Refuzul preşedintelui american Barack Obama de a se prezenta la summitul Uniunii Europene din mai de la Madrid este analiza principală din Washington Post. Comentatorul, John Bruton, spune că este o greşeală din partea lui Obama de a absenta de la întâlnirea cu liderii europeni. Critic faţă de această decizie pentru că UE trebuie văzută ca o putere economică de bază, cu responsabilităţi semnificative pe plan global, şi cu impact asupra Statelor Unite, Bruton sugerează ca liderii europeni să organizeze front comun. Astfel, comentatorul recomandă ca UE să îşi construiască un mesaj coerent cu politicile statelor membre ce vor trebui să pună interesele uniunii mai presus de orice, pentru ca să nu existe competiţii, ce dau naştere la relaţii speciale cu SUA şi afectează cooperarea europeană.
Un mesaj asemănător, fără însă a fi la fel de critic la adresa lui Obama, publică şi Financial Times. Acesta scrie că UE ar trebui să se întrebe ce este de făcut pentru ca liderul american să îi acorde mai multă importanţă. Publicaţia consideră că de situaţia actuală, în care Obama preferă să îşi rezolve problemele interne decât să ia parte la summitul din Spania, este de vină şi Europa a cărei participare în războiul din Irak este tot mai scăzută, iar planurile de integrare a Turciei şi Ucrainei în Uniune încă se amână. Financial Times îşi încheie comentariul spunând că aşa cum UE a luat anumite decizii politice ce nu implică interesele SUA, la fel şi Obama are dreptul să spună nu summitului în favoarea propriei agende politice.
New York Times îţi centrează analiza în jurul bugetului de apărare militară al Statelor Unite. New York Times aminteşte că preşedintele Obama a cerut Congresului un buget de apărare de 708,3 miliarde de dolari pentru anul 2011, din care 159 de miliarde pentru războaiele din Irak şi Afganistan. Partea bună este că, scrie publicaţia, acest buget include noi echipamente de luptă, un servicu medical mai bun şi un program de sprijin pentru soldaţii şi familiile lor. Date fiind criza economică şi faptul că SUA duc două războaie costisitoare obligă Congresul, scrie New York Times, să ia în considerare adevăratele nevoi ale ţări, într-un mod concret şi eficient.
Tot în plan militar, însă de data aceasta referitor la armele nucleare, istoricul britanic Timothy Garton Ash comentează în Guardian piedicile în ratificarea unui program de eliminare a armamentului nuclear. Acesta implică şi chestiuni de verificare şi supraveghere externă, ce afectează ambiţiile de suveranitate a multor ţări. Pe de altă parte, faptul că Irakul a fost invadat deşi nu avea arme nucleare, iar Corea de Nord a fost lăsată în pace, nu este un exemplu bun în această direcţie, este de părere Garton Ash. Dezarmarea nucleară are aşadar nevoie de un guvern global coerent. Comentatorul din Guardian se întreabă astfel cât de serioase vor fi angajamentele liderilor politici la conferinţa din mai a Tratatului de Neproliferare Nucleară, având în vedere articolul 6 ce obligă semnatarii să facă eforturi de a reduce şi în final a elimina a armele nucleare.
Wall Street Journal, ediţia europeană, informează că operatorul parizian de satelit, Eutelsat, nu mai colaborează cu postul public de radio din Georgia şi se reorientează asupra Grupului Media Gazprom pentru programele în limba rusă destinate regiunii caucaziene. Partea georgiană a depus plângere la curtea franceză susţinând că Eutelsat încurajează propaganda de la Kremlin şi nu permite voci diferite de opoziţie. Publicaţia citează declaraţia purtătoarei de cuvânt Eutelsat, Vanessa O’Connor care neagă orice implicare sau presiune politică, spunând că decizia se bazează exclusiv pe o hotărâre de ordin economic. Ca urmare a hotărârii Eutelsat, Wall Street Journal scrie că ruşii ce vor dori să asculte acum serviciul georgian în limba rusă vor fi nevoiţi să îşi cumpere antene speciale de satelit, semnalând astfel autorităţilor de la Kremlin că vor să asculte şi alte voci. Publicaţia americană aminteşte şi că Eutelsat a sprijinit în 2004 canalul Al Manar ar grupării şiite Hezbollah, iar în 2008 a eliminat de pe frecvenţele sale postul independent New Tang Dynasty ce emitea în China comunistă.
