Linkuri accesibilitate

Regim parlamentar, semi-parlamentar, prezidențial?


Mihai Petrache
Mihai Petrache

Dileme constituționale

De când a devenit independentă, Republica Moldova a testat mai multe tipuri de guvernare – un regim parlamentar instituit la sfîrşitul anilor 80, unul semi-prezindenţial, la care s-a ajuns odată cu venirea în fruntea statului a preşedintelui Snegur, după care s-a dat preferinta regimului prezidenţial, care durează pîna la adoptarea Constituţiei. Pînă în 2000 este un regim semi-prezidenţial, perioadă în care Parlamentul şi preşedintele sunt într-o dispută continuă şi la 5 iulie 2000 este adoptat regimul parlamentar.

Unii experti sunt de parere că reforma constituţională din 2000 a fost o greşeală fatală, care a zdruncinat din temelie sistemul constitutional. Dovada este faptul ca elitele s-au antrenat în dezbateri necontenite legate de normele constitutionale si de situatii de criza. Este şi punctul de vedere al juristului Mihai Petrache, care în calitate de consilier principal si sef al cabinetului Lucinschi, opta pentru regimul prezidenţial, idee care nu s-a realizat întrucît parlamentul a votat pentru republica parlamentară.

Mihai Petrache: „10 ani care au trecut au demonstrat ca nu putem fi guvernati de un regim clasic parlamentar. In virtutea la mai multi factori – nu avem traditie de guvern, clasa politica dezvoltată, partide maturizate şi responsabile. Avem un sistem electoral proportional care permite accederea in parlament a oamenilor nepregatiti, întrucît liderul de partid include in liste oameni intamplatori si obedienti. Mai mult decat atat, in cadrul unui regim parlamentr cu acest sistem electoral, parlamentul devine nefunctional si activitatea lui depinde de dispozitia unui lider politic, pe ce picior calca dimineata cand se trezeste. De aceea noi am crezul ca regimul trebuie sa fie preponderant prezidential, care presupunea atributii suplimentare guvernului si un presedinte care sa poata exercita functia de reprezentant al poporului in coraport cu parlamnetul, de mediator intre ramurile puterii si societate.”

În prezent, Republica Moldova are un regim parlamentar doar dacă ar fi să judecăm după modul de alegere a presedintelui. Dacă luăm însă în calcul şi competenţele acestuia, regimul este mai degrabă unul semiparlamentar.

Întrebarea principala la care incearca de mai multă vreme sa raspunda experţii este una simpla: de ce regim are nevoie poporul Moldovei? Cei mai mulţi experti pledeaza pentru un regim semi-parlamentar, după modelul francez, mai ales ca legea fundamentala a Moldovei este mai aproape de acest regim. In consecinta s-ar stabili un echilibru al puterilor, cu un presedinte care n-ar fi nici suficient de puternic, dar nici prea slab ca sa fie dominat de executiv sau parlament. Altfel zis un preşedinte în rol de arbitru, ca si un monarh intelept, spun unii experti. Numai ca asta ar însemna ca seful statului să fie ales de intreg poporul, adică in baza democratiei directe, ceea ce ar insemna să se revină la situatia de pana la 2000.

Ce opţiuni realizabile are acum Moldova?

Politologul Oleg Serebrian, deputat din alianţa aflată la guvernare: „Dacă comunistii accepta modificarea art 78 in Parlament, iesim din impas. Daca nu accepta, ceea ce este foarte probabil, scoatem articolul 78 la referendum, cu alegerea presedintelui in mod direct si sunt convins ca trece. Si cea de-a treia posibilitate, care mi se pare prea putin probabila, punem intreaga copnstitutie la referendum. Dar va fi o procedura extrem de lunga, mult mai lunga decat spun expertii pentru ca presupune o dezbatere indelungata. Si atunci depinde ce va mai fi in afara de alegerea presedintelui, pentru ca riscam sa fie respinsa intreaga constitutie, ceea ce va provoca o criza si mai profunda.”

Experţii independenţi cred totuşi că este puţin probabil că alianţa de la guvernare va reuşi să promoveze revenirea la alegerea preşedintelui de întreg poporul. Pentru asta ar fi necesară modificarea a cel puţin 40 de articole din constituţie, dar şi agrementul Comisiei de la Veneţia, care a recomandat doar micsorarea pragului minim de validare a preşedintelui în Parlament, nu şi a întreg sistemului de alegere a acestuia.
Previous Next

XS
SM
MD
LG