Linkuri accesibilitate

Deschiderea drumului spre statul de drept și economia de piață


Gheorghe Cojocaru
Gheorghe Cojocaru

Gheorghe Cojocaru: ”Oscilantă în privința reformării sistemului osificat, politica lui Mihail Gorbaciov a produs însă o schimbare de natură geopolitică”

Gheorghe Cojocaru: La 11 martie 1985 trecea în neființă penultimul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Constantin Cernenko, care activase și în cadrul aparatului CC al PCM în anii 50 ai secolului trecut, și tot atunci era convocată o plenară neordinară a CC al PCUS la care Mihail Gorbaciov, cel mai tânăr membru al Biroului Politic, a fost ales drept succesor al celui mai puternic lider din blocul comunist. La mormântul lui Cernenko, Gorbaciov, după cum era în tradiția sovietică, a promis să urmeze cursul ”leninist” al predecesorului său, ca deja la plenara din aprilie a CC să lanseze conceptul de ”accelerare” și de inițiere a unor reforme de natură strategică.

Europa liberă: Ulterior bagajul teoretic al lui Gorbaciov s-a îmbogățit cu celebrii termeni din epocă ”perestroika” și ”glasnost”, ”democratizare”. Ce a reușit și ce nu a reușit ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice?

Gheorghe Cojocaru: Gorbaciov a declanșat o reformă multidimensională a blocului comunist și a sistemului autoritar sovietic, în același timp, a reușit mai mult pe plan extern, decât pe plan intern, însă în momentul în care a realizat necesitatea descătușării energiilor populare pentru a opera o reașezere a sistemului osificat din URSS nu i-a ajuns curaj să meargă până la capăt, a avut un comportament oscilant și contradictoriu, a încercat să pactizeze și cu conservatorii, și cu democrații, pentru ca într-un final să se trezeasză de unul singur, părăsit de potențialii aliați și trădat de prietenii pe care i-a promovat în cele mai înalte funcții. Această mare personalitate a secolului XX a avut soarta amară a reformatorului devorat de propriile reforme.

Europa liberă: Toate aceste reforme și economice, și politice sau inițiativele lui Gorbaciov pe arena internațională, soldate cu încetarea războiului rece, cu toate că nu au fost duse până la capăt de fostul lider sovietic au schimbat, totuși, fața lumii .

Gheorghe Cojocaru: Într-adevăr, așa este. Se poate spune, în special, pentru fostele republici sovietice, că prin inițiativele sale Gorbaciov a deschis drumul spre statul de drept și economia de piață. Pluripartitismul politic, libertatea de expresie, primele structuri ale societății civile, alegerile libere sau principiul separației puterilor în stat se leagă de numele său și este, în mare parte, meritul său că procesul de democratizare în fostele republici sovietice a evoluat, în pofida atacurilor trupelor speciale de la Vilnius, Riga sau Tbilisi împotriva guvernelor naționale sau în pofida puciului din August 91 de la Moscova, a evoluat pe o linie ascendentă.

Europa liberă: Puciul din August a culminat cu dezintegrarea URSS și cu înlăturarea ulterioară a lui Gorbaciov de la putere. Putea avea un alt sfârșit perestroika lui Mihail Gorbaciov?

Gheorghe Cojocaru: Istoria nu evoluează pe un traseu prestabilit, alternative există întotdeauna, au existat, probabil, și atunci, în acea epocă, dar ele au fost ratate una câte una, încât perestroika lui Gorbaciov a eșuat ca inițiativă, dar care, înainte de a se consuma, a produs o mare schimbare, o schimbare de natură geopolitică care a modificat harta continentului. Societățile din noile state independente, apărute pe ruinele fostei Uniuni Sovietice, fie că este vorba de Republica Moldova, Ucraina sau Federația Rusă, vor trebui să țină cont de faptul că dacă n-ar fi fost data de 11 martie 1985, ziua instalării lui Mihail Gorbaciov la Kremlin, istoria lor recentă ar fi putut avea o altă evoluție.
XS
SM
MD
LG