Un mesaj asemănător, fără însă a fi la fel de critic la adresa lui Obama, publică şi Financial Times. Acesta scrie că UE ar trebui să se întrebe ce este de făcut pentru ca liderul american să îi acorde mai multă importanţă. Publicaţia consideră că de situaţia actuală, în care Obama preferă să îşi rezolve problemele interne decât să ia parte la summitul din Spania, este de vină şi Europa a cărei participare în războiul din Irak este tot mai scăzută, iar planurile de integrare a Turciei şi Ucrainei în Uniune încă se amână. Financial Times îşi încheie comentariul spunând că aşa cum UE a luat anumite decizii politice ce nu implică interesele SUA, la fel şi Obama are dreptul să spună nu summitului în favoarea propriei agende politice.
New York Times îţi centrează analiza în jurul bugetului de apărare militară al Statelor Unite. New York Times aminteşte că preşedintele Obama a cerut Congresului un buget de apărare de 708,3 miliarde de dolari pentru anul 2011, din care 159 de miliarde pentru războaiele din Irak şi Afganistan. Partea bună este că, scrie publicaţia, acest buget include noi echipamente de luptă, un servicu medical mai bun şi un program de sprijin pentru soldaţii şi familiile lor. Date fiind criza economică şi faptul că SUA duc două războaie costisitoare obligă Congresul, scrie New York Times, să ia în considerare adevăratele nevoi ale ţări, într-un mod concret şi eficient.
Tot în plan militar, însă de data aceasta referitor la armele nucleare, istoricul britanic Timothy Garton Ash comentează în Guardian piedicile în ratificarea unui program de eliminare a armamentului nuclear. Acesta implică şi chestiuni de verificare şi supraveghere externă, ce afectează ambiţiile de suveranitate a multor ţări. Pe de altă parte, faptul că Irakul a fost invadat deşi nu avea arme nucleare, iar Corea de Nord a fost lăsată în pace, nu este un exemplu bun în această direcţie, este de părere Garton Ash. Dezarmarea nucleară are aşadar nevoie de un guvern global coerent. Comentatorul din Guardian se întreabă astfel cât de serioase vor fi angajamentele liderilor politici la conferinţa din mai a Tratatului de Neproliferare Nucleară, având în vedere articolul 6 ce obligă semnatarii să facă eforturi de a reduce şi în final a elimina a armele nucleare.
Wall Street Journal, ediţia europeană, informează că operatorul parizian de satelit, Eutelsat, nu mai colaborează cu postul public de radio din Georgia şi se reorientează asupra Grupului Media Gazprom pentru programele în limba rusă destinate regiunii caucaziene. Partea georgiană a depus plângere la curtea franceză susţinând că Eutelsat încurajează propaganda de la Kremlin şi nu permite voci diferite de opoziţie. Publicaţia citează declaraţia purtătoarei de cuvânt Eutelsat, Vanessa O’Connor care neagă orice implicare sau presiune politică, spunând că decizia se bazează exclusiv pe o hotărâre de ordin economic. Ca urmare a hotărârii Eutelsat, Wall Street Journal scrie că ruşii ce vor dori să asculte acum serviciul georgian în limba rusă vor fi nevoiţi să îşi cumpere antene speciale de satelit, semnalând astfel autorităţilor de la Kremlin că vor să asculte şi alte voci. Publicaţia americană aminteşte şi că Eutelsat a sprijinit în 2004 canalul Al Manar ar grupării şiite Hezbollah, iar în 2008 a eliminat de pe frecvenţele sale postul independent New Tang Dynasty ce emitea în China comunistă.
