Ministrul de externe al Rusiei Serghei Lavrov a spus că Moscova speră că primească mai multe informaţii din partea Statelor Unite în privinţa planului de-a amplasa în România interceptoare antibalistice. Vorbind la Berlin, Lavrov a mai spus că preşedinţii Rusiei şi Statelor Unite s-au înţeles „ca orice ameninţări legate de proliferarea balistică să fie discutate mai întâi între cele două ţări”.
Tot astăzi, emisarul permanent al Rusiei la NATO Dmitry Rogozin a spus că Moscova aşteaptă mai multe date „tactice şi tehnice” despre sistemul care ar urma să fie desfăşurat în România”. Ieri, Statele Unite au confirmat anunţul preşedintelui român Traian Băsescu, făcut tot joi, privind intenţia amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american pe teritoriul României. Preşedintele român a insistat că această măsură nu este îndreptată împotriva Rusiei.
Primele reacţii de astăzi ale oficialilor ruşi par să confirme previziunile celor care spuneau că Rusia nu va fi din cale-afară de deranjată de ştirea de la Bucureşti. Contactat telefonic de colegul nostru Vasile Botnaru, expertul rus în probleme de securitate Pavel Felgenhauer a spus că nu trebuie să ne mirăm dacă Moscova îşi va repeta opoziţia faţă de orice formă de scut antirachetă. Pavel Felgenhauer ne-a spus că Rusia respinge din start orice proiect de scut antirachetă din care ea nu face parte, dar a adăugat că perspectiva amplasării unor interceptoare în România este îndepărtată.
Într-un interviu acordat radioului rusesc, şeful Institutului de analiză strategică de la Moscova, Alexandr Konovalov a spus că planurile americanilor în România nu au cum să ameninţe Rusia. El a adăugat că mutarea accentului planului american, dinspre Polonia şi Cehia spre sud, spre România, arată ea însăşi că sistemul antirachetă este gândit pentru eventuale atacuri din partea Iranului.
Alţi experţi ruşi au fost însă mai pesimişti. Igor Korotchenko, consilier al ministrului rus al apărării, a spus că anunţul făcut ieri la Bucureşti reprezintă o „ameninţare reală” la adresa securităţii Rusiei. Potrivit RIA-Novosti, Korotchenko a mai spus că rachetele interceptoare lansate din România ar putea distruge rachete intercontinentale ruseşti în stadiile iniţiale ale traiectoriei.
Viktor Kravchenko, fostul comandant al Marelui Stat Major al Marinei ruse, a spus că anunţul românilor va trebui urmat de consolidarea flotei ruseşti de la Marea Neagră. Potrivit Interfax, el a numit „ipocrite” asigurările că interceptoarele din sudul Europei nu vor fi îndreptate împotriva Rusiei.
Leonid Slutsky, vicepreşedintele comisiei pentru relaţii externe din Duma de Stat, a spus că anunţul României ar putea complica negocierea noului tratat americano-rus de reducere a armamentului strategic, menit să înlocuiască tratatul START.
Iar Pavel Zolotariov, directorului Institutului pentru Statele Unite şi Canada din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei, a spus, potrivit agenţiei Itar-Tass, că acceptînd să găzduiască elemente ale scutului american, România nu urmăreşte decât să enerveze Rusia şi că Bucureştiul s-ar afla cam la acelaşi nivel cu Varşovia în ce priveşte antipatia faţă de Moscova.
Tot astăzi, emisarul permanent al Rusiei la NATO Dmitry Rogozin a spus că Moscova aşteaptă mai multe date „tactice şi tehnice” despre sistemul care ar urma să fie desfăşurat în România”. Ieri, Statele Unite au confirmat anunţul preşedintelui român Traian Băsescu, făcut tot joi, privind intenţia amplasării unor elemente ale scutului antirachetă american pe teritoriul României. Preşedintele român a insistat că această măsură nu este îndreptată împotriva Rusiei.
Primele reacţii de astăzi ale oficialilor ruşi par să confirme previziunile celor care spuneau că Rusia nu va fi din cale-afară de deranjată de ştirea de la Bucureşti. Contactat telefonic de colegul nostru Vasile Botnaru, expertul rus în probleme de securitate Pavel Felgenhauer a spus că nu trebuie să ne mirăm dacă Moscova îşi va repeta opoziţia faţă de orice formă de scut antirachetă. Pavel Felgenhauer ne-a spus că Rusia respinge din start orice proiect de scut antirachetă din care ea nu face parte, dar a adăugat că perspectiva amplasării unor interceptoare în România este îndepărtată.
Într-un interviu acordat radioului rusesc, şeful Institutului de analiză strategică de la Moscova, Alexandr Konovalov a spus că planurile americanilor în România nu au cum să ameninţe Rusia. El a adăugat că mutarea accentului planului american, dinspre Polonia şi Cehia spre sud, spre România, arată ea însăşi că sistemul antirachetă este gândit pentru eventuale atacuri din partea Iranului.
Alţi experţi ruşi au fost însă mai pesimişti. Igor Korotchenko, consilier al ministrului rus al apărării, a spus că anunţul făcut ieri la Bucureşti reprezintă o „ameninţare reală” la adresa securităţii Rusiei. Potrivit RIA-Novosti, Korotchenko a mai spus că rachetele interceptoare lansate din România ar putea distruge rachete intercontinentale ruseşti în stadiile iniţiale ale traiectoriei.
Viktor Kravchenko, fostul comandant al Marelui Stat Major al Marinei ruse, a spus că anunţul românilor va trebui urmat de consolidarea flotei ruseşti de la Marea Neagră. Potrivit Interfax, el a numit „ipocrite” asigurările că interceptoarele din sudul Europei nu vor fi îndreptate împotriva Rusiei.
Leonid Slutsky, vicepreşedintele comisiei pentru relaţii externe din Duma de Stat, a spus că anunţul României ar putea complica negocierea noului tratat americano-rus de reducere a armamentului strategic, menit să înlocuiască tratatul START.
Iar Pavel Zolotariov, directorului Institutului pentru Statele Unite şi Canada din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei, a spus, potrivit agenţiei Itar-Tass, că acceptînd să găzduiască elemente ale scutului american, România nu urmăreşte decât să enerveze Rusia şi că Bucureştiul s-ar afla cam la acelaşi nivel cu Varşovia în ce priveşte antipatia faţă de Moscova.
