Linkuri accesibilitate

19.02.2000 - Problemele economiei de piață și România.


Theodor Stolojan
Theodor Stolojan

Theodor Stolojan: „Sistemul economiei de piaţă nu trebuie să fie doar un sistem pe hârtie”.


19 februarie 2000

Firul Ariadnei”.

Problemele economiei de piață și România.

Realizator: Radu Călin Cristea
Invitat: Theodor Stolojan

Cum se explică simpatia de care se bucură şi astăzi Theodor Stolojan, premier numai un an, între 1991-92 :
„(...) este rezultatul câştigării respectului cetăţenilor prin munca pe care am depus-o în 1992 ca prim-ministru, şi respectul este mult mai rezistent în timp, decât popularitatea care se poate pierde foarte repede”- răspunde Stolojan.

Întrebat despre „moştenirea din socialism” ce i-a fost lăsată când a intrat în funcţia de prim-ministru, Stolojan afirmă că aceasta a fost dublă: pe de o parte, românii nu aveau nici o experienţă democratică sau a economiei de piaţa; pe de altă parte, industrializarea forţată şi izolarea totală în care era România, au creat o economie care s-a destrămat imediat dupa revolutia din decembrie 1989.

Fostul premier subliniază că „această moştenire socialistă ce indiscutabil şi-a lăsat amprenta pe ce s-a întâmplat în tranziţia românească, nu trebuie însă exagerată, deoarece din momentul zero al tranziţiei (...) în toţi anii care au urmat ceea ce devenea hotărâtor devenea calitatea politicilor şi perseverenţa tuturor guvernelor în a aplica aceste politici economice”.

Actuala situaţia economică a României se explică, conform lui Stolojan, prin faptul că sunt o mulţime de obiective pe care un stat în tranziţie trebuie să le îndeplinească. „România aici a avut o politică care nu a fost nici coerentă, nici consecventă”, spune acesta. Fostul premier spune că trebuia creat un sistem funcţional al economiei de piaţă, reinstaurând libertatea economică a indivizilor şi a întreprinzătorilor de a lua decizii, obţinând stabilitate economică, dezvoltând sectorul privat şi schimbând rolul statului. „Sistemul economiei de piaţă nu trebuie să fie doar un sistem pe hârtie”, subliniază Stolojan, amintind că după 10 ani, România a rămas ultima ţară în tranziţie în spaţiul european.

În trecerea de la sistemul socialist la cel al economiei de piaţă, menţionează invitatul emisiunii, România avea trei obiective specifice: reorganizarea patrimoniului socialist pentru a funcţiona într-o economie de piaţă; crearea unui cadru pentru întreprinderile mici şi mijlocii ce trebuiau să primească disponibilizaţii din restructurarea marilor întreprinderi; crearea unui mediu favorabil investiţiilor străine. În realizarea acestora, „România a înregistrat un eşec fundamental”, declară Stolojan, eşec ce s-a manifestat în mod deosebit în ultimii ani.

Stolojan precizează că în calea investitorilor rămân trei mari piedici: instabilitatea sistemului legislativ, fragilitatea sistemului bancar şi birocraţia agresivă şi coruptibilă. În plus „România are o problemă extraordinară în prezent care se cheamă stagnarea exporturilor”, încă un fapt ce pune ţara în urma celorlalte state fost socialiste.

Referitor la perioada petrecută la Banca Mondială unde a studiat tranziţia României, Stolojan a spus că s-au observat două lucruri: „România nu se mişcă înainte pe calea reformei decât atunci când îi ajunge cuţitul la os, când nu mai are cash”, spune fostul prim-ministru, adăugând că, astfel, strategia instituţiilor financiare faţă de România a început să se schimbe, în sensul că „de unde înainte veneau banii şi după aceea programele, acum întâi trebuie realizate programele şi pe urmă vin banii”. Al doilea lucru este faptul că România în perioada de tranziţie cumula toate greşelile de strategie şi de tactică făcute de alte ţări.

Referitor la integrarea în UE, Stolojan afirmă că România a optat să se integreze, dar problema este cum se va integra, amintind de Italia, care e pe deplin integrată în ciuda zonelor foarte sărace pe care le deţine. „Problema este cum ne integrăm: ca exportatori de mobilă, sau ca exportatori de cherestea în viitor şi mobila lăsăm să o producă alţii”, adăugând că „indiferent de ceea ce UE ne spune nouă, dacă constatăm că scade exportul de mobilă şi creşte accelerat numai exportul de cherestea, ceva nu e în regulă”. Fostul prim-ministru spune că economia de piaţă produce rezultate bune, dar şi eşecuri. El se arată optimist, pentru că „UE ne-a spus, ne-a cerut imperios să elaborăm această strategie a dezvoltării”.
XS
SM
MD
LG