Europa Liberă: Logica autorilor ideei de a scrie altă Constituţie, de a adopta o altă Constituţie, este următoarea: există o şansă, pe care s-ar putea să n-o mai aibă Parlamentul, forţele care vor să reabiliteze limba română, în general, multe lucruri. Dar suportul este minim. Ei cred, că, totuşi, o să poată să convingă majoritatea că dreptatea este de partea lor, ş.a.m.d. Dumneavoastră aţi fost de mai multe ori în situaţii, când trebuia să mergeţi vădit minoritar. Trebuia să convingeţi majoritatea inertă. Aţi avut idei inovatoare, aţi fost, să zic aşa, un Don Quijote. Acum ce sfaturi de la un Don Quijote la alţii?
Ion Sturza: „Cuvântul cheie Dvs l-aţi pronunţat – să încerci să convingi. Pentru că politica se face prin consens. Atunci, când vorbim despre reforma constituţională, profundă, care şi-o pun ca scop liderii Alianţei acum la Chişinău, este imposibil s-o faci fără de consens larg. A doua greşeală majoră, cred, care o fac constituţionaliştii de la Chişinău, este că consideră că poporul este suveran şi este mai presus, decât voinţa participativă a poporului.
Deci, încercarea de a face un referendum şi a schimba Constituţia este plauzibilă, dar este foarte greu de atins acest scop. De fapt, eu vreau să spun că este regretabil că în Republica Moldova cineva consideră că democraţia poate să funcţioneze doar pentru ai noştri şi nu pentru ai lor. Şi, dacă am continua să gândim în aşa fel, atunci şi corupţii noştri sunt mai buni decât corupţii lor. Sau poate, că legea trebuie să funcţioneze doar pentru noi, nu pentru ceilalţi.
Această divizare fundamentală, practicată de către fosta guvernare pare că a tulburat şi minţile unor politicieni din actuala guvernare. A fost nevoie ca cineva din exterior să ne tragă de urechi, ca să conştientizăm faptul că valorile fundamentale sunt unice şi schimbarea, pe care noi ne-am dorit-o, a fost de fapt alta, decât de a prelugi aceleaşi tactici, indiferent ce scopuri nobile le are actuala guvernare. Eu sunt convins că reforma fundamentală a statului, a Constituţiei poate să fie doar printr-un consens larg, atât la nivelul forţelor politice, cât şi al societăţii civile.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, în virtutea ocupaţiilor internaţionale, sunteţi în contact cu multă lume. Chiar Europa s-ar putea supăra din cauză că va nesocoti Chişinăul apropourile Comisiei de la Veneţia?
Ion Sturza: „Eu nu că pot să mă dau cu părerea, dar sunt convins şi ştiu că deja sunt supărări. Nu poate nimeni să neglijeze, chiar dacă este consultativă, Comisia de la Veneţia – un for cu o autoritate foarte înaltă. Nu poate nimeni să desconsidere opiniile Uniunii Europene, deşi bineînţeles că asta este doar o chestie internă a Republicii Moldova.
Dar debaterile vis-a-vis de reformele constituţionale apar permanent în ţările europene, inclusiv în cele care sunt cu democraţii neconsolidate, în Europa Centrală şi de Est. Eu le urmăresc - acum aceste debateri sunt în Polonia, Ungaria, România, mai decurând domnul preşedinte Băsescu a iniţiat o reformă amplă a Constituţiei. Ca de obicei, politicienii, care se află la guvernare, îşi caută o formulă mai confortabilă de a vieţui în cadrul politic. Şi ca de obicei, nu sunt nişte viziuni long term, care ar reflecta interesele reale ale ţării.
