Invitatul nostru din această dimineaţă este expertul financiar Sergiu Gaibu de la Institutul Viitorul şi discutăm despre asistenţa financiară din exterior şi modul în care ea va fi gestionată.
Radu Benea: Dle Gaibu, Republica Moldova are nevoie de atâţia bani, e bine ca o ţară mică să se îndatoreze atât de mult?
Sergiu Gaibu: Aproximativ jumătate din aceste fonduri sunt acordate cu titlul „nerambursabil”, ceea ce este foarte bine. În situaţia de criză de acum este un avantaj semnificativ pentru a menţine ţara la un nivel de onorare a obligaţiunilor, în primul rând a statului faţă de agenţii economici interni şi faţă de Fondul Social. Celelalte credite care sunt cu titlul de „rambursabil” au nişte condiţii foarte favorabile, au perioade de graţie, dobândă foarte mică şi lucrul acesta va permite o relansare mai rapidă a economiei.
Radu Benea: La ce i-ar folosi atât de mulţi bani Moldovei? De ce sumele sunt atât de mari şi nu ne-am opri la împrumutul de la FMI dar căutăm şi alţi creditori-donatori?
Sergiu Gaibu: FMI are o destinaţie mai specială şi este vorba de finanţarea deficitului bugetar, suplinirea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale. Celelalte ajutoare au fost destinate şi unor investiţii cum ar fi cele care ţin de infrastructură, de relansarea economiei. Fără ele nu putem să asigurăm o creştere mai rapidă economică a ţării.
Radu Benea: Dle Gaibu, guvernul a anunţat că 152 de milioane de dolari din împrumutul FMI le va utiliza ca să acopere deficitul sau gaura care există în buget. Nu e o sumă prea mare care să fie irosită, practic, pe cheltuieli curente?
Sergiu Gaibu: Nu consider că ar fi o sumă mare. Guvernul nostru a încercat şi a diminuat pe cât e de posibil deficitul bugetar. Diferenţa între cheltuielile pe care şi le-a asumat şi pe care trebuie să le efectueze Guvernul şi veniturile pe care le poate avea pe parcursul a 2010 reieşind situaţia economică, acest deficit bugetar era absolut nevoie să fie finanţat. Din ce cauză? Să nu se întâmple cum a fost la mijlocul lui 2009 când deja erau reţineri de salarii, reţineri de pensii, reţineri de achitare a serviciilor pe care le-a obţinut statul de la agenţii economici, care la rândul lor trebuiau să achite salariile şi alţi parteneri. Efectiv, acoperirea acestui deficit bugetar înseamnă că statul pe parcursul anului 2010 îşi va onora toate obligaţiunile pe care şi le-a asumat prin bugetul aprobat la finele anului 2009.
Radu Benea: Dacă am privi creditele externe ca pe o investiţie, există garanţii în privinţa rentabilităţii acestei investiţii, că ea va fi profitabilă pentru Republica Moldova?
Sergiu Gaibu: Eficienţa putem să o vedem chiar din bugetul pe care l-a aprobat statul. Dacă un cetăţean al Republicii Moldova doreşte să înţeleagă cum sunt cheltuiţi aceşti bani, poate deschide legea bugetului de stat şi să vadă în ce domenii sunt investiţi aceşti bani. Sunt absolut de părerea că nu este cel mai eficient mod de obţinere şi gestionare a fondurilor dar sunt făcuţi paşi concreţi în direcţia aceasta şi sper, ca cetăţean a Republicii Moldova, ca rentablitatea acestor investiţii să aibă un efect pozitiv. În ceea ce priveşte infrastructura, investiţiile sunt absolut necesare şi se face un accent destul de mare asupra infrastructurii drumurilor. Fără de ele noi nu vom avea investiţii serioase iar Moldova nu va fi privită serios de către investitorii străini.
Diana Răileanu: Dle Gaibu, este în stare să asimileze Republica Moldova eficient şi fără riscuri pentru sistemul său financiar sume atât de mari de bani?
Sergiu Gaibu: Da, sigur, şi vreau să vă spun că nu sunt sume atât de mari. Sunt ţări care au un nivel de îndatorare faţă de PIB sau faţă de buget mult mai mare şi au un nivel de trai mult mai înalt decât Republica Moldova. Nu trebuie să ne temem de credite, în special credite care au condiţii foarte favorabile ca dobândă, ca condiţii financiare. Noi avem foarte multe beneficii de la foarte multe granturi venite din partea unor organisme internaţionale şi ţări, lucrul acesta este absolut favorabil pentru Republica Moldova.
