Linkuri accesibilitate

Revista presei internaţionale


Jurnaliștii - o breaslă pe cale de dispariție? (IHT)

Problema conflictului israelo-palestinian se împarte pe scurt în trei tabere, scrie binecunoscutul jurnalist american Thomas Friedman în comentariul său din New York Times. În prima tabără se află primul ministru palestinian, Salam Fayyad care doreşte o nouă strategie non-violentă pentru Palestina şi un stat în Cisiordania până în 2011. „Sper ca Fayyad să câştige. Ar fi bine pentru Israel, America şi arabii moderaţi”, scrie câştigătorul a numeroase premii Pulitzer. În a doua tabără se află alianţa Iranului cu grupările extremiste Hamas şi Hezbollah care vor să distrugă Israelul, printre altele acuzându-l de crime de război, prezentându-l ca pe un imperiu în extindere şi dând o latură religioasă întregului conflict împotriva evreilor. În a treia tabără se află primul ministru Bejamin Netanyahu care doreşte un stat evreiesc democratic, lucru ce nu se poate realiza dacă va ocupa Cisiordania şi astfel populaţia va fi majoritar arabă. „Sunt sigur că din acest motiv, Netanyahu a acceptat principiul soluţiei a două state”, notează Friedman, subliniind că guvernul său este format dintr-un amestec de liberali moderaţi şi ideologi naţionalişti sau religioşi. Astfel, soluţia trebuie să vină din partea Statelor Unite care „să promoveze ideea lui Fayad ce se confruntă cu probleme enorme de tip structural”, scrie Friedman, notând apoi că „America trebuie să găsească o soluţie care să creeze un stat palestinian în Cisiordania. Se va întâmpla în etape, prima, stabilind un stat palestinian cu „frontiere provizorii”, care să acopere aproximativ întreaga Cisiordanie mai puţin aşezămintele israeliene, Ierusalimul, iar o a doua, definitivându-i graniţele”.

Moscow Times analizează tratatul START de reducere a armelor nucleare. Decizia recentă a Washington-ului de a plasa în România un scut anti-rachetă, urmat de altul în Polonia şi probabil mai târziu în zona Mediterană, împotriva Iranului, a stopat brusc discuţiile cu Kremlinul ce făceau progrese serioase. Publicaţia rusă notează că Moscova ar trebui să fie conştientă că sistemele pe care SUA planifică să le instaleze, nu pot afecta sutele de baze strategice ale Rusiei. Moscow Times scrie că „în timp ce noul START ar trebui să recunoască principiul că apărarea de arme strategice poate afecta principiul descurajării nucleare, nu este nici realist şi nici necesar să împovărăm acest tratat cu sarcina de a limita opţiunile de apărare care nu se vor materializa pentru mai bine de un deceniu”. Publicaţia scrie că dacă Rusia se simte ameninţată de strategiile de apărare pe care le adoptă SUA, atunci Kremlinul ar putea oricând stipula o clauză de retragere. Moscow Time conchide notând că „Fără noul tratat şi continuarea practicilor esenţiale de verificare, capacitatea unei părţi de a evalua cu încredere abilităţile nucleare ale celeilalte părţi ar diminua în mod semnificativ şi în mod sigur crea şi mai multă suspiciune şi neîncredere”.

International Herald Tribune examinează situaţia presei scrise, începându-şi comentariul citând un reprezentant al grupului bancar parizian, BNP Paribas, care a spus că astăzi „jurnaliştii sunt precum oţelarii din anii 70, urmează să dispară, însă ei nu ştiu lucrul acesta”. Problema este cauzată de dezvoltarea Internet-ului şi de faptul că publicul şi-a pierdut tot mai mult încrederea în independenţa elitei jurnalistice, preferând acum diverse platforme electronice unde cititorii îşi pot aduce aportul public în modul lor personal şi prin diverse tehnologii. Astfel profiturile presei au scăzut dramatic, precum şi locurile de muncă din acest domeniu. Publicaţia americană recomandă ca jurnaliştii să colaboreze cu platformele online, ca mod de a atrage publicul de pe Internet, notând la final că „un acces mai mare la informaţie într-o societate digitală poate mări libertăţile şi combate excluderile.
XS
SM
MD
LG