21 februarie 2000
Actualitatea în Republica Moldova
Perspectivele viticulturii moldovene.
Dan Ionescu: Unul din experţii Programului TACIS se arată preocupat de perspectivele viticulturii moldovene. Mai multe de la Ilona Spătaru.
Peste cinci ani Republica Moldova ar putea să importe vinuri din ţările vecine, dacă nu va stopa declinul sectorului vitivinicol. Declaraţia aparţine expertului în probleme economico-comerciale al Programului TACIS în Republica Moldova, Serge Lemercier.
Specialiştii de la Ministerul Agriculturii împărtăşesc acelaşi punct de vedere. Solicitat de noi, şeful Departamentului viticultură, Vladimir Corobca, a spus că dacă nu vor fi luate măsuri urgente la nivel de Guvern, Republica poate rămâne fără una din cele mai importante surse de venit pentru bugetul de stat – sectorul vitivinicol.
Corobca spune că în prezent aproximativ 75 la sută din plantaţiile de viţă de vie sunt neeficiente în exploatare, deoarece se află într-o stare deplorabilă. Acestea au o productivitate sub cinci mii tone la hectar, ceea ce în condiţiile climaterice ale Republicii este foarte puţin. În opinia lui, singura soluţie, care ar permite redresarea situaţiei, ar fi plantarea a noi suprafeţe cu viţă de vie. Aceasta, însă, spune Corobca, necesită mari cheltuieli, pe care statul nu le poate acoperi. Din lipsa de mijloace financiare, în ultimul timp numărul terenurilor defrişate este cu mult mai mare decât cel al terenurilor nou plantate. În medie anual sunt scoase câte opt mii hectare de viţă de vie şi plantate doar 600 de hectare.
În opinia lui Corobca, singura cale de redresare a situaţiei ar fi atragerea în acest sector a investiţiilor stăine. Legislaţia Republicii Moldova, însă, nu stimulează acest proces: „Legislaţia Republicii Moldova nu este atractivă pentru investitorii străini. Orice investitor străin, dacă vrea să vină să facă aici la noi agricultură, la frontieră trebuie să achite taxe vamale speciale, TVA, în mijlociu 20-25 procente. Deci, a investi în viticultură nu este eficient.”
Potrivit lui Corobca, la plantarea unui hectar de viţă de vie sunt necesari în jur de opt mii dolari. În acelaşi timp, prima recoltă de pe acest teren poate fi obţinută abea peste cinci ani. Pentru că riscurile sunt enorme, ţăranii împroprietăriţi preferă să crească pe terenurile sale plante ce nu necesită cheltuieli exagerate. Datele Ministerului Agriculturii arată că în anul trecut proprietarii privaţi au obţinut o roadă de două ori mai mare. Aceasta, în opinia lui Corobca, este o dovadă în plus că viticultorii privaţi trebuie încurajaţi.
Potrivit lui, Ministerul Agriculturii a înaintat un şir de propuneri atât pentru susţinerea producătorilor autohtoni, cât şi pentru atragerea investiţiilor străine: „Primul lucru este, totuşi, crearea fondului de susţinere a complexului vitivinicol, care trebuie acordat prin modalitatea: credit cu facilităţi. Al doilea, considerăm, că este, totuşi, atragerea investitorilor străini. Al treilea ar fi ca noi să terminăm cu privatizarea în agricultură. De făcut tot chipul ca piaţa funciară, cumpărarea-vânzarea pământului, să lucreze.”
La rândul lor, vinificatorii susţin că, în prezent mai mult ca oricând, este nevoie de investiţii în sectorul viniviticol. După cum ne-a comunicat Emil Rusu, şef adjunct al Direcţiei vinificaţiei din cadrul Ministerului Agriculturii, în ianuarie curent, vinificatorii din Republică au obţinut o mare şansă de a-şi promova producţia pe piaţa Uniunii Europene. Este vorba despre o autorizaţie, care permite exportarea vinurilor din două soiuri de struguri. Rusu speră că vinurile noastre, astfel, vor deveni cunoscute şi în Occident. Şeful adjunct al Direcţiei vinificaţie a menţionat că la ora actuală vinurile moldoveneşti sunt cele mai apreciate pe pieţele CSI. În anul trecut, exportul de vinuri pe aceste pieţe s-a dublat.
În anul 1999 Republica Moldova a exportat producţie vinicolă în valoare de peste o sută milioane dolari.
Din Chişinău, Ilona Spătaru, pentru Radio Europa Liberă.