Radu Benea: Repercusiuni asupra sistemului financiar cum credeţi ar putea să existe, fiind vorba de totuşi de nişte bani care vin grămadă, ca să zic aşa?
Sergiu Gaibu: Faptul că vine valută în ţară, primul efect imediat care va urma în această situaţie, vorbeşte despre o ofertă valutară mai mare în ţară şi va fi o tendinţă de apreciere a leului. Lucrul acesta poate să fie controlat de către BNM şi prin majorarea rezervelor valutare vor atenua presiunea de devalorizare a leului. Devalorizarea valutei naţionale este benefică pentru cetăţean pentru că îşi măreşte venitul dar este distructiv pentru exportatori. Lucrul acesta trebuie să fie balansat.
Radu Benea: Peste o lună, va avea loc reuniunea donatorilor externi ai Republicii Moldova, de care Guvernul îşi leagă mari speranţe. La ce fel de investiţii străine ne putem aştepta de fapt într-un an de criză?
Sergiu Gaibu: FMI, de fapt, este unul din indicatorii de bază pentru investitorii străini şi pentru alţi donatori prin faptul că dacă se deschide o undă verde privind într-un stat anume sau nu. Dacă FMI a acceptat să dea credite, asta înseamnă o undă verde pentru ceilalţi donatori că, da, în acest se poate de asigurat o credibilitate oarecare şi poate fi asigurată o gestionare de un nivel acceptabil a acestor resurse.
Radu Benea: Dar atunci când se confruntă în ţările lor cu probleme financiare şi economice sunt dispuşi investitorii străini să mai vină şi în alte ţări cu probleme mult mai mari decât la ei?
Sergiu Gaibu: 2010 promite un trend invers al crizei, un şir de ţări vor avea un trend pozitiv, respectiv mulţi agenţi economici intenţionează să efectueze anumite investiţii, să-şi diversifice business-ul şi privesc Republica Moldova ca un potenţial de dezvoltare. Este important ca şi statul să-şi optimizeze modul de acceptare a acestor investiţii, pentru că până acum a fost suficient de neprietenoasă pentru investiţiile străine.
Radu Benea: Dle Gaibu, Republica Moldova are nevoie de atâţia bani, e bine ca o ţară mică să se îndatoreze atât de mult?
Sergiu Gaibu: Aproximativ jumătate din aceste fonduri sunt acordate cu titlul „nerambursabil”, ceea ce este foarte bine. În situaţia de criză de acum este un avantaj semnificativ pentru a menţine ţara la un nivel de onorare a obligaţiunilor, în primul rând a statului faţă de agenţii economici interni şi faţă de Fondul Social. Celelalte credite care sunt cu titlul de „rambursabil” au nişte condiţii foarte favorabile, au perioade de graţie, dobândă foarte mică şi lucrul acesta va permite o relansare mai rapidă a economiei.
Radu Benea: La ce i-ar folosi atât de mulţi bani Moldovei? De ce sumele sunt atât de mari şi nu ne-am opri la împrumutul de la FMI dar căutăm şi alţi creditori-donatori?
Sergiu Gaibu: FMI are o destinaţie mai specială şi este vorba de finanţarea deficitului bugetar, suplinirea rezervelor valutare ale Băncii Naţionale. Celelalte ajutoare au fost destinate şi unor investiţii cum ar fi cele care ţin de infrastructură, de relansarea economiei. Fără ele nu putem să asigurăm o creştere mai rapidă economică a ţării.
Radu Benea: Dle Gaibu, guvernul a anunţat că 152 de milioane de dolari din împrumutul FMI le va utiliza ca să acopere deficitul sau gaura care există în buget. Nu e o sumă prea mare care să fie irosită, practic, pe cheltuieli curente?
Sergiu Gaibu: Nu consider că ar fi o sumă mare. Guvernul nostru a încercat şi a diminuat pe cât e de posibil deficitul bugetar. Diferenţa între cheltuielile pe care şi le-a asumat şi pe care trebuie să le efectueze Guvernul şi veniturile pe care le poate avea pe parcursul a 2010 reieşind situaţia economică, acest deficit bugetar era absolut nevoie să fie finanţat. Din ce cauză? Să nu se întâmple cum a fost la mijlocul lui 2009 când deja erau reţineri de salarii, reţineri de pensii, reţineri de achitare a serviciilor pe care le-a obţinut statul de la agenţii economici, care la rândul lor trebuiau să achite salariile şi alţi parteneri. Efectiv, acoperirea acestui deficit bugetar înseamnă că statul pe parcursul anului 2010 îşi va onora toate obligaţiunile pe care şi le-a asumat prin bugetul aprobat la finele anului 2009.
