In interviul de bilanţ acordat Europei Libere la sfîrşitul anului trecut, ministrul justitiei Alexandru Tănase declara în legătura cu anchetele legate de evenimentele din 7 aprilie: „ Sunt absolut convins ca va iesi la suprafata adevarul si va fi ultimul cui, hai sa zicem aşa, in sicriul politic al Partidului Comuniştilor. Deoarece ei au si pierdut alegerile, din cauza la 7 aprilie.“
În parlament s-a format o comisie de ancheta, condusa de Vitalie Nagacevschi . În paralel, Procuratura generala a creat un grup de lucru, format din 3 procurori, care să se ocupe de dosarele penale deschise împotriva fostului ministru de interne Gheorghe Papuc şi al fostului comisar general al capitalei Vladimir Botnari. Ambii sunt acuzaţi de neglijenţă în contextul evenimentelor din 7-8 aprilie 2009.
Două anchete paralele independente sau interconectate?
Ministrul justiţiei Alexandru Tănase şi deputat din partea PLDM spune că investigarea evenimentelor din aprilie de către procuratura generală se desfăşoară independent de investigaţiile comisiei parlamentare creată în acest sens . În opinia lui Tănase, dispoziţia procurorului general de a crea un grup de lucru care să investigheze cauza penală declanşată împotriva ex-ministrului de interne Gheorghe Papuc, ţine strict de activitatea procuraturii.
Alexandru Tănase: Eu cred că o corelare nu este necesară şi este una care chiar nu ar da prea multă credibilitate raportului comisiei parlamentare. Eu cred că aceste acţiuni trebuie să meargă în paralel. Comisia parlamentară trebuie să-l audieze pe ex-ministrul Papuc deoarece a avut un rol cheie în acele evenimente, trebuie să audă concluziile lui şi argumentele lui în privinţa acţiunilor care au fost întreprinse, dar procuratura trebuie să investigheze aceleaşi fapte, ghidându-se de normele de procedură penală. Prin urmare, chiar şi cazul ex-ministrului Papuc trebuie examinat, din punctul meu de vedere, în mod diferit. Declaraţiile lui Papuc care vor fi făcute în faţa comisiei parlamentare au un aspect şi o valoare juridică, iar declaraţiile care sunt făcute în faţa procurorului sunt totalmente altceva.
Ministrul justiţiei spune că investigaţiile care vor fi efectuate de comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din aprilie pot servi drept material suplimentar pentru ceea ce investighează procuratura generală.
Şi deputatul comunist Vadim Mişin, vicepreşedinte al comisiei speciale susţine că acţiunile procuraturii privind anchetarea minuţioasă a ex-ministrului de interne nu are nici o legătură cu activitatea comisiei. Însă, consideră Mişin, procuratura generală nu dă dovadă de independenţă politică în activitatea sa.
L-am întrebat pe Vadim Mişin dacă e necesară audierea la comisie a fostului ministru de interne Gheorghe Papuc.
Vadim Mişin: Îmi este greu să vă spun ce vor da audierile domnului Papuc, dar cel puţin vom încerca la audieri să aflăm tot ce ţine de învinuirile care încearcă să i se aducă. Pe el încearcă să-l învinuiască pentru neglijenţă în serviciu, adică pentru că nu a întreprins măsurile necesare pentru a preîntâmpina evenimentele. Aşa nu poate fi pusă problema pentru că ar reieşi o situaţie absurdă. Dacă el ar fi aplicat forţa, atunci el ar fi fost bravo. E o prostie. Eu nu le iau parte poliţiştilor. Dacă poliţia e vinovată, trebuie să răspundă, dar cazul nu trebuie cercetat unilateral. Eu la comisie am să pun întrebarea de ce sunt cercetaţi doar poliţiştii şi nu şi cei care au acţionat împotriva lor.
Militanţii pentru drepturile omului susţin însă că până în momentul de faţă organele de drept nu au depus suficient efort pentru a elucida cazurile de maltratare a tinerilor de către poliţie.
Sergiu Ostaf , expert la centru CREDO: „La momentul actual există probleme în ceea ce priveşte demonstrarea persoanelor care au comis acte de tortură, în special „Fulger” care a intervenit în seara zilei de 7. Procuratura ar trebui să folosească în cazul acesta metode moderne de identificare a persoanelor sau tragerea la răspundere a persoanelor conducerii acestei brigăzi speciale „Fulger”. Sau alte persoane care erau îmbrăcate în civil băteau persoane fiind transportate. În cazul acesta responsabilitatea revine conducerii de vârf pentru tolerare şi pentru neintervenţie pentru a împiedica. Pe de altă parte, există semnale precum că conducerea ministerului a încurajat astfel de acţiuni.”
