31 ianuarie 2000
Actualitatea românească – (Moderator: Radu Calin Cristea; redactor: Dan Tapalagă).
Legea Lupu şi privatizarea fostelor IAS-uri - neclaritatile legislative.
Guvernul Radu Vasile a adoptat normele metodologice pentru aplicarea legii Lupu şi a aprobat ordonanţa de urgenţă privind privatizarea fostelor IAS-uri. Nu există încă o evaluare precisă a patrimoniului fostelor societăţi cu capital de stat. Din cele peste 700 de IAS-uri, doar citeva zeci au reuşit să-şi majoreze capitalul social. Se estimează de catre Asociatia PROPCT că numărul foştilor proprietari de teren arabil este de circa 3 milioane şi jumătate, dar multi se afla in justitie cu proprietarii care au dobindit terenurile in baza legii 18.
„Cele peste 800 de mii de procese civile cu peste 2 milioane de petenţi s-au derulat între cei care au acte de proprietate, şi cei care au fost făcuţi proprietari cu titlul de proprietate date ilegal”, a declarat Preşedintele Asociaţiei PROPACT, Dan Drăghici.
Pe de alta parte, relateaza Dan Tapalaga fostii proprietari se tem ca aplicarea legii Lupu, s-ar putea lovi de rezistenta administratiei locale, formata, in mare parte, de simpatizanti PDSR. PSDR a anuntat ca va studia in ce masura normele metodologice nu contravin legislatiei in vigoare.
Cât priveşte acţiunea de retrocedare a pădurilor, autoritatile cred ca retrocedarile se vor desfasura mult mai rapid. „ (...) Se pot rezolva rapid cererile, şi vor prima mai ales acolo unde solicitanţii, respectiv persoanele juridice, vor opta pentru o formă sau alta de administrare silvică la cea existentă, deci administrarea silvică de stat, vor putea face contracte cu Regia Naţională a Pădurilor, sau îşi vor înfiinţa, potrivit legii, forme de administraţie silvică privată”, a declarat Secretarul de Stat în Cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Anton Vlad.
Foştii proprietari nu îşi mai pot recupera pădurile pe fostele amplasamente, acestea fiind deja repartizate în baza legii 18. „Dacă retrocedarea după legea 18 a fost corectă, rămâne valabilă. Proprietarul care va trebui pus în reposesie după legea 1, va primi diferenţa respectivă în altă parte”, a mai spus Anton Vlad.
Suprafaţa pădurilor necesară retrocedării este estimată la circa 2 milioane de hectare. Cu toate acestea, peste 4 milioane de hectare vor rămâne în custodia Regiei Naţionale a Pădurilor.
Pentru ca fostele IAS-uri să poată fi privatizate FPS şi Ministerul Agriculturii trebuie să semneze si un protocol prin care se realizează transferul acţiunilor. Astfel „ (...) terenurile vor fi lucrate de către societăţi comerciale care au vocaţie la credite, care au putere financiară, care au echipamente agricole moderne”, a declarat Nicolae Havrileţ, Director în Cadrul Ministerului Agriculturii.
Exploatarea ineficientă a fostelor IAS-uri a costat statul peste 2 miliarde de lei, bani care vor fi trecuţi, cel mai probabil, la datoria publică.
Actualitatea românească – (Moderator: Radu Calin Cristea; redactor: Dan Tapalagă).
Legea Lupu şi privatizarea fostelor IAS-uri - neclaritatile legislative.
Guvernul Radu Vasile a adoptat normele metodologice pentru aplicarea legii Lupu şi a aprobat ordonanţa de urgenţă privind privatizarea fostelor IAS-uri. Nu există încă o evaluare precisă a patrimoniului fostelor societăţi cu capital de stat. Din cele peste 700 de IAS-uri, doar citeva zeci au reuşit să-şi majoreze capitalul social. Se estimează de catre Asociatia PROPCT că numărul foştilor proprietari de teren arabil este de circa 3 milioane şi jumătate, dar multi se afla in justitie cu proprietarii care au dobindit terenurile in baza legii 18.
„Cele peste 800 de mii de procese civile cu peste 2 milioane de petenţi s-au derulat între cei care au acte de proprietate, şi cei care au fost făcuţi proprietari cu titlul de proprietate date ilegal”, a declarat Preşedintele Asociaţiei PROPACT, Dan Drăghici.
Pe de alta parte, relateaza Dan Tapalaga fostii proprietari se tem ca aplicarea legii Lupu, s-ar putea lovi de rezistenta administratiei locale, formata, in mare parte, de simpatizanti PDSR. PSDR a anuntat ca va studia in ce masura normele metodologice nu contravin legislatiei in vigoare.
Cât priveşte acţiunea de retrocedare a pădurilor, autoritatile cred ca retrocedarile se vor desfasura mult mai rapid. „ (...) Se pot rezolva rapid cererile, şi vor prima mai ales acolo unde solicitanţii, respectiv persoanele juridice, vor opta pentru o formă sau alta de administrare silvică la cea existentă, deci administrarea silvică de stat, vor putea face contracte cu Regia Naţională a Pădurilor, sau îşi vor înfiinţa, potrivit legii, forme de administraţie silvică privată”, a declarat Secretarul de Stat în Cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Anton Vlad.
Foştii proprietari nu îşi mai pot recupera pădurile pe fostele amplasamente, acestea fiind deja repartizate în baza legii 18. „Dacă retrocedarea după legea 18 a fost corectă, rămâne valabilă. Proprietarul care va trebui pus în reposesie după legea 1, va primi diferenţa respectivă în altă parte”, a mai spus Anton Vlad.
Suprafaţa pădurilor necesară retrocedării este estimată la circa 2 milioane de hectare. Cu toate acestea, peste 4 milioane de hectare vor rămâne în custodia Regiei Naţionale a Pădurilor.
Pentru ca fostele IAS-uri să poată fi privatizate FPS şi Ministerul Agriculturii trebuie să semneze si un protocol prin care se realizează transferul acţiunilor. Astfel „ (...) terenurile vor fi lucrate de către societăţi comerciale care au vocaţie la credite, care au putere financiară, care au echipamente agricole moderne”, a declarat Nicolae Havrileţ, Director în Cadrul Ministerului Agriculturii.
Exploatarea ineficientă a fostelor IAS-uri a costat statul peste 2 miliarde de lei, bani care vor fi trecuţi, cel mai probabil, la datoria publică.