Radu Benea: Dacă am privi creditele externe ca pe o investiţie, există garanţii în privinţa rentabilităţii acestei investiţii, că ea va fi profitabilă pentru Republica Moldova?
Sergiu Gaibu: Eficienţa putem să o vedem chiar din bugetul pe care l-a aprobat statul. Dacă un cetăţean al Republicii Moldova doreşte să înţeleagă cum sunt cheltuiţi aceşti bani, poate deschide legea bugetului de stat şi să vadă în ce domenii sunt investiţi aceşti bani. Sunt absolut de părerea că nu este cel mai eficient mod de obţinere şi gestionare a fondurilor dar sunt făcuţi paşi concreţi în direcţia aceasta şi sper, ca cetăţean a Republicii Moldova, ca rentablitatea acestor investiţii să aibă un efect pozitiv. În ceea ce priveşte infrastructura, investiţiile sunt absolut necesare şi se face un accent destul de mare asupra infrastructurii drumurilor. Fără de ele noi nu vom avea investiţii serioase iar Moldova nu va fi privită serios de către investitorii străini.
Diana Răileanu: Dle Gaibu, este în stare să asimileze Republica Moldova eficient şi fără riscuri pentru sistemul său financiar sume atât de mari de bani?
Sergiu Gaibu: Da, sigur, şi vreau să vă spun că nu sunt sume atât de mari. Sunt ţări care au un nivel de îndatorare faţă de PIB sau faţă de buget mult mai mare şi au un nivel de trai mult mai înalt decât Republica Moldova. Nu trebuie să ne temem de credite, în special credite care au condiţii foarte favorabile ca dobândă, ca condiţii financiare. Noi avem foarte multe beneficii de la foarte multe granturi venite din partea unor organisme internaţionale şi ţări, lucrul acesta este absolut favorabil pentru Republica Moldova.
Radu Benea: Repercusiuni asupra sistemului financiar cum credeţi ar putea să existe, fiind vorba de totuşi de nişte bani care vin grămadă, ca să zic aşa?
Sergiu Gaibu: Faptul că vine valută în ţară, primul efect imediat care va urma în această situaţie, vorbeşte despre o ofertă valutară mai mare în ţară şi va fi o tendinţă de apreciere a leului. Lucrul acesta poate să fie controlat de către BNM şi prin majorarea rezervelor valutare vor atenua presiunea de devalorizare a leului. Devalorizarea valutei naţionale este benefică pentru cetăţean pentru că îşi măreşte venitul dar este distructiv pentru exportatori. Lucrul acesta trebuie să fie balansat.
Radu Benea: Peste o lună, va avea loc reuniunea donatorilor externi ai Republicii Moldova, de care Guvernul îşi leagă mari speranţe. La ce fel de investiţii străine ne putem aştepta de fapt într-un an de criză?
Sergiu Gaibu: FMI, de fapt, este unul din indicatorii de bază pentru investitorii străini şi pentru alţi donatori prin faptul că dacă se deschide o undă verde privind într-un stat anume sau nu. Dacă FMI a acceptat să dea credite, asta înseamnă o undă verde pentru ceilalţi donatori că, da, în acest se poate de asigurat o credibilitate oarecare şi poate fi asigurată o gestionare de un nivel acceptabil a acestor resurse.
Radu Benea: Dar atunci când se confruntă în ţările lor cu probleme financiare şi economice sunt dispuşi investitorii străini să mai vină şi în alte ţări cu probleme mult mai mari decât la ei?
Sergiu Gaibu: 2010 promite un trend invers al crizei, un şir de ţări vor avea un trend pozitiv, respectiv mulţi agenţi economici intenţionează să efectueze anumite investiţii, să-şi diversifice business-ul şi privesc Republica Moldova ca un potenţial de dezvoltare. Este important ca şi statul să-şi optimizeze modul de acceptare a acestor investiţii, pentru că până acum a fost suficient de neprietenoasă pentru investiţiile străine.
