doua exceptii: Monitorul de Cluj si Clujanul care ajung uneori la 5000.

La nivel national apareau pina de curind 17 cotidiane, dintre care patru, de scandal. Cu toate acestea, tirajele, cu exceptia tabloidelor, sint mici, iar in ultima perioada nici un cotidian serios nu tipareste in Romania peste 100 de mii de exemplare zilnic. Din aceste date rezulta ca putine medii de informare din Romania sint profitabile si ca patronii lor le tin artificial in viata din considerente politice. Saptamina trecuta s-au inchis patru cotidiane, dintre care trei generaliste si unul economic. Constringerile presei romanesti sint impuse de faptul ca trei persoane extrem de influente au in proprietate peste 90 la suta din mijloacele de informare in masa: Sorin Ovidiu Vintu care detine trustul Realitatea, liberalul Dinu Patriciu are trustul Adevarul si Dan Voiculescu, aliatul socialistilor, controleaza Antenele 1, 2 si 3, plus cotidianul Jurnalul National. Toti cei trei patroni si-au declarat inaintea campaniei prezidentiale adversitatea fata de Traian Basescu, demonstrind in acest fel ratiunea finantarii unor masinarii media atit de costisitoare. Constringerile presei romanesti devin economice, dar ele au la baza pacatul originar politic, indiferent daca este vorba despre interese locale sau nationale.

In orice caz, mijloacele de informare in masa din Romania au inregistrat in total venituri de 350 de milioane de euro în 2009, mai mici cu 38% faţă de 2008. Cele mai mari scaderi au fost inregistrate de televiziuni, unde au fost calculate contractii de 100 de milioane de euro în 2009 în comparaţie cu anul anterior.

Presa scrisa a avut de asemenea un trend negativ astfel ca daca in 2008 ziarele si revistele aveau venituri de 82 de milioane de euro din publicitate, in 2009 au înregistrat pierderi de circa 40%. Efectul crizei economice asupra presei romanesti ar putea fi pozitiv in cele din urma, chiar daca peste 1500 de ziaristi au ramas in ultimul an fara salarii, fiindca multe ziare si televiziuni traiesc artificial si au ca scop principal rumoarea si jocurile politice cu mize economice.
XS
SM
MD
LG