Linkuri accesibilitate

Să fie mai bine, nu numai în Ucraina dar şi în Transnistria, pentru că locuiesc aici


Opinii, experți, perspective ale alegerilor prezidențiale din Ucraina.

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Iată temele principale.

Oricare va fi rezultatul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, agenda relaţiilor Kiev-Chişinău nu va suferi schimbări radicale, afirmă experţii.

Locuitori de pe ambele maluri ale Nistrului speră că alegerile vor aduce mai multă stabilitate politică şi economică în ţara vecină.

Şi… ce priorităţi va avea în 2010 preşedinţia kazahă a Organizaţiei pentru Securitate în Cooperare în Europa?

---------------------------------------

Începem ca de obicei cu un buletin de ştiri despre principalele evenimente ale săptămânii trecute, prezentate de colega mea, Diana Răileanu.

În Ucraina au avut loc duminică alegeri prezidenţiale. Scrutinul a fost monitorizat de OSCE prin 600 de observatori, la care s-au adăugat mii de alţi observatori străini. În sondajele de opinie a condus fostul premier Viktor Yanukovich, urmat de actualul premier, Iulia Tymoshenko. Potrivit sondajelor, preşedintele Viktor Yuschenko nu are şanse reale de a intra în turul al doilea, ce se va ţine, dacă va fi necesar, pe data de 7 februarie. Analiştii spun că oricare va fi noua conducere, ea va avea sarcina grea de a relansa o economie în declin puternic şi de a face ordine în finanţele publice, cu ajutorul unui împrumut de la Fondul Monetar Internaţional.

Cetăţenii Ucrainei aflaţi în Republica Moldova au putut vota pe 17 ianuarie în două secţii de votare: una la ambasada din Chişinău, cealaltă la consulatul de la Bălţi. În Moldova locuiesc peste 70 de mii de cetăţeni ucraineni, dintre care cei mai mulţi în regiunea transnistreană, unde nu au fost însă deschise secţii de vot. Organizaţii etno-culturale ucrainene din Transnistria în comun cu autorităţile locale au organizat deplasarea la Chişinău, cu câteva autobuze, a doritorilor de a participa la scrutin.

Moldova a inceput negocierile cu Uniunea Europeana pentru un nou acord de asociere. Potrivit ministrului moldovean de externe Iurie Leanca inceperea acestor negocieri inseamna o mai mare si mai concreta apropiere a Moldovei de Uniunea Europeana. Seful delegatiei europene, Gunnar Wiegand a declarat cu acest prilej: „Este primul acord pe care il negociaza UE dupa semnarea Tratatului de la Lisabona. UE s-a angajat sa sustina Moldova si speram ca noul acord va fi unul mai ambitios decat cadrul de cooperare existent”.

Potrivit organizatiei non guveranamentale americane Freedom House, Moldova a progresat in ceea ce priveste democratizarea ei, si este considerata o tara partial libera, fata de anul trecut cind era plasata in categoria tarilor lipsite de libertati. Moldova a facut progrese la capitolul libertăţi politice.

Senatul României a ratificat acordul româno-moldovean privind micul trafic la frontieră, document aprobat deja de Camera Deputaţilor. În baza acordului semnat în decembrie la Bucureşti, peste un milion de moldoveni din zona de vest a ţării vor putea intra în zona de frontieră a României fără viză pentru şederi mai scurte de 30 de zile, în baza paşaportului valabil şi a permisului de mic trafic. Permisele ar urma să fie eliberate de consulatele române din Chişinău, Bălţi şi Cahul.

Ministrul de externe din Kazahstan a promis că ţara sa se va democratiza, odată ce este anul acesta preşedintă în exerciţiu a OSCE. „Democraţia este un proces”, a spus ministrul de externe Kanat Saudabaev, vorbind joi la sediul OSCE din Viena. Preluarea preşedinţiei OSCE de către Kazahstan pentru anul curent a fost criticată de mulţi activişti pentru drepturile omului, care spun că guvernul de la Astana nu respectă principiile democratice pe care este întemeiată OSCE.

Curtea Constitutionala din Armenia a declarat constitutionale protocoalele referitoare la stabilirea de relatii diplomatice intre Erevan si Ankara. Armenia si Turcia au semnat cele doua protocoale istorice in luna octombrie a anului trecut privind reluarea relatiilor diplomatice si redeschiderea granitelor lor. Protocoalele nu au fost inca aprobate par lamentele celor două ţări. Presedintele armean Serj Sarkisian a amenintat ca nu mai recunoaste protocoalele daca Turcia mai amina ratificarea documentelor. Turcia, la rindul ei a spus ca acordurile nu vor fi ratificate pina ce nu vor fi facute progrese in reglementarea situatiei din Nagorno Karabach si in disputa asupra ei dintre Erevan si Baku.

