Zona euro trece prin cea mai gravă criză din istoria ei de zece ani. De mai multe săptămâni, bugetul Greciei, scăpat de sub control, pune presiuni crescînde asupra monedei unice.
Datoria şi deficitul bugetar al Greciei pun la încercare stabilitatea mondei europene unice, folosită în aşa-numita zonă euro, din care fac parte deocamdată 16 ţări ale Uniunii Europene. Necazurile Greciei au fost analizate joi la o întâlnire a guvernatorilor Băncii Centrale Europene, de la Frankfurt. Preşedintele Băncii Jean-Claude Trichet a spus că ideea expulzării din zona euro a Greciei sau altor ţări, idee vechiculată de presă, este o simplă „ipoteză absurdă”.
Trichet a adăugat însă imediat că situaţia este gravă. Preşedintele BCE a spus că Grecia va avea mult de lucru ca să-şi pună finanţele în ordine, şi a adăugat că acest caz trebuie să fie o temă de gândire pentru alte ţări din zona euro care au dificultăţi. „Este în interesul prosperităţii acelor ţări, în interesul relansării lor economice, să ia măsuri adecvate, îndrăzneţe şi curajoase”, a spus preşedintele BCE.
Simon Tilford, economist la Centrul pentru Reforme Europene de la Londra, crede şi el că problemele Greciei sunt o piatră de încercare pentru zona euro. Tilford spune că Banca Europeană Centrală nu poate permite Greciei să continue politicile care au adus-o în situaţia actuală. Pe de altă parte, Banca ştie că guvernul grec are instrumente limitate de acţiune şi că riscă să declanşeze tulburări sociale în ţară.
În ultima vreme, presa a speculat că alte ţări din zona euro vor fi nevoite să sară în ajutorul Greciei, care a recunoscut că datoria publică a ajuns la 12,5% din PIB, adică de trei ori mai mult decât anticipa guvernul precedent la începutul anului trecut. Conştient de lovitura de imagine suferită de Grecia, premierul George Papandreou a anunţat joi un plan de reducere a deficitului, cel mai târziu în 2012, la 3% din PIB, care este limita fixată pentru membrii zonei euro.
Papandreou a mai spus că nu va cere ajutor altor state din Uniunea Europeană şi nici FMI. Observatorii notează că acceptînd oricare din aceste variante, guvernul de la Atena ar recunoaşte că nu se poate descurca fără intervenţii externe.
Economişti spun însă că planul lui Papandreou implică măsuri de austeritate drastice în sectorul public şi se întreabă dacă ele vor fi acceptate în Grecia, unul din cei mai săraci „membri vechi” ai Uniunii Europene. Mai mult, planul premierului socialist contrazice propriile lui promisiuni de a reforma sistemul de sănătate fără să se atingă de buzunarele săracilor.
Analistul londonez Tilford crede că Grecia nu are nici o şansă de a-şi reduce deficitul bugetar atât de repede cum promite premierul. Factorii negativi sunt creşterea economică aproape nulă şi aprecierea monedei euro, care face prea scumpe exporturile greceşti, oricum reduse deja de criza globală.
Economiştii cred că problema greacă ar putea provoca instabilitatea monedei europene, care s-a arătat suprinzător de solidă în ultimii doi ani de tulburări financiare globale. Când a fost lansată în urmă cu zece ani, moneda unică îşi propunea să unească economii cu un grad uniform de dezvoltare. Necazurile Greciei pun sub semnul întrebării această uniformitate. Soluţia mecanică cea mai simplă ar fi excluderea membrului „bolnav” din reţea, dar acest lucru nu este dorit nici de BCE, nici de Bruxelles, nici de Atena, şi ar fi un pas complicat din punct de vedere tehnic şi dăunător din punct de vedere politic.
Datoria şi deficitul bugetar al Greciei pun la încercare stabilitatea mondei europene unice, folosită în aşa-numita zonă euro, din care fac parte deocamdată 16 ţări ale Uniunii Europene. Necazurile Greciei au fost analizate joi la o întâlnire a guvernatorilor Băncii Centrale Europene, de la Frankfurt. Preşedintele Băncii Jean-Claude Trichet a spus că ideea expulzării din zona euro a Greciei sau altor ţări, idee vechiculată de presă, este o simplă „ipoteză absurdă”.
Trichet a adăugat însă imediat că situaţia este gravă. Preşedintele BCE a spus că Grecia va avea mult de lucru ca să-şi pună finanţele în ordine, şi a adăugat că acest caz trebuie să fie o temă de gândire pentru alte ţări din zona euro care au dificultăţi. „Este în interesul prosperităţii acelor ţări, în interesul relansării lor economice, să ia măsuri adecvate, îndrăzneţe şi curajoase”, a spus preşedintele BCE.
Simon Tilford, economist la Centrul pentru Reforme Europene de la Londra, crede şi el că problemele Greciei sunt o piatră de încercare pentru zona euro. Tilford spune că Banca Europeană Centrală nu poate permite Greciei să continue politicile care au adus-o în situaţia actuală. Pe de altă parte, Banca ştie că guvernul grec are instrumente limitate de acţiune şi că riscă să declanşeze tulburări sociale în ţară.
În ultima vreme, presa a speculat că alte ţări din zona euro vor fi nevoite să sară în ajutorul Greciei, care a recunoscut că datoria publică a ajuns la 12,5% din PIB, adică de trei ori mai mult decât anticipa guvernul precedent la începutul anului trecut. Conştient de lovitura de imagine suferită de Grecia, premierul George Papandreou a anunţat joi un plan de reducere a deficitului, cel mai târziu în 2012, la 3% din PIB, care este limita fixată pentru membrii zonei euro.
Papandreou a mai spus că nu va cere ajutor altor state din Uniunea Europeană şi nici FMI. Observatorii notează că acceptînd oricare din aceste variante, guvernul de la Atena ar recunoaşte că nu se poate descurca fără intervenţii externe.
Economişti spun însă că planul lui Papandreou implică măsuri de austeritate drastice în sectorul public şi se întreabă dacă ele vor fi acceptate în Grecia, unul din cei mai săraci „membri vechi” ai Uniunii Europene. Mai mult, planul premierului socialist contrazice propriile lui promisiuni de a reforma sistemul de sănătate fără să se atingă de buzunarele săracilor.
Analistul londonez Tilford crede că Grecia nu are nici o şansă de a-şi reduce deficitul bugetar atât de repede cum promite premierul. Factorii negativi sunt creşterea economică aproape nulă şi aprecierea monedei euro, care face prea scumpe exporturile greceşti, oricum reduse deja de criza globală.
Economiştii cred că problema greacă ar putea provoca instabilitatea monedei europene, care s-a arătat suprinzător de solidă în ultimii doi ani de tulburări financiare globale. Când a fost lansată în urmă cu zece ani, moneda unică îşi propunea să unească economii cu un grad uniform de dezvoltare. Necazurile Greciei pun sub semnul întrebării această uniformitate. Soluţia mecanică cea mai simplă ar fi excluderea membrului „bolnav” din reţea, dar acest lucru nu este dorit nici de BCE, nici de Bruxelles, nici de Atena, şi ar fi un pas complicat din punct de vedere tehnic şi dăunător din punct de vedere politic.