Pana in prezent la Procuratura au fost depuse peste 100 plangeri legate de rele tratamente si aplicarea torturii in urma evenimentelor din aprilie. Pe baza acestor plangeri au fost initiate 35 de cauze penale, in judecata fiind trimise 4 dosare privind 7 colaboratori de politie, urmand ca in scurt timp sa mai fie deferite justitiei alte cauze penale.
În parlament s-a format o comisie de ancheta, condusa de Vitalie Nagacevschi . În paralel, Procuratura generala a creat un grup de lucru, format din 3 procurori, care să se ocupe de dosarele penale deschise împotriva fostului ministru de interne Gheorghe Papuc şi al fostului comisar general al capitalei Vladimir Botnari. Ambii sunt acuzaţi de neglijenţă în contextul evenimentelor din 7-8 aprilie 2009.
Două anchete paralele independente sau interconectate?
Ministrul justiţiei Alexandru Tănase şi deputat din partea PLDM spune că investigarea evenimentelor din aprilie de către procuratura generală se desfăşoară independent de investigaţiile comisiei parlamentare creată în acest sens . În opinia lui Tănase, dispoziţia procurorului general de a crea un grup de lucru care să investigheze cauza penală declanşată împotriva ex-ministrului de interne Gheorghe Papuc, ţine strict de activitatea procuraturii.
Alexandru Tănase: Eu cred că o corelare nu este necesară şi este una care chiar nu ar da prea multă credibilitate raportului comisiei parlamentare. Eu cred că aceste acţiuni trebuie să meargă în paralel. Comisia parlamentară trebuie să-l audieze pe ex-ministrul Papuc deoarece a avut un rol cheie în acele evenimente, trebuie să audă concluziile lui şi argumentele lui în privinţa acţiunilor care au fost întreprinse, dar procuratura trebuie să investigheze aceleaşi fapte, ghidându-se de normele de procedură penală. Prin urmare, chiar şi cazul ex-ministrului Papuc trebuie examinat, din punctul meu de vedere, în mod diferit. Declaraţiile lui Papuc care vor fi făcute în faţa comisiei parlamentare au un aspect şi o valoare juridică, iar declaraţiile care sunt făcute în faţa procurorului sunt totalmente altceva.
Ministrul justiţiei spune că investigaţiile care vor fi efectuate de comisia parlamentară pentru elucidarea evenimentelor din aprilie pot servi drept material suplimentar pentru ceea ce investighează procuratura generală.
Şi deputatul comunist Vadim Mişin, vicepreşedinte al comisiei speciale susţine că acţiunile procuraturii privind anchetarea minuţioasă a ex-ministrului de interne nu are nici o legătură cu activitatea comisiei. Însă, consideră Mişin, procuratura generală nu dă dovadă de independenţă politică în activitatea sa.
L-am întrebat pe Vadim Mişin dacă e necesară audierea la comisie a fostului ministru de interne Gheorghe Papuc.
Vadim Mişin: Îmi este greu să vă spun ce vor da audierile domnului Papuc, dar cel puţin vom încerca la audieri să aflăm tot ce ţine de învinuirile care încearcă să i se aducă. Pe el încearcă să-l învinuiască pentru neglijenţă în serviciu, adică pentru că nu a întreprins măsurile necesare pentru a preîntâmpina evenimentele. Aşa nu poate fi pusă problema pentru că ar reieşi o situaţie absurdă. Dacă el ar fi aplicat forţa, atunci el ar fi fost bravo. E o prostie. Eu nu le iau parte poliţiştilor. Dacă poliţia e vinovată, trebuie să răspundă, dar cazul nu trebuie cercetat unilateral. Eu la comisie am să pun întrebarea de ce sunt cercetaţi doar poliţiştii şi nu şi cei care au acţionat împotriva lor.
Militanţii pentru drepturile omului susţin însă că până în momentul de faţă organele de drept nu au depus suficient efort pentru a elucida cazurile de maltratare a tinerilor de către poliţie.
Sergiu Ostaf , expert la centru CREDO: „La momentul actual există probleme în ceea ce priveşte demonstrarea persoanelor care au comis acte de tortură, în special „Fulger” care a intervenit în seara zilei de 7. Procuratura ar trebui să folosească în cazul acesta metode moderne de identificare a persoanelor sau tragerea la răspundere a persoanelor conducerii acestei brigăzi speciale „Fulger”. Sau alte persoane care erau îmbrăcate în civil băteau persoane fiind transportate. În cazul acesta responsabilitatea revine conducerii de vârf pentru tolerare şi pentru neintervenţie pentru a împiedica. Pe de altă parte, există semnale precum că conducerea ministerului a încurajat astfel de acţiuni.”
Pana in prezent la Procuratura au fost depuse peste 100 plangeri legate de rele tratamente si aplicarea torturii in urma evenimentelor din aprilie. Pe baza acestor plangeri au fost initiate 35 de cauze penale, in judecata fiind trimise 4 dosare privind 7 colaboratori de politie, urmand ca in scurt timp sa mai fie deferite justitiei alte cauze penale.