Aeroportul din capitala haitiana Port-au-Prince este controlat de militari americani, însărcinaţi să asigure buna funcţionare, depozitarea ajutoarelor destinate victimelor cutremurului de pământ de marţi şi evacuarea răniţilor şi cetăţenilor străini. S-au improvizat spitale în aer liber şi au început să fie luate de pe străzi cadavrele victimelor. Crucea Roşie estimează că urmare a cutremurului au murit aproape 50 de mii de haitieni.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Mai multe ştiri, analize şi comentarii găsiţi pe pagina noastră de Internet.


Radu Benea: Discutăm astăzi despre alegerile prezidenţiale din Ucraina şi eventualul lor impact asupra relaţiilor moldo-ucrainene. Invitatul ediţiei de astăzi este expertul Oleksandr Sushko, directorul ştiinţific al Institutului pentru cooperare euro-atlantică de la Kiev. L-am întrebat mai întâi dacă pe fundalul instabilităţii politice şi crizei economice, în campania pentru fotoliul prezidenţial şi-a găsit loc şi problema transnistreană, o problemă de securitate a Ucrainei cum i se spune de obicei în ultimii 5 ani la Kiev.

Oleksandr Sushko
Oleksandr Sushko
: „Trebuie să recunoaştem că vectorul relaţiilor cu Moldova, inclusiv problema transnistreană nu sunt parte a discuţiilor politice în Ucraina. Toţi candidaţii la funcţia de preşedinte acordă puţină atenţie acestei problematici. Există doar opinia generală că Ucraina trebuie să-şi păstreze interesul faţă de problema transnistreană şi Moldova, din diverse motive, atât referitoare la agenda internă, comună, cât şi în ceea ce ţine de relaţiile cu Uniunea Europeană. Pentru că şi Ucraina şi Moldova poartă negocieri privind acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Evident că acest lucru creează un anumit spaţiu informaţional comun, ca şi participarea Moldovei şi Ucrainei în Parteneriatul Estic al Uniunii Europene. Dar aceste probleme nu sunt atât de mult disputate şi candidaţii la funcţia de preşedinte le acordă puţină atenţie”.

Radu Benea: Dle Sushko, am auzit unii experţi spunând că aceste alegeri ar fi decisive pentru vectorul politicii externe a Ucrainei. În acest context, ce impact ar putea avea asupra relaţiilor cu Republica Moldova şi asupra reglementării transnistrene?

Oleksandr Sushko
: „Oricine ar obţine victoria în alegerile prezidenţiale, este puţin probabil ca relaţiile Ucrainei cu Republica Moldova să sufere, în perspectivă, schimbări radicale. Pentru că aceste relaţii nu sunt marcate de contradicţii deosebite. Există conştientizarea anumitor interese comune şi a problemelor ce persistă în relaţiile bilaterale, de aceea eu cred că poziţia viitorului preşedinte va rămâne aceeaşi. În plus, trebuie să ţinem cont că în Ucraina preşedintele nu mai deţine suficiente împuterniciri pentru a decide cursul politicii externe, spre deosebire de cele pe care le avea în anul 2004, când preşedintele era practic şeful puterii executive şi nu doar şef al statului. Aşa că astăzi, schimbarea preşedintelui nu înseamnă şi schimbarea automată a guvernului. Deci, trebuie să ţinem cont şi de acest factor, atunci când analizăm perspectiva relaţiilor bilaterale. De aceea, eu cred că este puţin probabil să apară nişte chestiuni noi pe agenda comună în viitorul apropiat”.

-----------------------------------

Dar ce poate aştepta Chişinăul de la scrutinul prezidenţial din Ucraina? - a încercat să afle colega mea, Valentina Ursu, de la fostul ministru moldovean de externe Nicolae Cernomaz şi fost ambasador al Republicii Moldova la Kiev.

Nicolae Cernomaz
: Pentru noi cel mai important ar fi o claritate a oficialului Kiev fata de problema transnistreană. Uitati-va la plasarea geografică a acestei regiuni. Are frontiera numai cu Ucraina. De faptul care va fi atitudinea noii guvernari faţă de acest teritoriu, depinde poate chiar existenţa acestei regiuni.

