Linkuri accesibilitate

Solidaritate și cultură


Ar trebui revăzut și să devină materie de studiu în școli, filmul document al lui Andrzej Wajda, „Omul de fier”, despre solidaritate, democrație și cultură.


Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la declanșarea mișcării greviste de protest din Polonia, în august 1980, la șantierele navale de la Gdansk, un eveniment fundamental în ciclul istoric ce avea să se încheie în 1989 cu prăbușirea regimurilor comuniste din întreaga Europă răsăriteană.

Apariția sindicatului liber „Solidaritatea” și a fenomenului solidarității civice în societatea poloneză contrastează vădit cu ceea ce se întîmpla într-o lume cum a fost cea românească a timpului. A amintit-o, în ultimele zile, cazul expus de un reporter al televiziunii germane, cel al scriitorului Franz Schleich, colaborator asiduu al Securității în denunțarea confraților săi de breaslă de la Timișoara, între care Herta Müller și William Totok. „Fapta de arme” a scriitorului înrolat de Securitate, fotografierea și denunțarea manuscrisului lui William Totok intitulat sugestiv „Proiect pentru o exterminare intelectuală”, are astăzi aproape o conotație ironică într-o discuție despre solidaritatea intelectuală din România anilor ‘80. Ce se petrecea la Chișinău în aceeași vreme ar merita discutat pentru o istorie comparativă…

In Polonia situația era alta, iar nașterea „Solidarității” și succesul mișcării vizînd liberalizarea societății erau rezultatul unei ecuații incomparabile pentru alte state europene. Intelectualul britanic Timothy Garton Ash o făcea cunoscută lumii întregi atunci cînd scria că „în memoria colectivă nașterea Solidarității poate fi descrisă după formula următoare: august 1980 = iunie 1956 + martie 1968 + decembrie 1970 + iunie 1976”. Formula magică, evocînd ciclurile de revolte anti-comuniste, nu era o expresie originală, fiind déjà expusă, pe un afiș de arhitectul Czeslaw Bielecki, care adăuga într-o expresie grafică a numelui Solidarității (Solidarnosc) și anul 1944, cel al revoltei de eliberare a Varșoviei.


Rememorarea istorică a anului polonez 1980-1981, pînă la instaurarea legii marțiale, nu va putea face abstracție de solidaritatea intelectuală excepțională a polonezilor. La ora grevei de la Gdansk, la șantierele navale putea fi văzută o expoziție foto și de afișe de la Teatrul Național, evocată în amintiri de participanții la negocierile politice. Tot atunci, în Buletinul informativ al grevei, Solidaritatea, tipărit în 20 de mii de exemplare, apărea și celebrul afis, transformat imediat în inscripție pe T-short-uri, cu numele Solidarnosc, o creație design semnată de Jerzy Janiszewski.

Omul de fier de A. Wajda

Reacția de solidaritate a lumii intelectuale poloneze cu muncitorii din porturile în grevă de pe litoralul Baltic rămîne uimitoare în perspectiva timpului. Ar trebui revăzut și să devină materie de studiu în școli, filmul document al lui Andrzej Wajda, Omul de fier, realizat la cald în lunile ce au urmat grevei, premiat imediat în vara anului 1981 la Cannes, și în care apar, alături de actori, Lech Walesa și Bronislaw Geremek.

Un document fundamental pentru a înțelege istoria, tot așa cum ar trebui revăzută piesa Hannei Krall, Relația, montată în 1981 pe scena Teatrului Național de la Varșovia și care o avea ca eroină principală pe Anna Walentynowicz. Denumită Mutter Courage a șantierului de la Gdansk, Anna Walentynowicz, care apare și în Omul de fier, a fost unul din personajele cheie ale evenimentelor, inițial arestată de autorități, apoi, după eliberare una din mințile luminate în derularea protestelor și impunerea mesei rotunde la care greviștii au obținut recunoașterea sindicatelor libere și a primelor drepturi politice democratice.

Drumul spre democrație și consolidarea ei trece prin cultură și solidaritate, iar faptul trebuie reamintit mereu politicienilor ce taie, de exemplu, răzbunători, solidari, dar fără cultură, cum se petrece în Parlamentul de la București, din bugetul culturii.

Previous Next

XS
SM
MD
LG