Scriitorul Claudiu Komartin a fost saptamina trecuta la Chisinau participind la lansarea cartii sale de poezie UN ANOTIMP IN BERCENI in care unul dintre cele mai masive cicluri e consacrat temei basarabene si e dedicat unui prieten basarabean. Cartea urma sa fie lansata in primele zile din aprilie ale anului trecut, dar evenimentul a fost temporizat de ceea ce se intimplase atunci in Chisinau. Scriitorul Claudiu Komartin a sustinut un amplu recital din cartea sa in fata publicului moldovenesc adunat in Libraria din Centru. Alaturi de asta, a fost invitatul atelierului de scriere creatoare de pe linga Biblioteca Municipala Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Claudiu KomartinClaudiu Komartin: "Acest lung text - Poemele cu Tătuca - este imaginea mea falsă-subiectivă asupra Basarabiei. Dar sigur că e o imagine modelată cultural. Acum mă aflu pentru prima oară la Chişinău şi asta trebuie să spună mult, căci eu am scris Poemele cu Tătuca în care foarte mulţi basarabeni au întrezărit ceva din drama pe care a trăit-o spaţiul ăsta în trecut şi poate chiar şi în prezent. Dar eu nu fusesem niciodată aici. Am scris acest poem cunoscînd nişte oameni, cunoscînd istoria, palpînd mai degrabă decît punînd degetul pe ceea ce este Basarabia în momentul de faţă. Sigur cu subiectivismul de rigoare poemul despre tătuca e cel mai bun text pe care l-am scris eu în ultimii ani şi sînt bucuros că prietenii mei basarabeni l-au prizat cu nerăbdare şi cu interes."
Dumitru Crudu: Cum îţi vezi poemele despre Tătuca după ce ai ajuns la Chişinău?
Claudiu Komartin: "La fel. Mă simt ca acasă, deşi mulţi vor privi această afirmaţie cu neîncredere. Mă simt ca acasă aşa cum mă simt la Iaşi. Nu mă simt foarte străin aici. Şi asta înseamnă, cred, că nu am fost în acel poem inautentic."
Dumitru Crudu: Ce părere ai despre literatura care se face la Chişinău?
Claudiu Komartin: "Dacă în România ultimelor 15/20 de ani literatura a fost în general foarte îndreptată spre Vest şi, în special, spre Statele Unite (Statele Unite fiind marele reper al tinerilor literaţi români, încă de la optzecişti încoace), am impresia că în Moldova s-a păstrat o dublă orientare. Faţa intelectualităţii de aici este în mod fericit îndreptată şi spre Vest, dar şi spre Rusia - care e aproape. Se simte întotdeauna ceva din frusteţea, din cruzimea, din grotescul de care e plină literatura rusă în ce fac tinerii basarabeni."
Dumitru Crudu: Cum îţi vezi poemele despre Tătuca după ce ai ajuns la Chişinău?
Claudiu Komartin: "La fel. Mă simt ca acasă, deşi mulţi vor privi această afirmaţie cu neîncredere. Mă simt ca acasă aşa cum mă simt la Iaşi. Nu mă simt foarte străin aici. Şi asta înseamnă, cred, că nu am fost în acel poem inautentic."
Dumitru Crudu: Ce părere ai despre literatura care se face la Chişinău?
Claudiu Komartin: "Dacă în România ultimelor 15/20 de ani literatura a fost în general foarte îndreptată spre Vest şi, în special, spre Statele Unite (Statele Unite fiind marele reper al tinerilor literaţi români, încă de la optzecişti încoace), am impresia că în Moldova s-a păstrat o dublă orientare. Faţa intelectualităţii de aici este în mod fericit îndreptată şi spre Vest, dar şi spre Rusia - care e aproape. Se simte întotdeauna ceva din frusteţea, din cruzimea, din grotescul de care e plină literatura rusă în ce fac tinerii basarabeni."