Valentina Ursu: Pe parcursul acestor ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova incoace, ce atitudine a avut Kievul faţă de solutionarea problemei transnistrene?

Nicolae Cernomaz: Se vorbea una, oficial era foarte frumos, dar cand trebuia sa rezolvam practic ceva, era imposibil. Cand a fost semnat un tratat de liber schimb si comerţ, extraordinar de important pentru noi. L-au semnat 2 preşedinţi, dar Rada nu l-a ratificat. Ucraina a ramas una din cele mai corupte regiuni in Europa, erau interese absolut meschine, interese de grup in rezolvarea problemelor inclusiv cu Transnistria. Deoarece acolo era o spalatorie enorma de bani, o contrabandă nemaipomenita. Existenţa acestui teritoriu s-a bazat si se bazează in mare măsură.

Valentina Ursu: Dar daca nu ne-am apărat interesele pe parcursul acestor ani, cum am aştepta o reactie pozitivă a Kievului, să fie ei mai mult interesati de rezolvarea problemelor noastre?


Nicolae Cernomaz: Printre altele, problema Ucrainei, la justa valoare, a fost tratată pentru prima dată de prim-ministrul Vlad Filat, care a vorbit despre importanta Ucrainei in solutionarea problemelor noastre, şi domnul Ghimpu, preşedintele interimar, a vorbit si el despre aceste probleme. In rest, in toti acesti ani nu am prea auzit sa se vorbească la modul serios. Adesea facem plocoane acolo unde nu ni se cere. Fara sa supar pe nimeni, trebuie nu trebuie, toti se duc cu plocon la Moscova, chiar in preajma alegerii preşedintelui. Dar ei nu inteleg ca vecinul tau mai mult iti va rezolva problemele, si este obligat, pentu propria lui securitate.

Valentina Ursu: Pentru ca vorbim despre scrutinul prezidential de duminică, haideti sa vedem, incotro merge Ucraina? Spre est sau spre vest?

Nicolae Cernomaz
: Sunt naivi acei care cred ca va merge spre est sau spre vest. Ianucovici care este catalogat ca unul care este pro-rus, toti vor fi pentru Ucraina. Rusia are mari interese in aceasta regiune. Primul si cel mai important este flota care este in Marea Neagra, din Crimeea. Pana in 2017 trebuie sa fie retrasă. Eu sunt sigur ca oricine ar veni, vor fi alte tarife de plată. Uitati-va ce se intampla. Federatia Rusă le pune niste tarife cosmice la gaz. Daca tu imi pui mie asemenea tarife, eu trebuie sa gasesc o parghie sa te pun la pământ. Preturile conventionale care au fost puse pentru bazarea acesti flote, clar ca nu mai este sub nicio critica a realitatilor de astăzi. Cine nu ar veni, Iuşcenco, Tighibco, Timoşenco, asta nu ar schimba nimic in relatiile cu Rusia. Toti vor păstra interesul faţă de Ucraina.

Valentina Ursu: Va merge Ucraina pe calea integrarii europene? Negocierile sunt cu mult mai avansate decat negocierile pe care le-a purtat Chisinaul.

Nicolae Cernomaz: Pentru ca noi o zi eram pro-ruşi, a doua zi eram pro-Bruxelles. Ei au mers mai consecvent. In primul rand ei au o echipă de negociatori foarte serioasa, sa recunoastem. Ei au pus niste prioritati care trebuiau rezolvate.

Valentina Ursu: Pentru ei era prioritar integrarea euro-atlantică.


Nicolae Cernomaz: Si rămâne. Nu prea cunosc eu cazuri cand mergem in Europa, dar fără NATO.

----------------------------

În preajma alegerilor, Europa Liberă a încercat să afle: care sunt intenţiile de vot ale cetăţenilor ucraineni care locuiesc în regiunea transnistreană?

„Soţul are cetăţenie ucraineană. Însă, aşa cum la Tiraspol nu există secţii de votare, el n-o să voteze. La Chişinău îi este greu să meargă”.

„Nu aş vota deloc sau aş vota împotriva tuturor. Eu cred că nici un candidat nu e destoinic”.

