Un studiu realizat în parteneriat de Centrul CIVIS din RM şi International Agency for Source Country Information, Austria, făcut public azi la Chişinău, a arătat că moldovenii de peste hotare reuşesc să economisească cam 60% din banii pe care îi cîştigă, contrar ideii generale că aceştia ar trimite toţi banii acasă. Aceste sume, care ar putea fi investite în Moldova, rămîn în ţările de migraţie, în conturi bancare sau în numerar la domiciliu. Acelaşi studiu arată că 70% dintre cei aflaţi de mult timp peste hotare intenţionează să revină pentru trai şi lucru permanent în ţară. Cum poate valorifica Moldova capacităţile investiţionale ale concetăţenilor săi de peste hotare?
Emigranţii decid să revină acasă atunci cînd adună suficienţi bani ca să-şi împlinească visele care i-au determinat să plece la muncă peste hotare, concluzionează cercetătorii. Fie că este vorba de cumpărarea unei case sau a unui apartament, finanţarea educaţiei copiilor sau acumularea unei sume pentru situaţii de risc.
Dar la fel de important este să-şi fi găsit acasă un loc de muncă sigur şi bine plătit. Cercetarea arată că mai mult de jumătate din emigranţii luaţi în calcul intenţionează să investească sau să-şi extindă afacerile începute în Moldova preponderent în sectorul comerţului cu amănuntul, construcţii, servicii şi mai puţin în agricultură. 80% dintre cei care doresc să facă investiţii acasă au recunoscut că privesc altfel şansele de a investi, ba chiar au acumulat abilităţi suplimentare.
Iată ce spune Nicolaas de Zwager, directorul agenţiei austriece: "Aceste persoane nu revin doar cu capital financiar, dar ei vin îmbogăţiţi cu capital uman, capital social, sînt persoane capabile să stabilească conexiuni de afaceri şi alte conexiuni".
Cum ar putea să valorifice Moldova acest potenţial de dezvoltare pe care l-ar aduce emigranţii, l-am întrebat pe Nicolaas de Zwager.
Nicolaas de Zwager: "Ajutaţi aceste persoane să-şi realizeze obiectivele pentru care au plecat, pe care şi le-au stabilit şi prin aceasta se vor rezolva multe probleme de ordin social, probleme de unificare a familiei, se vor putea capitaliza acele venituri pe care le-au generat dînşii. Aici Guvernul poate juca un rol important dar şi sectorul financiar intermediar are un rol foarte important".
O adevărată provocare pentru Moldova ar fi atragerea banilor puşi deoparte de emigranţi, fiind vorba de sume considerabile. Potrivit studiului, valoarea economiilor acumulate numai în 2009 de emigranţii moldoveni se ridică la 600 mln. euro, în afară de transferuri importante făcute în decursul aceluiaşi an.
Nicolaas de Zwager este de părere că economiile pot avea un impact mult mai mare pentru dezvoltarea Moldovei decît remitenţele, care în cea mai mare parte sînt irosite pentru consum. Ar fi o greşeală să consumi în continuare remitenţele fără să valorifici economiile concetăţenilor de peste hotare.
De aceeaşi părere este şi analistul economic Iurie Gotişan: "Este ceva distinct cînd contractezi nişte credite de la FMI sau de la Banca Mondială care peste ani de zile ar trebui întoarse, respectiv cu dobîndă, şi atunci cînd aceşti bani pot veni în ţară, pot fi plasaţi pe conturile băncilor comerciale şi din această măsură pot avea de cîştigat ambele părţi, atît cetăţenii care se află la muncă peste hotare, profitînd de nişte dobînzi mai mari decît banii ţinuţi acolo în ţările de migraţie şi, respectiv, statul pentru creditarea economiei, a agenţilor economici, pentru deschiderea unor noi afaceri etc".
Experţii recomandă instituirea unui departament interministerial ce s-ar ocupa de motivarea emigranţilor, care au un important potenţial investiţional.
Emigranţii decid să revină acasă atunci cînd adună suficienţi bani ca să-şi împlinească visele care i-au determinat să plece la muncă peste hotare, concluzionează cercetătorii. Fie că este vorba de cumpărarea unei case sau a unui apartament, finanţarea educaţiei copiilor sau acumularea unei sume pentru situaţii de risc.
Dar la fel de important este să-şi fi găsit acasă un loc de muncă sigur şi bine plătit. Cercetarea arată că mai mult de jumătate din emigranţii luaţi în calcul intenţionează să investească sau să-şi extindă afacerile începute în Moldova preponderent în sectorul comerţului cu amănuntul, construcţii, servicii şi mai puţin în agricultură. 80% dintre cei care doresc să facă investiţii acasă au recunoscut că privesc altfel şansele de a investi, ba chiar au acumulat abilităţi suplimentare.
Iată ce spune Nicolaas de Zwager, directorul agenţiei austriece: "Aceste persoane nu revin doar cu capital financiar, dar ei vin îmbogăţiţi cu capital uman, capital social, sînt persoane capabile să stabilească conexiuni de afaceri şi alte conexiuni".
Cum ar putea să valorifice Moldova acest potenţial de dezvoltare pe care l-ar aduce emigranţii, l-am întrebat pe Nicolaas de Zwager.
Nicolaas de Zwager: "Ajutaţi aceste persoane să-şi realizeze obiectivele pentru care au plecat, pe care şi le-au stabilit şi prin aceasta se vor rezolva multe probleme de ordin social, probleme de unificare a familiei, se vor putea capitaliza acele venituri pe care le-au generat dînşii. Aici Guvernul poate juca un rol important dar şi sectorul financiar intermediar are un rol foarte important".
O adevărată provocare pentru Moldova ar fi atragerea banilor puşi deoparte de emigranţi, fiind vorba de sume considerabile. Potrivit studiului, valoarea economiilor acumulate numai în 2009 de emigranţii moldoveni se ridică la 600 mln. euro, în afară de transferuri importante făcute în decursul aceluiaşi an.
Nicolaas de Zwager este de părere că economiile pot avea un impact mult mai mare pentru dezvoltarea Moldovei decît remitenţele, care în cea mai mare parte sînt irosite pentru consum. Ar fi o greşeală să consumi în continuare remitenţele fără să valorifici economiile concetăţenilor de peste hotare.
De aceeaşi părere este şi analistul economic Iurie Gotişan: "Este ceva distinct cînd contractezi nişte credite de la FMI sau de la Banca Mondială care peste ani de zile ar trebui întoarse, respectiv cu dobîndă, şi atunci cînd aceşti bani pot veni în ţară, pot fi plasaţi pe conturile băncilor comerciale şi din această măsură pot avea de cîştigat ambele părţi, atît cetăţenii care se află la muncă peste hotare, profitînd de nişte dobînzi mai mari decît banii ţinuţi acolo în ţările de migraţie şi, respectiv, statul pentru creditarea economiei, a agenţilor economici, pentru deschiderea unor noi afaceri etc".
Experţii recomandă instituirea unui departament interministerial ce s-ar ocupa de motivarea emigranţilor, care au un important potenţial investiţional.