În Moldova trebuie declanşate nişte discuţii profunde şi de sens larg la ce vrem noi: ce fel de stat vrem să construim noi, ce structură politică vrem. Da, Moldova are nevoie de reformă politică, asta eu am spus-o, dar ce fel de stuctură politică, care ar fi pentru ea optimă, care ar fi relaţiile între ramurile puterii, avem noi nevoie de această sistemă bicefală a executivului şi multe alte lucruri. Deci, noi să nu încercăm să speculăm, cum o face ca de obicei politicul, la două-trei momente sensibile şi sub această temă, să încercăm să trecem multe alte lucruri, care sunt nu mai puţin importante pentru ţară.”
Ion Sturza: „Cuvântul cheie Dvs l-aţi pronunţat – să încerci să convingi. Pentru că politica se face prin consens. Atunci, când vorbim despre reforma constituţională, profundă, care şi-o pun ca scop liderii Alianţei acum la Chişinău, este imposibil s-o faci fără de consens larg. A doua greşeală majoră, cred, care o fac constituţionaliştii de la Chişinău, este că consideră că poporul este suveran şi este mai presus, decât voinţa participativă a poporului.
Deci, încercarea de a face un referendum şi a schimba Constituţia este plauzibilă, dar este foarte greu de atins acest scop. De fapt, eu vreau să spun că este regretabil că în Republica Moldova cineva consideră că democraţia poate să funcţioneze doar pentru ai noştri şi nu pentru ai lor. Şi, dacă am continua să gândim în aşa fel, atunci şi corupţii noştri sunt mai buni decât corupţii lor. Sau poate, că legea trebuie să funcţioneze doar pentru noi, nu pentru ceilalţi.
Această divizare fundamentală, practicată de către fosta guvernare pare că a tulburat şi minţile unor politicieni din actuala guvernare. A fost nevoie ca cineva din exterior să ne tragă de urechi, ca să conştientizăm faptul că valorile fundamentale sunt unice şi schimbarea, pe care noi ne-am dorit-o, a fost de fapt alta, decât de a prelugi aceleaşi tactici, indiferent ce scopuri nobile le are actuala guvernare. Eu sunt convins că reforma fundamentală a statului, a Constituţiei poate să fie doar printr-un consens larg, atât la nivelul forţelor politice, cât şi al societăţii civile.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, în virtutea ocupaţiilor internaţionale, sunteţi în contact cu multă lume. Chiar Europa s-ar putea supăra din cauză că va nesocoti Chişinăul apropourile Comisiei de la Veneţia?
Ion Sturza: „Eu nu că pot să mă dau cu părerea, dar sunt convins şi ştiu că deja sunt supărări. Nu poate nimeni să neglijeze, chiar dacă este consultativă, Comisia de la Veneţia – un for cu o autoritate foarte înaltă. Nu poate nimeni să desconsidere opiniile Uniunii Europene, deşi bineînţeles că asta este doar o chestie internă a Republicii Moldova.
Dar debaterile vis-a-vis de reformele constituţionale apar permanent în ţările europene, inclusiv în cele care sunt cu democraţii neconsolidate, în Europa Centrală şi de Est. Eu le urmăresc - acum aceste debateri sunt în Polonia, Ungaria, România, mai decurând domnul preşedinte Băsescu a iniţiat o reformă amplă a Constituţiei. Ca de obicei, politicienii, care se află la guvernare, îşi caută o formulă mai confortabilă de a vieţui în cadrul politic. Şi ca de obicei, nu sunt nişte viziuni long term, care ar reflecta interesele reale ale ţării.
În Moldova trebuie declanşate nişte discuţii profunde şi de sens larg la ce vrem noi: ce fel de stat vrem să construim noi, ce structură politică vrem. Da, Moldova are nevoie de reformă politică, asta eu am spus-o, dar ce fel de stuctură politică, care ar fi pentru ea optimă, care ar fi relaţiile între ramurile puterii, avem noi nevoie de această sistemă bicefală a executivului şi multe alte lucruri. Deci, noi să nu încercăm să speculăm, cum o face ca de obicei politicul, la două-trei momente sensibile şi sub această temă, să încercăm să trecem multe alte lucruri, care sunt nu mai puţin importante pentru ţară.”