„Sunt ucraineancă. Din Poltava. M-au trimis la lucru prin repartizare, aşa era pe timpuri, şi am rămas aici, în Transnistria. Nu am putut obţine paşaport ucrainean, apoi l-am primit pe cel moldovenesc. Şi acum, nici nu ştiu cine sunt. Aş vota cu Ianukovich. Vorbeşte foarte frumos şi promite multe, poate că va fi mai bine, cine ştie? Eu aş merge şi la Chişinău, numai să pot vota pentru cine vreau eu”.

„Aş vota cu Ianukovich, pentru că e un om de treabă. Am văzut atitudinea sa faţă de oameni, nu-i ca Iuşcenko sau Timoşenko”.

„Sunt cetăţean al Ucrainei. N-am să merg să votez, sunt în sesiune, dar cu doi an în urmă aş fi votat cu Ianukovich. Însă, acum nu. Nu mă interesează prea mult ce se întâmplă acum în Ucraina, trăiesc în Transnistria şi apoi eu nu cred că lumea de aici ar putea schimba ceva”.

„Cu Ianukovich, pentru că data trecută am votat cu Iuşcenko. Am cetăţenie ucraineană şi sper să fie mai bine. Nu numai în Ucraina, dar şi în Transnistria, pentru că locuiesc aici. Ce înseamnă mai bine? Adică mai multă linişte la ei, iar noi, republica noastră să obţinem recunoaştere. Îmi pare rău că n-au votat data trecută cu Ianukovich”.

Opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

-------------------------------------
Potrivit datelor oficiale, cei mai mulţi ucraineni din R. Moldova cu drept de vot locuiesc în regiunea transnistreană. Alisa Kohanova, preşedinta Asociaţiei Culturii Ucrainene din Tiraspol, crede că Ucraina are un viitor luminos, dar alegerile prezidenţiale din Ucraina nu vor putea schimba situaţia din Transnistria.

Alisa Kohanova: „Suntem vecinii nemijlociţi ai Ucrainei. Aici locuiesc compact un număr foarte mare de ucraineni, inclusiv cu cetăţenie ucraineană. Evident că ne interesează tot ce se întâmplă în Ucraina: şi viaţa economică, şi cea politică, şi cea culturală. Am vrea desigur ca viitorul preşedinte să se gândească şi la ucrainenii din vecinătate sau din aşa numita diasporă apuseană. Aşa că pentru noi aceste alegeri sunt un moment foarte important, pentru că suntem ucraineni şi dorim bine Ucrainei. Cu ce se vor sfârşi alegerile şi dacă ne vom bucura după asta de atenţia elitei ucrainene, rămâne de văzut, pentru că până acum nu prea am avut parte de aşa ceva, chiar dacă sub preşedintele Iuşcenko, organizaţiile noastre şi şcolile ucraineşti au primit manuale şi computere. Este o picătură în mare, în comparaţie de ceilalţi”.

Alisa Kohanova ne-a mai spus că organizaţiile etnicilor ucraineni din stânga Nistrului sunt indignate că în Republica Moldova au fost deschise doar 3 secţii de votare, două la Chişinău şi una la Bălţi, şi nici o secţie de vot în regiunea transnistreană. Şi asta în ciuda cererilor repetate către autorităţile ucrainene. Alisa Kohanova crede că e un lucru regretabil, pentru că nu doar numărul ce cetăţeni ucraineni în Transnistria este mare, dar şi interesul lor faţă de alegeri, dovadă fiind rata înaltă de participare, de câteva mii de persoane, la ultimul scrutin prezidenţial în 2004.

Dar ce cred locuitorii Chişinăului despre miza alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi impactul pe care ar putea să-l aibă în interior şi în relaţiile cu vecinii?

-----------------------------------------------
„Poate se va mai imbunatati relatiile intre ucraineni acolo, dupa aceste alegeri. Le doresc să trăiască la fel de bine cu Rusia, Europa cat si cu Moldova. Ei trebuie sa faca regulă la ei acasă”;

„Relatiile cu Ucraina sunt cele mai complicate. Avem probleme de graniţă, probleme culturale. Personal ştiu cum KGB-ul ucrainean luptă acolo impotriva moldovenilor. Uitati-va cum dispar scolile române una după alta din Ucraina. Nu se stie in ce directie va merge politica Ucrainei. Poate Ianucovici isi va da seama in sfarsit ca trebuie sa ducă altfel politica. Daca or fi cu faţa spre Europa, relatiile se vor dezvolta si cand vor dispărea graniţele vom intra odata cu ei in Europa, dar pana atunci problemele vor fi foarte mari”;

„Problema este cu hotarul de la Palanca. Energia, gazele care vin in Moldova sunt la un preţ exagerat pentru ca tranzitul este mare pe teritoriul Ucrainei. Relatiile se vor stabili cu puterea care vine, depinde de diplomatia guvernului Filat, trebuie sa avem o politica corecta cu toti vecinii”;

„Daca este stabilitate in Ucraina, avem de la cine lua un exemplu pozitiv. Ceea ce tine de Transnistria, cuvantul lor inseamna foarte mult”;

„Trebuie facut ceva cu hotarele acestea. Sa fie mai simplu de intrat, de ieşit. Să mă duc fara probleme, fără să stau 3 ore la vamă, fără să plătesc, poate ne-om duce mai des.”

Opinii, culese la întâmplare de corespondenţii noştri pe străzile Chişinăului.

----------------------------

Democraţia în Kazastan este în declin, ţara este considerată „neliberă” şi se situează pe unul din ultimele locuri în spaţiul fost sovietic – arată ultimul raport Freedom House despre libertatea în lume dat publicităţii la începutul săptămânii trecute. Dar Kazahstanul s-a angajat joi, când a peluat oficial preşedinţia OSCE, să sprijine democraţia si drepturile omului în ţările membre. Cât de credibilă este preşedinţia kazahă, l-a întrebat corespondentul Europei Libere, Rob Coalson pe ministrul de externe finlandez, Alexander Stubb, al cărui ţară a deţinut preşedinţia OSCE în 2008. Interviul este rezumat de Oana Serafim.

Ministrul finlandez de externe, fostul presedinte al OSCE, Alexander Stubb vede presedintia Kazahstanului la cirma OSCE dintr-o dubla perspectiva: „Cred ca este o stire si buna si rea. Partea buna este ca a venit vremea ca o tara din Asia Centrala sa conduca OSCE si cred ca din punct de vedere simbolic, este foarte important. Si mai cred ca echipa din Kazahstan s-a pregatit bine pentru aceasta provocare si vor aborda si problema viitorului securitatii europene. In general asadar privim ca pe un aspect pozitiv aceasta evoluţie si haideti sa nu judecam cartea numai dupa coperti”.

Pe de alta parte, a spus diplomatul finlandez corespondentului Europei Libere, nu e nici un secret pentru nimeni ca problemele libertatii presei, ale alegerilor libere si drepturile omului sunt chestiuni esentiale pentru organizatie. Multi ar putea spune ca din pozitia de presedinte al OSCE, Kazahstanul va trebui sa urmareasca cu atentie ce face tocmai Kazahstanul in aceste domenii. Asadar, a spus ministrul finlandez de externe, este un nou tip de presedintie pentru OSCE, dar trebuie asteptate primele initiative pentru a putea emite o parere.

Unii analisti politici vorbesc despre existenta unei „prapastii intre valorile impartasite de unii si altii membri ai organizatiei. Exista o astfel de situatie in OSCE?, a intrebat corespondentul nostru Rob Coalson.

Alexander Stubb: Ar putea fi si cred ca analiza este corecta. In acelasi timp, aceasta organizatie se intinde de la Vancouver si pina la Vladivostok si are 56 de membri. Dar, in ceea ce priveste deosebirea de perceptii si de valori, cred ca situatia nu e mai rea decit la Natiunile Unite, unde sunt 195 de tari si diferentele de perspective asupra valorilor sunt mult mai mari. Dar, desigur exista dorinta de a gasi valori comune si trebuie subliniat ca exista 3 domenii de baza în activitatea OSCE si anume democratia, drepturile omului si domnia legii. Securitatea, economia si mediul sunt incluse in aceste trei domenii. Si toate sunt importante, dar este limpede ca nu toate tarile au aceeasi dezvoltare democratica.

Corespondentul nostru l-a intrebat pe ministrul finlandez de externe, care a indeplinit functia de presedinte al OSCE pina la 1 ianuarie daca Rusia isi va spori influenta în cadrul organizatiei, odata cu preluarea presedintiei de catre Kazahstan.

Alexander Stubb: E greu de spus. Exista relatii foarte apropiate intre cele doua tari, dar fiecare tara care preia presedintia organizatiei se reprezinta pe sine. E ca si cum ai spune daca partea greceasca a Ciprului ar putea avea o influenta asupra presedintiei Greciei ? sau ceva asemanator… Sunt sigur ca exista contacte foarte strinse intre Kazahstan si Rusia, dar care va fi influenta la urma, e prea devreme de spus.

------------------------------

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG